Institutul National de Expertize Criminalistice

Institutul National de Criminalistica

INC din cadrul Ispectoratului General al Politiei Romane are nivel de directie, iar la nivel
teritorial exista 41 de servicii criminalistice in cadrul inspectoratelor judetene de politie.
Principalele atributii ale structurilor de criminalistica sunt cele privind efectuarea cercetarii la
fata locului, examinarea probelor in laborator, examinarea constatarilor tehnico-stiintifice a expertizelor
criminalistice, precum si cercetarea stiintifica fundamentala si aplicativa.
Potrivit art 97 din CPP, costituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea
existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsito si la cunoasterea
imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in
procesul penal.
Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
-

declaratiile suspectului sau ale inculpatului

declaratiile persoanei vatamate

declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente

declaratiile martorilor

inscrisuri

rapoarte de expertiza sau constatare

procese verbale

fotografii

mijloace materiale de proba

orice alt mijloc de proba care nu este interzis de lege

Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

Constituie obiect al probei:
-

existenta infractiunii si savarsirea ei de catre inculpat

faptele privitoare la raspunderea civila atunci cand exista parte civila

faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii

orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei

1

In actiunea penala, sarcina probei apartine in principal procurorului, iar in actiunea civila, partii
civile ori dupa caz procurorului care exercita actiunea civila, in cazul in care persoana vatamata este
lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa.
In procesul penal, persoana vatamata, suspectul si partile au dreptul de a propune organelor
judiciare administrarea de probe.
In cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in
favoarea cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului, din oficiu ori la cerere.
Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea probelor atunci cand proba
nu este relevanta in raport cu obiectul probatiunii in cauza, cand se aprecieaza ca pentru dovedirea
elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de proba.
Cand proba nu este necesara, intrucat faptul este notoriu, proba este imposibil de obtinut, cand
cererea a fost formulata de o persoana neindreptatita si cand administrarea probei este contrara legii.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa
provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei
probe.
Probele nu au o valoare dinainte stabilita si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in
urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.
Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii
pedepsei nu se poate intemeia in masura determinata pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor
ori ale martorilor protejati.

Structura INEC
1) Serviciul expertizei criminalistice
2) Serciviul identificari judiciare
3) Serviciul expertize fizico-chimice
4) Serviciul biocriminalistica
5) Serviciul cercetare la fata locului
6) Compartimentul proceduri si cercetare stiintifica
7) Compartimentul documente clasificate si secretariat

1) conform 172 din cpp, efectuarea unei expertize se dispune cand pentru constatarea, clarificarea
sau evaluarea unor fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in
cauza este necesara si opinia unui expert.
Expertiza se dispune in conditiile art 100, la cerere sau din oficiu, de catre organul de urmarire
penala, prin ordonanta motivata, iar in cursul judecatii, se dispune de catre instanta, prin incheiere
motivata.
Expertiza poate fi efectuata de experti oficiali din laboratoarele sau institutii de specialitate ori
de experti independenti autorizati, din tara sau din strainatate, in conditiile legii.
Expertiza si examinarea medico-legala se efectueaza in cadrul institutiilor medico-legale.
Ordonanta organului de urmarire penala sau incheierea instantei prin care se dispune efectuarea
expertizei trebuie sa indice faptele sau imprejurarile pe care expertul trebuie sa le constate, sa le
clarifice si sa le evalueze, obiectivele la care trebuie sa raspunda, termenul in care trebuie efectuata
expertiza, precum si institutia ori expertii desemnati.
In domeniile strict specializate, daca pt intelegerea probelor sunt necesare anumite cunostinte
specifice instanta ori organul de urmarire penala poate solicita opinia unor specialisti care functioneaza
in cadrul organelor judiciare sau in afara acestora.
Cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de
fapt ori este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire
penala poate dispispune prin ordonanta efectuarea unei constatari.
Constatarea este efectuata de catre un specialist care functioneaza in cadrul organelor judiciare
sau din afara acestora.
Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
Dupa finalizarea raporturlui de constatare, cand organul judiciar apreciaza ca este necesara
opinia unui expert sau cand concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea
unei expertize.
Potrivit 178 din cpp, dupa efectuarea expertizei, constatarile, clarificarile, evaluarile si opinia
expertului sunt consemnate intr-un raport.
Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza.
Opiniile separate se motiveaza in acelasi raport.
Raportul de expertiza se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei.
In cpp sunt enumerate urmatoarele genuri de expertize:

expertiza medico-legala psihiatrica

autopsia medico-legala

exhumarea

autopsia medico-legala a nou-nascutului

expertiza toxicologica

examinarea medico-legala a persoanei

expertiza fizica

expertiza genetica judiciara

Atributiile Institutului National de Criminalistica

1) efectueaza cercetarea la fata locului in cazul infractiunilor si al evenimentelor date in
competenta politiei;
2) executa expertize si constatari tehnico-stiintifice in laboratoare proprii, in scopul aflarii
adevarului in cauzele penale dispuse conform legii;
3) organizeaza, actualizeaza si desfasoara nemijlocit activitati de identificare in cartoteci, baze de
date si colectii criminalistice exploatate manual sau informatizat;
4) desfasoara activitate stiintifica aplicativa, in scopul perfectionarii metodelor si a mijloacelor
proprii de munca;
5) coordoneaza activitatea de standardizare a metodelor de lucru criminalistice pentru toate
laboratoarele din subordine, asigura managementul calitatii conform normelor si standardelor
internatipnale si se precocupa pentru acreditarea activitatilor specifice;
6) realizeaza materiale documentare destinate studentilor, elevilor si cursantilor din scolile
Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru celalalte cadre din politie, in acord cu
noutatile tehnice si tactice;
7) participa la intalniri stiintifice interne sau internationale in scopul cunaosterii, dezvoltarii,
asimilarii metodelor moderne din domeniile specifice de activitate;
8) organizeaza simpozioane nationale si internationale in domeniul de activitate.
Institutul National de Expertize Criminalistice
Este institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea ministerului de justitie.
Institutul are ca obiect de activitate efectuarea expertizelor criminalistice.
4

Expertiza criminalistica reprezinta actul procesual prin care se efectueaza o cercetare stiintifica
a probelor materiale destinata identificarii persoanelor, obiectelor, substantelor, fenomenelor sau
evenimentelor stabilirii anumitor proprietati, modificari de forma, aspect, continut ori structura, precum
si a mecanismului producerii acestora.
In subordinea institutului functioneaza:
-

laboratorul de expertize Iasi

laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Cluj

-_ Timisoara

Brasov

Bucuresti

Craiova (nu functioneaza)

Obectivele expertizelor criminalistice

Pentru fiecare dintre genurile de expertize, obiectivele acestora sunt urmatoarele:
expertiza scrisului sunt:
-

stabilirea autorului unei semnaturi

stabilirea autorului unei modificari grafice

stabilirea autorului unor adaugiri grafice

stabilirea modului de contrafacere a semnaturilor

stabilirea scrisurilor alterate (dechizate)

Expertiza documentelor are ca obiective:

stabilirea autenticitatii documentelor (spre exemplu formulare tip, formulare securizate,

bancnote, acte de identitate, legitimatii s.a.)

stabilirea existentei modificarilor efectuate pe orice tip de acte sau documente (ex: inlaturare
de text prin acoperire, hasurare, stergere mecanica, stergere chimica)

descoperirea falsului realizat prin diferite metode (ex: fotocopiere sau colaje)

stabilirea autenticitatii impresiunilor de stampila si parafa

stabilirea tipurilor de imprimanta cu care au fost tiparite documentele

identificarea tipului masinii de scris si a dactilografului

stabilirea modalitatii de falsificare sau de contrafacere a documentelor

stabilirea relativa a perioadei de intocmire a actului

stabilirea tipului materialelor de scriere

reconstituirea documentelor deteriorate (ex: arse, spalate, sterse, hasurate, rupte si relevarea
informatiilor existente pe acestea)

expertiza dactiloscopica (inseamna identificare persoanei dupa impresiunile papilare)

(digitale, palmare si plantare)

expertiza traseologica (identificare persoanei sau obiectului creator de urme, stabilirea

modului de creare a urmelor, stabilirea tipului de urme, reconstituirea intregului dupa partile
componente)

expertiza balistica (identificarea armelor dupa urmele lasate de proiectil (glont sau tubului
de cartus), distanta de la care s-a tras, stabilirea pozitiei tragatorului si a tintei, stabilirea
starii de functionare a armelor, identificarea factorilor suplimentari ai impuscaturii de pe
arma si/sau dupa obiecte de impracaminte)

expertiza accidentelor de trafic rutier (printre problemele pe care expertul criminalist le

poate elucida in cadrul expertizei criminalistice auto, enumeram:

1) determinarea dinamicii accidentului dupa urmele create in campul infractional

2) stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului dupa urmele de franare, derapare, rasturnare,
respectiv dupa amptitudinea deformatiilor sau distanta de proiectare a pietonului sau a alotr
repere si obiecte.
3) Directia sau directiile de deplasare ale autovehiculelor dupa urmele lasate pe segmentul de
drum respectiv
4) Stabilirea locului impactului (locul impactului este materializat de o serie de urme, cum sunt
particule de pamant, pelicule de vopsea, cioburi de sticla, fragmente de plastic, urme de ulei,
6

diverse obiecte pe care victima le transporta sau obiecte vestimentare ale sale; acestea si nu
numai ofera indicii importante cu privire la pozitia locului in care traiectoriile celor duou
vehicule in care.
5) Stabilirea pozitiei autovehicului
6) Stabilirea momentului aparitiei starii de pericol
7) Stabilirea spatiului parcurs de victima, respectiv autovehicul, din momentul aparitiei starii de
pericol pana in cel al coliziunii
8) Stabilirea relatiilor de timp in care s-au derulat anumite secvente ale accidentului
9) Stabilirea posibilitarilor de evitare a accidentului
10) Examinarea pneurilor deteriorate
11) Examinarea criminalistica a diferitelor repere din sistemele de siguranta ale autovehiculului
gasite rupte sau deformate
12) Identificare agenerica sau individuala a obiectului creator a urmelor de pneuri sau a obiectului
creator de urme, a genului de autovehicul in cazul evenimentelor rutiere cu fuga de la locul
faptei
13) Identtificarea individuala a autovehiculului in cazul evenimentelor rutiere cu fuga de la locul
faptei, prin examinarea comparativa a peliculelor de vopsea, reconstituirea intregului din parti si
examinarea structurala comparata a fragmentelor si cioburilor gasite la locul faptei.
14) Expertiza vocii si a vorbirii (verificarea autenticitatii inregistrarilor audio si video si totodata
identificarea persoanlor dupa voce si vorbire) Nu reprezinta obiect al expertizei criminalistice a
vocii si vorbirii transcrierea convorbirilor
15) Imbunatatirea calitatii inregistrarilor
16) Expertiza fotografiilor si a imaginilor video (obiectivele sunt stabilirea autenticitatii imaginilor
fotografice sau video, imbunatatirea acestor imagini, daca este cazul, identificarea perosaelor,
obiectelor si a unor caracteristici ale acestora)
17) Stabilirea locatiei si datei unei imagini
18) Expertiza fizico-chimica