Sunteți pe pagina 1din 8

CAPITOLUL I CONSIDERAII INTRODUCTIVE 1.1.ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA FIRUL DE PR 1.1.1.

NOIUNE SI CARACTERISTICI Firele de pr uman alctuiesc o categorie distinct de urme biologice denumite , mai recent , in lucrrile de specialitate , si urme de natur piloas , prin a cror examinare se obin date importante cu privire la persoane si la imprejurrile faptei , problemele rezolvate de expertiz nscriindu-se pe aceleai coordonate ca i in cazul expertizei biocriminalistice a celorlalte urme biologice.1 n esen , se pot obine date despre natura , originea , caracteristicile de sex , vrst , regiunea corporal din care provine , pigmentaia , diverse particulariti morfologice ale firului de pr. Important este s se rein ca prezena firelor de pr la faa locului nu trebuie atribuit neaprat unor actiuni in exclusivitatea violente. Sunt frecvente imprejurrile in care firele de pr se pot desprinde de pe cap , sau din alte pri ale corpului , fara a fi smulse sau tiate , cum se intmpl in cazul scoaterii plriei sau fularului .De asemenea , introducerea braului neprotejat de cma intr-un loc strmt , pentru sustragerea unui obiect , poate avea drept consecin cdere de fire de pr , datorit frecrii uoare de marginile deschizturii. Cu alte cuvinte , ne putem afla si in faa unor cderi determinate de cauze fiziopatologice sau accidentale. Fa de semnificaia sa , prin informaiile pe care ni le poate oferi , in legtur cu structura firului de pr , amintim ca principalele sale componente sunt : tija (tulpina) si rdcina. Din punct de vedere morfologic , un fir de pr este format din trei straturi : cuticula , aflat la exteriorul firului si care se prezint de regul sub forma unor senzori diferii de la o specie la alta , cortexul ce conine pigmenii prului i , in fine , medulara (canalul medular). n general , unui fir de pr le este caracteristic o lungime , grosime , pigmentaie , ondulaie , precum si unele degradri , toate raportate la vrsta si la sexul persoanei , la regiunea corpului din care provine , la strile fiziopatologice i la influena unor factori de mediu.2

1 2

Emilian Stanciu Criminalistic .tiinta investigrii infraciunilor , Ed.Tempus , Bucureti , 1992 , p.169 Mina Minovici Tratat complet de medicin legal , Atelierele Grafice Socec & Co Bucuresti , 1930, p. 603-

613

Totodat ,le pot fi caracteristice anumite elemente morfologice si bineineles , o anumit compoziie .

CAPITOLUL II CUTAREA LA FAA LOCULUI A FIRULUI DE PR 2.1.DESCOPERIREA FIRELOR DE PR Firul de pr descoperit la locul faptei va servi att la identificarea infractorului cat i la explicarea unor imprejurri ale infraciunii 3. Descoperirea firului de pr nu impune folosirea de mijloace tehnico-tiintifice deosebite , ele fiind destul de usor vizibile cu ochiul liber.Totui , pentru facilitarea descoperirii , este necesar sa se recurg la lupe si la surse de lumin ceva mai puternice .Pentru depistarea lor se cerceteaz att imbrcmintea , lenjeria si corpul persoanei , ct si alte suprafee , inclusiv obiectele de igien personal , in special pieptenele si prosoapele. O atenie particular trebuie acordat cercetrii obiectelor corp delict (arme de foc , topor , cutit , obiecte contondente).n sfera cercetrii sunt incluse si urme biologice ce pot conine si fire de pr .La cadavre nu trebuie omis cercetarea unghiilor si , in general , a minilor , in care poate fi gsit pr smuls de la agresor4. n literatura de specialitate este citat un caz de identificare a unui infractor care a lovit cu piciorul in corpul victimei czute la pmnt , dupa firele de pr din sprncean rmase pe nclmintea faptuitorului. ntruct stabilirea naturii si originii unui fir presupus a fi de pr nu poate fi efectuat dect in condiii de laborator , este indicat ridicarea tuturor firelor suspecte , dupa prealabila lor fixare in procesul verbal si prin fotografiere. 2.2.RIDICAREA FIRELOR DE PR Ridicarea firelor de pr impune respectarea unor cerine minime cu privire ala meninerea intact a firului , evitarea amestecrii lui cu alte fire de pr , inclusiv cu fire provenite de la persoanele care efectueaz cercetarea .Totodat , trebuie pstrate intacte depunerile de pe tija firului , prevenindu-se aderarea de noi elemente. Astfel , firele de pr se introduc in eprubete

3 4

Camil Suciu Criminalistic , Ed..Didactic si Pedagogic , Bucureti , 1973 , p.309 H.G.Wells Forensic science, Editura Sweet Maxwell Ltd, Londra ,1968, p .217

sau plicuri separate(preferabil din celofan) , in funcie de locul in care au fost descoperite , fcndu-se meniuni clare si exacte la locul si modalitatea de descoperire.5 Recoltarea firelor de pr de la persoanele suspecte , in vederea meninerii metodelor de comparaie , necesit si ea respectarea anumitor reguli. n primul rnd , recoltarea se poate face prin smulgere , pieptnare sau tiere , dei acest ultim procedeu lipsete prul de o parte important: rdcina. Specialitii recomand recoltarea numai prin smulgere. Firele vor fi ambalate separat , in funcie de regiunea din care au fost recoltate. Pentru prul de pe cap este bine sa se fac recoltri din mai multe pri (cretet,ceaf,frunte,tmple) ; cel mai indicat procedeu fiind acela de a se impri suprafaa capului in mai multe zone (de regul opt) , numerotate in sensul acelor de ceasornic , incepnd din partea dreapta a frunii .La fiecare fir de pr se precizeaz regiunea din care provine si modul de recoltare , fr a se omite sa se indice si numele persoanei de la care provine .

CAPITOLUL III EXPERTIZA CRIMINALISTIC A FIRELOR DE PR 3.1.METODE DE EXAMINARE A FIRULUI DE PR Dintre principalele metode de examinare , amintim microscopia clasic si electronic , indeosebi aceea cu baleiaj , spectrofotometria de absorbie atomic.6 O metod modern de analiz este considerat activarea prin neutroni , apreciat de unii specialiti atat pentru fineea determinrilor calitative - sunt autori care consider ca ea permite chiar identificarea cert a persoanei ct si pentru pstrarea intact a firului de pr si a aderenelor de pe suprafaa sa 7. Majoritatea specialistilor considera, insa , ca aceasta identificare este posibila numai teoretic. Pe linia lrgirii posibilittilor de identificare dupa firul de pr , in prezent este posibil determinarea grupei sanguine a persoanei , datorit prezenei antigenelor specifice sistemului A,B,O. Determinarea necesit fire de o lungime de 3 sau 9 cm , in funcie de procedeul intrebuinat , apreciindu-se c pentru stabilirea fiecarui antigen sunt necesari 3 cm. Fiind o metod distructiv , se va aplica dup terminarea celorlalte cercetri.
5

Asanache Gheorghe Elemente de medicin biocriminalistic, Colectia Institutului Victor Babe , Bucureti V.Molnar , M.Dobrila, V.Pais , M.Moldovan Tratat practic de criminalistic , vol II , supra cit.,cap.XIII , R.F.Jervis Radioactivarea cu neutron in ajutarea elucidrii crimelor

,1984,p. 213
6

seciunile I,II,IX , p..281


7

Problema central a examinrii firului de pr , dac se prezint si pr de comparaie , este aceea a identificrii persoanei. Pn in prezent , nici un specialist nu poate da un rspuns cert pozitiv , in schimb poate da un raspuns cert negativ (ex: firul de pr nu aparine persoanei ).n interpretarea rspunsului pozitiv cu caracter de probabilitate ,organul judiciar trebuie sa aib in vedere ca posibilitile actuale de investigare tiinific apropie foarte mult de certitudine un rezultat dat cu caracter de probabilitate (firul de pr in litigiu aparine probabil numitului y). Dintre procedeele destinate identificrilor de grup , menionm metoda lui Gaudette , constnd din efectuarea unui studiu statistic privind aproximativ 96 de caracteristici morfologice si metrice (dimensionale) , pe baza crora se poate face o delimitare serioasa a cercului de suspeci. 3.2.ETAPELE INVESTIGRII BIOCRIMINALISTICE A FIRULUI DE PR Expertiza firelor de pr este consacrat, pe de o parte , cercetrii intime a prului , cu numeroasele sale elemente caracteristice , iar , pe de alt parte , analizei suprafeei acestuia , a diverselor particule aderente , urme ale materiei in care a fost descoperit precum si microurme de natura cea mai divers.8 Pentru urgentarea investigaiilor criminalistice in direcia descoperirii autorului , este important determinarea inc de la nceput a culorii si elementelor caracteristice exterioare , ca si a impuritilor existente pe firul de pr , ceea ce permite restrngerea rapid a cercului de suspecti si determinarea mediului in care persoana cutat isi desfaoar activitatea. Investigarea biocriminalistic de laborator a unui fir de pr in direcia stabilirii caracteristicilor sale generale si particulare, parcurge in principiu trei etape. 3.2.1.EXAMINAREA MODULUI DE DETAARE Pentru a se stabili modul de detaare a firului , se examineaz extremitatea de jos , care se stabilete dupa sensul de imbinare a solzisorilor cuticulei , ale cror capete libere sunt indreptate intotdeauna spre vrful prului.9Dac tija prului este detaat impreun cu bulbul , se examineaz forma acestuia , pentru a se stabili daca este sntos sau atrofiat , dac poarta urme de sange si celule epiteliale , pentru a se stabili dac a fost smuls sau a czut de la sine. Firele de pr detaate fara bulb sunt examinate pentru a se stabili forma de detaare : smulgere , tiere , ardere , zdrobire.

8 9

Emilian Stanciu Criminalistic.tiina investigarii infraciunilor , vol.I, Ed.Tempus , Bucureti , 1992, p.169 Camil Suciu Criminalistic, Ed.Didactic si Pedagogic , Bucureti , 1972, p. 309

Aderentele la firul de pr , dac au o anumit vechime , se prezint sub forma unor mansoane , iar daca sunt recente , ca particule izolate. Examinarea diferenelor se face prin folosirea metodelor fizice si chimice menionate in cadrul examinrii diferitelor resturi de materie .O form specific a substanelor aderate la firul de pr o constituie vopsirea prului. Colorarea artificial a prului in cele mai multe cazuri poate fi sesizat cu ochiul liber , datorit uniformitii culorii si luciul metalic. Parul vopsit la examinarea la microscop , se prezinta acoperit cu un manon lcuit ce impiedic deosebirea solziorilor si a nuanelor diferite de pigmentaie. Uniformitatea pigmentaiei la culoarea natural a prului nu o intlnim dect la colorrile extreme, negrul-albstrui si blondul platinat. Dac dispunem de fire de pr cu bulbi , vom compara partea situat sub epiderma cu partea exterioar a tijei , iar dac vopsirea parului nu este recent , lungimea poriunii crescute ulterior vopsirii este un element preios de comparare in vederea identificrii parului. 3.2.2.EXAMINAREA STRUCTURII EXTERIOARE A FIRULUI DE PR Urmrete stabilirea caracteristicilor exterioare de structur. Prul este o formaiune de natur epidermic , cu tija format din trei straturi : cuticula sau inveliul exterior , cortexul care formeaz masa principal a tijei si conine pigmenii parului si canalul medular , care la unele fire de par lipsete sau se extinde numai pe o anumita poriune. Examinarea structurii exterioare se poate face fie direct asupra firului de pr dupa deshidratarea si degresarea acestuia , fie prin examinarea mulajului ridicat. Deshidratarea firului de pr se face inndu-l 24 de ore in alcool concentrat , iar degresarea se face prin introducerea firului de pr in xilol. Mulajul se ridic cu ajutorul unei pelicule de gelatin. Firul de pr se pune pe o pelicul de film , fixat si umezit, deasupra se pune o plac de sticl peste care se pun obiecte (cri) in greutate de 4,5 kg. Firul de pr se adanceste in stratul de gelatin , formnd un mulaj foarte fin si transparent. Dupa cteva ore , placa de sticla se ridic , dnd posibilitatea mulajului sa se usuce. O data cu uscarea gelatinei , firul de pr va fi scos din mulajul sau. Examinarea la microscop si fotografierea cuticulei parului dupa mulaj se face in condiii deosebit de bune. Identificarea speciei firelor de pr se face cu ajutorul unui atlas , cuprinznd reproducerea majoritatii firelor de pr. Pentru stabilirea regiunii corporale de unde provine un fir de pr uman , ne orientm dupa forma lui , dupa lungimea si grosimea firului si existena canalului medular. Determinarea vrstei si a sexului persoanei care a pierdut firul de pr se face numai cu anumita aproximaie si numai intre anumite limite. Prul de adolescent si de copil este ceva mai subire si mai putin pigmentat. O data cu inaintarea in vrst , cuticula prului se ingroa , devine mai 5

puin transparent si cu timpul isi pierde pigmentaia. n cazul in care firele de pr din sprncene si din regiunea pubian rmn fara pigment, starea de sensibilitate este evident. In ceea ce privete diferenierea dupa sex , criteriile nu sunt intotdeauna suficient de precise. S-a constatat ca prezena in cantitate de sulf , prul brbtesc avnd ceva mai mult , iar in ce privste cromatica sexual dup Niyogi (1960) , diferenta ar fi categorica , 3-5% in parul barbatesc , iar in parul de femeie 30-60%. Ca form exterioar , s-au constatat unele diferene , prul feminin din gene fiind ceva mai gros , iar prul pubian ceva mai subire dect parul de brbat. Lungimea firului de pr din cap nu poate fi ntotdeauna un criteriu , deoarece prin fluctuaiile modei , aceasta ia adesea valori contrare celor obinuite. Parul uman de la axile este usor de recunoscut datorita cuticulei macerate sub actiunea transpiraiei. Uneori la locul faptei vor fi ridicate fibre textile de origine vegetal sau sintetic , asemntoare, in aparen, cu firul de pr animal sau uman. Pentru diferenierea acestor fibre textile de firele de pr , se folosesc : metoda microscopic , metoda colorrii si metoda reaciilor chimice , pentru a nu apela la metode mai complicate de analiza a firelor de pr. Examinarea la microscop ne indic existena cuticulei, colorarea cu albastru de metilen difereniaz prul de textile, cci prul nu se coloreaz, iar prin reactivi chimici se degradeaz numai firele de vscoz. Pentru a diferenia firul de pr uman de cel animal , se stabilete indicele medular,care reprezint raportul dintre diametrul canalului medular fata de diametrul total al firului. Raportul indicelui medular la prul uman este sub 0,30 , pe cnd la animale este mult mai mare .Indicele cel mai ridicat la prul uman i-l reprezint firele din musta , iar indicele cel mai sczut, prul de la axile.

3.2.3.EXAMINAREA STRUCTURII INTERIOARE ncepe cu analiza structurii cortexului. Acesta fiind format din cheratin i din fibre fine de protein pseudocristalin, cu incluzii de colorani, in form de pigmeni granuloi sau disociai. Forma, culoarea si distribuia pigmenilor sunt elemente principale in identificarea generic. Pigmenii sunt substane de natur melanic , prezentnd stadii diferite de oxidare. Dup unii cercettori ins, un singur pigment, brun, a crui concentrare diferit determin variaiile de culoare , iar dup alii sunt mai multe categorii de pigmeni , care determin nuanarea diferit a culorii prului10. Prul decolorat este lipsit de pigmenii granulosi care au fost distrui , pstrnd doar pigmenii disociai , care dau culoarea uniform glbuie. Prul alb este complet lipsit de pigmeni. Examinarea canalului medular , la firele de pr la care acesta
10

Camil Suciu Criminalistic, Ed.Didactic si Pedagogic , Bucureti , 1972, p.312

exista mcar in parte, se poate face prin mai mute metode : examinarea la microscop a firelor de pr prin metoda contrastului de faz, dup pregtirea lui prin deshidratare, degresare sau decolorare a pigmenilor cu apa oxigenat. Canalul medular poate fi examinat si in urma distrugerii firului de pr , tratndu-l la cald cu hidroxid de potasiu de 175 , dar dezavantajul acestei metode const in compartimentarea firului de pr si examinarea in poriuni separate. Pentru examinarea canalului medular , socotim ca metoda potrivit colorarea acestuia cu indofenol in baie fierbinte de terebentin , dupa ce firul de pr a fost golit de coninutul de aer. Firul de pr se introduce intr-un tub de sticl care la un capt se ataeaz la o pomp de vid care va scoate arul timp de 24 de ore. Apoi , captul liber al tubului se inchide la o lamp de spirt , iar tubul este introdus intr-o baie fierbinte de terebentin , cu un clete se rupe un capt al tubului , lsnd ca s ptrund n interiorul colorantului. Datorit vidrii prului , spaiile libere intercelulare se vor umple cu terebentin colorat , nuannd cromatic pereii celulelor canalului medular. Stabilirea apartenenei individuale ale firului de pr constituie problema principal a cercetrii acestuia , dar metodele folosite in prezent nu asigur tragerea unor concluzii clare, ci doar o faz iniial de tatonare. Dintre metodele folosite menionm : metoda microscopic , stabilirea greutaii specifice prin metoda flotaiei, stabilirea indicelui de refractie , analiza spectrala. Indicele de refracie servete la diferenieri dupa vrst, sex si rasa uman. Criteriile nu sunt ins suficient de precise. n imersie , firele de pr vor fi comparate pe baza liniei lui Becke, si anume aceea format la captul tiat al firului de pr , pentru a obtine valoarea indicelui de refracie al cortexului. Dupa Greenwell , in cazurile cand se obin diferene de peste 0,007 intre valoarea indicelor de refracie a dou fire , se poate stabili c cele dou fire de pr nu au aparinut aceleai persoane. Analiza spectral a firelor de pr de emisie si de absorbie se aplic att direct cat si in urma activrii cu neutroni a firului de pr cercetat. Aplicarea analizei spectrale la diferenierea firelor de pr se bazeaz pe existena in organism si deci si in firele de pr, a unor substane a cror cantitate si fel de grupare este in raport cu metabolismul bazal al fiecrui organism. Identificarea persoanei dupa un fir de pr , astzi, este un lucru ce se poate realiza , intre anumite limite , dar numai combinnd intre ele mai multe metode ca : studiul morfologic al firului de pr prin microscopie, analiza spectral si activare neutronic. In cazul analizei spectrale , se caut sa se insiste mai mult asupra unui spectru de absorie decat asupra unuia de emisie , dnd posibilitatea , cu o mai mare sensibilitate, de a determina coninutul cantitativ al microelementelor din firele de pr. 3.2.4. DATE OBINUTE IN URMA EXPERTIZEI BIOCRIMINALISTICE 7

Metodele de examinare biologic a urmelor de natur piloas pot da rspunsuri la diferite intrebri privind firul de pr ridicat de la faa locului sau de pe corpul victimei , referitoare la urmatoarele aspecte11 : regiunea corpului , stabilit dupa lungimea , grosimea , forma , starea de maceraie a cuticulei (specific prului de la axile) ; vrsta stabilit cu o anumit aproximaie ,plecndu-se de la grosimea si pigmentaia pruului ; diferenierea de sex , pe baza cromatinei sexuale , apreciat ca fiind in cantitate mai mare in prul femeilor , care este , ins , lipsit de medular , spre deosebire de prul brbailor; rasa uman creia i-ar putea aparine firul de pr , elementul de difereniere constituindu-l forma seciunii transversale a firului , oval la albi , seniform la negri si rotund la rasa galben. Sub raportul compoziiei, firul de pr poate contine peste 15 elemente chimice (mangan,cupru ,zinc,aur,plumb,arseniu,telur,mercur), a cror concentraie variaz, fiind in funcie si de strile fiziopatologice, de condiiile de igien, de alimentaie , de mediu. Prin urmare , o eventual identificare a persoanei pe baza compoziiei chimice a firului de pr este inc relativ.

11

Emilian Stanciu Criminalistic.tiina investigrii infraciunilor:,Ed.Tempus ,Bucureti , 1992, p.169