Sunteți pe pagina 1din 11

CUPRINS

Cap. I - ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA ACTIVITATEA DE TRANSPORT SI


CADRUL JURIDIC APLICABIL ACESTUIA...2
Cap. II - CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT3
Cap. III - PRINCIPIILE COMUNE APLICABILE CONTRACTULUI DE TRANSPORT..4
*Caracterul autonom al contractului de transport..4
Cap. IV - ISTORICUL ACTIVITATII DE TRANSPORT..5
Cap. V - ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TRANSPORT...8
*Sistemul national al transporturilor.9
BIBLIOGRAFIE.11

Capitolul I : Aspecte generale privitoare la activitatea de transport si


cadrul juridic aplicabil acestuia
De la inventarea rotii si pana in prezent, omenirea s-a aflat intr-un continuu
progres, iar transporturile au insemnat o uriasa contrubutie la dezvoltarea civilizatiei
umane. In perioada moderna odata cu diversificarea transporturilor s-a impus
adoptarea unor norme de reglementare a raporturilor ce vizeaza organizarea
transporturilor. Plecand de la aceste considerente, s-au elaborat o lseama de licrari
juridice valoroase, axate pe contractul de transport intern si international, fiind
cercetate toate implicatiile ce deriva din natura acestui tip de contract.
Analiza transporturilor reflecta, in parte, procesul de reforma pe care il
parcurge Romania in acest domeniu si, implicit, preluarea aquis-ul comunitar. In
conditiile intensificarii traficului de persoane si marfuri, determinat de imperativul ca
Romania are statut de economie de piata functionala si de procesul integrarii
noastre in cadrul structurilor europene, importanta transporturilor este mai evidenta
ca oricand. Studierea acestui subiect permite acumularea unor cunostinte de drept
intern, de drept material comunitar si rezultat din unele tratate internationale, ratificate
de Romania, in domeniul transporturilor. Demersul teoretic al autorilor din acest
domeniu de interes valorifica opiniile exprimate in doctrina de specialitate si solutiile
celei mai recente practici judiciare nationale si internationale. Analitic, se ajunge la o
abordare riguroasa a particularitatilor fiecarei categorii si modalitati de transport
feroviar, rutier, aerian, maritim, fluvial, ori multimodal.
Normele juridice in materia transporturilor de marfuri si persoane, si cele care
vizeaza activitatea carausilor in calitate de profesionisti fac parte din ramura dreptului
comercial. Pentru ca activitatile de transport sa fie considerate fapte de comert acestea
trebuie sa se desfasoare in

mod repetat, organizat si profesional de catre o

intreprindere specializata.
Dreptul transporturilor este ansamblu normelor juridice care reglementeaza
raporturile ce se stabilesc, se modifica sau se sting in procesul de organizare si
executare a transportului de marfuri sau pasageri.

Capitolul II : Caracterele juridice ale contractului de transport


Contractul de transport prezinta urmatoarele trasaturi:
1. Este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece da nastere la obligatii
reciproce ambelor parti contractante.
2. Este un contract cu titlu oneros, fiecare parte contractanta urmareste sa obtina
o contraprestatie in schimbul obligatiei asumate. Elementul esential al
contractului de transport este taxa de transport.
3. Este un contract comutativ, deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor
asumate chiar din momentul incheierii contractului.Tarifele pe baza carora se
stabileste pretul transportului, sunt aprobate prin acte normative cu caracter
imperativ, fiind obligatorii pentru toti participantii la activitatea de transport,
exceptii facand contract de transport auto de marfuri si transportul maritim de
marfuri.
4. Contractul de transport de persoane este un contract consensual, deoarece
el se incheie prin simplul consimtamant al partilor, dovada facandu-se printr-un
inscris (biletul sau legitimatia de calatorie).
5. Contractul de transport de marfuri are un caracter real, deoarece pentru
valabilitatea incheierii lui, consimtamantul partilor trebuie sa fie materializat in
predarea marfurilor ce urmeaza sa fie transportate de caraus. In cazul transport
maritim, intreprinderea de navigatie trebuie sa elibereze un document de
conosament, iar cel ce detine aceasta dovada este considerat proprietarul
marfii.
6. In contractul de transport una din parti (carausul) este un agent economic cu
capital de stat. Trecerea la economie de piata a permis si aparitia
intreprinzatorilor particulari in acest domeniu.
7. Contractul de transport incheiat intre agentii economici este un contract cu
continut economic.
8. Activitatea de transport se desfasoara in mod programat.

Capitolul III : Principiile comune aplicabile tuturor categoriilor de


transport
Intreaga activitate de transport se desfasoara pe baza contactului de transport
incheiat intre transportator si expeditor (calator);
a) Programarea transporturilor si incheierea contractului de transport urmaresc
satisfacerea necesitatilor de transport reclamate de clientela precum si
b) Folosirea eficienta a mijloacelor de transport si stabilirea obligatiilor ce revin
partilor;
c) Executarea transporturilor are intotdeauna un caracter oneros (in schimbul unei
plati - tarif sau navlu in cazul transport navale);
d) Pentru

indeplinirea

intocmai

obligatiilor

ce

le

revin

expeditorilor,

transportatorilor si destinatarilor, s-a instituit prin lege raspunderea lor


patrimoniala prin plata de penalitati, locatii, despagubiri.

*Caracterul autonom al contractului de transport


Autonomia contractului de transport trebuie inteleasa intr-un dublu sens si
anume:
a) Raporturile nascute din contractul de transport sunt independente de
raporturile existente intre expeditor si beneficiar. Deci transport de marfuri este
determinat de vanzarea lor unui cumparator din alta localitate sau de inchirierea unor
utilaje pentru a putea fi folosite in alta localitate. Incheierea contractului de transport.
este determinata de incheierea prealabila a contractelor de vanzare-cumparare,
inchiriere, fara ca prin aceasta sa-si piarda autonomia.
b) Contractul de transport reprezinta o institutie juridica cu caractere specifice.
Este un contract unitar, autonom si de sine statator. Nu orice deplasare de
lucruri dintr-un loc in altul formeaza obiectul unui contract de transport, ci numai
atunci, cand transport. se face pe baza obligatiei asumate de caraus.

Nu vor putea fi considerate contracte de transport acelea care nu s-au facut cu


predarea prealabila a lor (transport de energie electrica, informational si contract de
remorcaj).
Natura juridica a contractului de remorcaj este diferita de cea a contractului de
transport deoarece nu presupune preluarea marfurilor in portul de expeditie si predarea
lor in portul de destinatie. Contractul de remorcaj poate avea un caracter intamplator
( ex. remorcarea unei nave naufragiate, manevre in porturi etc), incheindu-se pentru o
anumita distanta, pentru o perioada de timp sau pentru executarea unei anumite
operatiuni, in schimbul unei plati. Nerespectarea obligatiilor asumate atrage
raspunderea contractuala a partii in culpa conform art. 1350 C. civ.
Contract de expeditie se deosebeste de contract de transport prin faptul ca, o
parte contractanta numita expeditionar (comisionar) se obliga fata de cealalta parte
numita expeditor (comitent) sa incheie cu un caraus in baza unei imputerniciri date de
expeditor, un contract de transport de marfuri si sa efectueze toate operatiunile
auxiliare expedierii sau primirii marfurilor la destinatie, expeditorul obligandu-se sa-i
plateasca o anumita suma de bani si pretul prestatiilor auxiliare. Intre expeditionar si
expeditor se suprapun 2 contracte civile: unul de mandat (expeditorul il imputerniceste
pe expeditionar sa incheie cu carausul un contract de transport) si un contract de
prestari de servicii (expeditionarul trebuie sa execute toate operatiunile necesare
transport). Expeditionarul raspunde din momentul primirii si pana la predarea marfii
catre caraus pentru pieirea sau distrugerea acestora, iar din momentul predarii va
raspunde numai pentru executarea corespunzatoare a obligatiilor specifice contract de
expeditie. Expeditorul va putea rezilia contractul, dar numai pana la data incheierii
contract de transport. El este obligat sa plateasca expeditionarului o suma de bani care
reprezinta echivalentul activitatii depuse de acesta pana la reziliere si pretul prestatiilor
efectuate, iar in caz de neplata va avea drept de retentie asupra bunurilor daca acestea
se mai afla in detentia sa.

Capitolul IV : Istoricul activitatii de transport

Aparitia schimbului, odata cu prima mare diviziune a muncii, a determinat si


aparitia clasei negustorilor ce se ocupau de comert, aceasta ducand la aparitia
activitatii de transport.
* In antichitate, fenicienii au fost primii carausi ai marilor (Fenicia se gasea la
incrucisarea drumurilor, pe uscat si apa, a celor trei continente: Europa, Asia si
Africa).
*Drumul matasii- lega China de Asia Centrala si Apuseana.
*In India antica - cai de comunicatie pe uscat (in India de Nord era un drum
bun) dar si pe apa (fluviul Gange).
* Imperiul Roman - o retea vasta de drumuri: Toate drumurile duc la Roma.
Transporturile in antichitate si evul mediu erau slab dezvoltate, bazandu-se in
special pe tractiunea animala si mici ambarcatiuni (transport pe ape).
*O adevarata revolutie in transporturi a fost descoperirea fortei aburului, care a
condus la aparitia unei noi categorii de transport (feroviar si naval) are o dezvoltare
deosebita in a doua jumatate a sec. al XX-lea.
* Descoperirea motorului cu ardere interna a permis aparitia unor noi mijloace
de transport: auto si aerian.
-

1913 Anglia - primul transport aerian de calatori (10 calatori).

mijloacele de transp auto cunosc o dezvoltare insemnata incepand cu


deceniul al II-lea al sec. XX.

1919 - primul transport aerian postal international intre Toulouse si Dakar.

* In tara noastra, in 1938 structura transporturilor era urmatoarea:


- calea ferata 97,7 %
- naval 2,1 %
- auto 0,1 %
- aerian 0,1 %
* In timpul celui de al II-lea razboi mondial, situatia transporturilor s-a agravat
datorita distrugerii a 50 % din parcul de locomotive, 32 % din cel de vagoane, 1250
poduri si podete, Dunarea fiind nenavigabila.

* In 1988 - navele de mare tonaj nu puteau fi folosite datorita faptului ca


porturile romanesti nu aveau cheiuri de adancime: din 258 nave (4,8 mil. t.d.w.) erau
imobilizate pentru reparatii 117 nave, inchiriindu-se nave straine (plata a 35 mil.$).
* In 1997 - 11348 km C.F. din care 3929 km electrificata iar 2965 km fiind
dotata cu doua cai.
Dezvoltarea si evolutia activitatii de transport au condus la aparitia unei noi
ramuri de drept dreptul transporturilor- care reprezinta ansamblul normelor juridice
care reglementeaza relatiile nascute in cadrul activitatii de transport intre expeditor
(calator), transportator si destinatar.
Acte normative ce reglementeaza activitatea in domeniul transporturilor:
-

Codul comercial art. 413-441 si respectiv 490-935;

Codul civil;

Lg. 129/1996, OG nr.12/1998 privind transport pe C.F.R. si reorganizarea


S.N.C.F.R.;

O.G.nr. 42 din 28 august/1997 privind navigatia civila1;

O.G.nr. 29/1997 privitor la Codul aerian din 1953 prin care se abroga multe
prevederi ale acestuia;

O.G. nr. 44/1997 privind instituirea regimului special pentru activitatea de


transport maritim international;

Regulamentul de aplicare a O.G. nr. 116/1998, aprobat prin H.G. nr. 302/1999;

O.G.nr. 19 din 18 august/1997 privind transporturile2.

Art. 1. - Ministerul Transporturilor este autoritate de stat n domeniul navigaiei civile din Romnia.
Art. 2. - Activitatea de navigaie civil const n:
a) transporturi publice de cltori i mrfuri pe ap, precum i prestaii auxiliare n apele naionale efectuate
de ctre persoane fizice sau persoane juridice;
b) transporturi pe ap, n interes propriu, efectuate de persoane fizice, persoane juridice sau instituii de stat,
care utilizeaz transportul pe ap numai ca activitate accesorie obiectului lor de activitate, direct legat de
realizarea obiectului propriu de activitate sau de ctre persoane fizice pentru satisfacerea cerinelor proprii
de transport pe ap, pentru sport sau agrement;
c) activiti de ncrcare/descrcare, reparaii, agenturare, aprovizionare, asigurare cu echipaje i navlosire a
navelor i alte asemenea.
Activitile prevzute n prezentul articol se efectueaz de persoane fizice sau persoane juridice autorizate
de Ministerul Transporturilor.
2
Art. 1. - Prezenta ordonan stabilete normele generale aplicabile organizrii i executrii tuturor
activitilor de transport terestru, pe ap i aerian pe teritoriul Romniei, precum i normele generale
aplicabile mijloacelor de transport, proprietate a persoanelor fizice i juridice, romne, n afara teritoriului
naional. Dispoziiile prezentei ordonane constituie cadrul general pentru toate actele normative specifice
diferitelor moduri de transport i activitilor conexe; n caz de conflict ele prevaleaz asupra acestora din
urm.

Capitolul V : Organizarea activitatii de transport


Prin HG 263/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului
Transporturilor, s-a stabilit un ansamblu de atributi in domeniul transport, in calitate
de organ central al administratiei de stat.
Potrivit acestei HG, M.T. aproba instructiuni si regulamente pentru utilizarea
spatiului aerian, a cailor navigabile, elaboreaza norme de efectuarea transport speciale,
emite norme de licentiere si autorizare a ag. ec care presteaza activitati de transport si
stabileste conditiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licentelor si
autorizatiilor.
Deasemenea, Ministerul Transporturilor emite norme si normative tehnice
obligatorii de proiectare, constructie, reparare si exploatare a mijloacelor de transport,
a liniilor si instalatiilor de cale ferata si metrou, autostrazilor, porturilor si
aeroporturilor.
Specificul fiecarei categorii de transport impune insa organizare proprie, care
variaza de la o categorie la alta.
Astfel, intreaga activitate de transport feroviar public din tara noastra este
coordonata de Compania Nationala Caile Ferate Romane, care are statut de societate
comerciala pe actiuni, denumita prescurtat C.F.R.-S.A., avand filiale cu personalitate
juridica si sucursale cu autonomie operationala, buget de venituri si bilant propriu.
Compania Nationala CFR are in concesiune infrastructura cailor ferate romane,
proprietatea publica a statului si detine bunurile pe care le are in dotare si cele
dobandite in nume propriu cu orice titlu. Din aceasta cauza, calea ferata apare ca un
caraus unic, indiferent de regionala cu care s-a incheiat contract de transport si are
monopolul transporturilor feroviare.
Operatiunile de transport rutier se realizeaza de catre operatori de transport,
care poate fi orice, persoana fizica sau juridica, romana sau straina, ce detine in
proprietate sau are inchiriate vehicule rutiere si care executa direct sau prin
intermediari transport interne si/sau international, ori se asociaza cu alte persoane
fizice sau juridice.
8

Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se


realizeaza cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, marfurilor si bunurilor,
chiar daca vehiculul rutier este pe o anumita portiune de drum transportat la randul
sau pe/de un alt mijloc de transport; deasemenea si operatiunile adiacente sau conexe
transport rutiere sunt considerate operatiuni de transport rutier.
Transport aerian este organizat in cadrul a trei societati comerciale:
-

L.A.R.- SA- Liniile aeriene romane;

TAROM-SA- Compania de transporturi romane;

ROMAVIA-SA- toate au ca obiect de activitate efectuarea de transport


aerien intern si international, regulate si charter de calatori, bagaje, marfuri
si posta.

Transportul naval (fluvial si maritim) se realizeaza prin unitati denumite


generic societati comerciale pe actiuni de transport naval si prin unitati care au ca
obiect navlosirea de nave maritime si fluviale.
Ministerul Transporturilor coordoneaza activitatea de transport prin:
1. Autoritatea Rutiera Romana (A.R.R.);
2. Autoritatea Feroviara Romana (A.F.R.);
3. Inspectoratul navigatiei civile (I.N.C.).
Pe plan european, in vederea coordonarii activitatii de transport, a fost
infiintata Conferinta Europeana a Ministrilor de Transport, prin Protocolul de la
Bruxelles din 17 oct. 1953, la care a aderat si Romania.

*Sistemul national al transporturilor


Prin sistemul national al transport se intelege totalitatea categoriilor de
transport: feroviar, rutier, aerian si naval, legaturile dintre ele, precum si componentele
acestora: infrastructurile, mijloacele de transport, personalul specializat, operatorii de
transport si activitatile conexe.
Obiectivele pe care le are sistemul national al transportului consta in efectuarea
deplasarilor in timp si spatiu a calatorilor, marfurilor si bagajelor intre toate localitatile
si zonele geografice ale tarii noastre, precum si corelarea intregii activitati si a
infrastructurii la sistemul international de transport
9

Prin OG nr.19/97 au fost stabilite urmatoarele obiective ale sistemului de


transport:
-

realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport;

racordarea sistemului national de transport la retelele internat. de transport;

asigurarea dr. la libera circulatie a cetatenilor;

asigurarea liberei circulatii a bunurilor;

asigurarea transport care privesc siguranta nationala;

participarea la dezvoltarea economico-sociala a tarii.

BIBLIOGRAFIE:

10

O. Capatana, Gh.Stancu -Dreptul Transporturilor. Parte Generala, Ed.Lumina Lex, Bucuresti,


1999
O.Capatana, Gh.Stancu - Dreptul Transporturilor. Parte Speciala, Ed.Lumina Lex, Bucuresti,
2002
O. Manolache - Dreptul Tansporturilor, Ed All Beck, Bucuresti, 2001
Codul Comercial

11

S-ar putea să vă placă și