Trusa Criminalistica

METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Notie curs 08-09

Conf. Dr. Cecilia ARSENE 1

C8-C9

7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE

7.1 Trusele criminalistice universale i specializate
7.1.1 Trusa criminalistic universal
7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistic universal la executarea
operaiunilor tehnico-criminalistice.
7.1.3 ntreinerea truselor criminalistice
7.2 Urmele criminalistice noiune i clasificare
7. 2.1.Noiunea de urm n sens criminalistic
7.2.2. Clasificarea general a urmelor
7.3 Activiti tehnice ce se desfoar in legtura cu prelevarea urmelor de interes
criminalistic.
7.3.1 Operaii tehnice privind prelevarea urmele de interes criminalistic
7.3.2 Conservarea urmelor.
7.3.3 Interpretarea urmelor
7.3.4 Fixarea urmelor
7.3.5 Ridicarea urmelor
7.3.6 Ambalarea urmelor
7.3.7 Ambalarea unor obiecte purttoare de urme.
7.3.8 Transportul urmelor si a corpurilor delicte


7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE

7.1 Trusele criminalistice universale i specializate
7.1.1 Trusa criminalistic universal

Mijloacele tehnice folosite cu ocazia cercetrii diferitelor infraciuni sunt variate. Acestea se mpart
n dou categorii i anume:
mijloace de laborator: microscop comparator, dispozitive de reprodus, aparate de copiat folosite
n obinerea fotografiilor etc.;
mijloace de teren: aparate fotografice, lmpi cu radiaii U.V., detectoare de metale, camere
video, truse criminalistice etc..
Trusele criminalistice cuprind instrumente, substane i materiale necesare efecturii operaiunilor
tehnico-criminalistice n legtur cu urmele de la faa locului.
Dup natura instrumentelor coninute, trusele criminalistice se clasific n truse criminalistice:
a. universale
b. cu destinaie special.
Trusele criminalistice universale conin instrumentele i materialele necesare executrii
principalelor operaiuni tehnico-criminalistice (descoperire, fixare, ridicare i ambalare a urmelor,
precum i obinere a modelelor de comparaie). Printre acestea enumerm:
trusa criminalistic universal pentru laboratoarele criminalistice;
trusa criminalistic universal pentru cercetarea la faa locului n cazul accidentelor i
catastrofelor rutiere;
trusa criminalistic universal pentru posturi.
n continuare vom face o descriere amnunit a trusei criminalistice universale.
Trusa criminalistic se prezint sub forma unei valize de format mic i cuprinde instrumentarul
minim necesar efecturii operaiunilor tehnico-criminalistice de descoperire, fixare, ridicare i
ambalare a diferitelor categorii de urme de la locul faptei.

Trusa criminalistic universal conine:
materiale pentru fotografiere: aparate foto, obiective, inele intermediare, filme, blitz, baterii,
trepied, lmpi, filtre (colorate i de polarizare);
materiale pentru cutarea, descoperirea, relevarea, fixarea i ridicarea urmelor papilare: lup,
surse de lumin, lamp de ultraviolete, prafuri i reactivi de evideniere; pensule (pr cmila, pr
veveria, fibr de sticl, puf de stru); pensule magnetice, pulverizator cu vapori de iod, folii adezive
albe i negre;
materiale pentru executarea mulajelor urmelor de adncime: cancioc, paclu, lingur pentru
prepararea amestecului, band flexibil pentru nconjurarea urmei (unde se va turna amestecul),
pensul pentru curarea urmei, ghips i alte materiale de mulare, materiale dentare, lac,
substane speciale sub form de spray;

materiale pentru amprentarea persoanelor: plac, rulou, tu, fie mono i decadactilare, past,
hrtie special impregnat pentru reacii chimice, mnui chirurgicale, linguri pentru amprentarea
cadavrelor;
materiale pentru prelevarea substanelor, inclusiv a celor biologice: pensete, pipete, capsule,
soluii, bumbac absorbant, band adeziv, magnet;
materiale pentru ntocmirea desenelor i a schielor: rigl, echer, raportor, hrtie milimetric,
planet, calc, compas, busol, abloane, pioneze, creioane negre i colorate;
materiale pentru marcarea locului i efectuarea de msurtori: centimetru, band cu ptrate albe
i negre, jetoane numerotate (cu stativ), cret; materiale de ambalare: pungi de plastic, saci de
hrtie, flacoane de sticl, sfoar, cuie, scndurele, etichete;
instrumente: fierstru, clete, patent, ciocan, urubelni, burghiu, dalt, foarfece, truse de chei.

7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistic universal la executarea operaiunilor
tehnico-criminalistice.
Prin instrumentarul cu care este dotat aceast trus, se asigur necesarul pentru executarea
tuturor operaiunilor tehnico-criminalistice la faa locului, astfel:
Pentru operaiunea de descoperire din trus se folosesc urmtoarele materiale: lupa pliant
sau cu mner; prafuri relevante, aflate n cutii; pensule din pr de veveri, pentru relevarea
urmelor papilare.
Pentru conservare se folosesc: canciocul pentru acoperire; banda de alam, pentru
ndiguire; creta pentru ncercuire; numerele de la 0 9 confecionate din material plastic,
carton sau tabl.

Pentru operaiunea de fixare se folosesc: bloc-notes, hrtie de calc, busol, rulet, procese-
verbale de cercetare la faa locului (formulare tipizate), coli de hrtie pentru efectuarea de
desene, schie, rigl, creioane, numere de la 0 9.
Pentru ridicare se folosesc: hrtie folio, pudr de talc, plastilin, praf de ipsos, caserol sau
cancioc, band de alam, lingur cu coad, paclu, pensul cu pr de porc, eprubete,
foarfece, penset anatomic, briceag.
Pentru ambalare i sigilare se folosesc: plicuri de hrtie, etichete din carton, sfoar, cear
roie, clete patent, pungi din polietilen, past de lipit, baton cear roie.
Pentru obinerea modelelor de comparaie, se folosesc: fie dactiloscopice mono i
decadactilare, coli de hrtie pentru amprentare n vederea excluderii, tu tipografic, rulou,
plac de amprentare, materiale folosite la ridicarea cu mulaj de ipsos, foarfece etc.

7.1.3 ntreinerea truselor criminalistice
n vederea asigurrii unei durate de ntrebuinare ct mai mare a truselor criminalistice, este
necesar acordarea unei atenii deosebite ntreinerii acestora i a ntregului ei instrumentar, mai
ales dac au fost folosite pe timp de ploaie sau ninsoare.
Pentru aceasta se vor respecta urmtoarele reguli:
evitarea lovirii trusei, sau venirii n contact a acesteia cu substane corozive (acizi,
baze puternice etc.);
dup folosire, instrumentele i dispozitivele confecionate din material plastic ori
sticl, vor fi splate sub jet de ap, fr a se zgria;
instrumentele i materialele metalice (patent, rulet, magnet, penset anatomic
etc.), vor fi ferite de umezeal i dup splare i uscare se ung cu ulei mineral;

7.2 Urmele criminalistice noiune i clasificare
7. 2.1.Noiunea de urm n sens criminalistic
Dezvoltarea tiinei i tehnicii, precum i tot mai larga lor aplicare n toate sectoarele vieii
economice i sociale au dat posibilitatea justiiei s-i gseasc un puternic sprijin pentru
ndeplinirea misiunii sale n rezultatele oferite de cercetrile tiinifice i tehnice. De exemplu
punerea la punct a metodei de analiza a ADN-ului uman, in 1984 de ctre Sir Alec J effreys.
n desfurarea activitilor specifice cercetrii criminalistice se ia n considerare principiul conform
cruia, n majoritatea cazurilor, svrirea unei infraciuni presupune prezena fptuitorului la faa
locului i implicit efectuarea de ctre acesta a unor activiti ce produc modificri materiale n
ambiana existent, cunoscute sub denumirea generic de urme.
Toata activitatea de prelevare a urmelor criminalistice se bazeza pe afirmatia unui criminalist
francez, Edmond Locard: Este imposibil pentru un rufctor s acioneze cu intensitatea pe care
o presupune aciunea criminal, fr s lase urme materiale.

Din punct de vedere criminalistic, prin urm se nelege orice modificare material produs ca
urmare a interaciunii dintre fptuitor, mijloacele folosite de acesta i elementele componente ale
mediului unde i desfoar activitatea infracional, modificri care, examinate individual sau n
totalitate, pot conduce la stabilirea faptei, identificarea fptuitorului, a mijloacelor folosite de acesta
i la lmurirea mprejurrilor n care s-a comis fapta penal.
Din practica judiciar s-a desprins ideea c producerea unei modificri nu este limitat n
exclusivitate la persoana autorului faptei, ea putnd aparine, n egal msur, subiectului pasiv al
infraciunii (partea vtmat). Un exemplu n acest sens este dat de petele de snge sau firele de
pr descoperite pe mbrcmintea sau corpul agresorului, care aparin persoanei agresate.
Avnd n vedere cele de mai sus, putem considera drept urme:
tot ce a rmas material (vizibil sau invizibil) la locul faptei de la persoana fptuitorului, de la
mbrcmintea acestuia sau de la mijloacele sau instrumentele folosite de acesta (mbrcminte
abandonat de infractor, urme ale diferitelor instrumente de spargere, urmele papilare etc.);
tot ce s-a ataat material (vizibil sau invizibil) de la locul faptei asupra fptuitorului, hainelor,
obiectelor, mijloacelor sau instrumentelor folosite de acesta la comiterea faptei (ex: particule de sol
ataate de la locul faptei pe nclmintea infractorului, snge aparinnd victimei descoperit pe
hainele lui etc.);
schimbrile de poziie ale unor obiecte existente la locul svririi faptei, dac au legtur cu
activitatea infracional (ex: un fotoliu mutat de la locul lui de ctre infractor pentru ca acesta s
poat iei pe geam).
Trebuie reinut c pentru a putea fi considerate urme n sens criminalistic, modificrile materiale
trebuie s aib legtur de cauzalitate cu fapta penal.
Aceasta pentru c la locul faptei se poate descoperi o serie de modificri, dar trebuie considerate
numai cele care au fost create n timpul svririi faptei sau care au legtur cu aceasta, ntruct
numai n acest fel se poate ajunge la fptuitor i la dovedirea vinoviei.
Rmnerea la faa locului a urmelor este determinat de cauze diferite, precum:
condiiile n care opereaz infractorul (timp scurt, dificulti de ptrundere etc.);
starea psihic a fptuitorului n momentul comiterii faptei (fric, emoie etc.);
modul de operare, de multe ori specific fptuitorului;
condiii nefavorabile de iluminare n locul faptei;
necunoaterea topografiei locului faptei .a.m.d.
Importana studierii tuturor categoriilor de urme rezult din urmtoarele raiuni:
acestea apar obligatoriu n procesul comiterii infraciuni;
crearea lor este rezultatul interaciunii (contactului) dintre factorii creatori i cei primitori de urme
n timpul svririi faptelor penale.

7.2.2. Clasificarea general a urmelor
Clasificarea urmelor s-a realizat dup mai multe criterii, dup cum urmeaz:

I) Dup factorul creator de urm: urme create de om, urme create de animale, urme create de
vegetale, urme create de obiecte, urme create de unele fenomene.
II) Dup factorul primitor de urm: urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de
vegetale, urme primite de obiecte.
III) Dup felul lor: urme form; urme materie, urme poziionale.
IV) Dup mrime: macrourme, microurme.
V) Dup valoarea lor n procesul identificrii: urme care furnizeaz elemente pentru lmurirea
diferitelor mprejurri ale svririi infraciunii, urme care ajut la stabilirea apartenenei de gen,
grup, categorie sau specie, urme ce permit identificarea factorului creator.
n continuare se va prezenta succint fiecare categorie de urme enumerate mai sus.
I) Urmele dup factorul creator
Urme create de om - cuprind toate modificrile rezultate att din simplul contact al corpului
omenesc cu elementele componente ale mediului, ct i din micrile complexe ale acestuia,
iniiate, deliberate i coordonate de activitatea cerebral.
Omul poate crea la faa locului urme form i urme materie.
Din categoria urmelor form fac parte:
1. urmele minilor
2. urmele picioarelor
3. urmele buzelor
4. urmele dinilor
5. urmele urechilor, nasului i a altor pri ale feei i corpului uman
6. urmele sonore ale vocii i vorbirii
7. scrisul
8. nodurile i legturile
Din categoria urmelor materie de natur uman (biocriminalistice) fac parte:
1. Urmele de fluide umane (snge, saliv, sperm)
2. Urmele de natur osteologic.
3 Urmele altor esuturi moi.
4. Urmele de miros.
Urme create de animale. Din categoria urmelor form fac parte:
1. Urmele de picioare.
2. Urmele de dini.
3. Urmele de coarne.
4. Urmele altor pri ale corpului animalelor (botul, buzele, abdomenul, genunchiul etc.)
5. Urmele sonore. Anatomia, fiziologia i fiziopatologia aparatului forma i mrimea lor difer de la
o specie la alta.
Prin urme biologice de natur animal se neleg produsele de secreie, de excreie i resturile de
esuturi rezultate n procesul svririi unor fapte penale sau n legtur cu acestea. Astfel,

distingem: urmele de snge; urmele de sperm; urmele de secreie lactat; urmele de natur
piloas; urmele de miros; alte urme de natur biologic (puf, fulgi, pene, coarne, gheare, copite
etc.).
Urme create de vegetale. Prin urme de natur vegetal se neleg modificrile produse la faa
locului ca urmare a contactului diferitelor plante cu elementele mediului ambiant, modificri aprute
n procesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta. Urmele biologice de natur
vegetal se pot prezenta la faa locului n diferite ipostaze, cum ar fi: fragmente de plante, tulpini,
rdcini, frunze, flori, scoar de copac, fibre de plante industriale, semine, lstari, polen. Acestea
difer n funcie de urmtorii factori: natura i forma suportului, specia, natura organului vegetal,
influena factorilor de mediu intern, natura activitii infracionale, intervalul scurs de la formare i
pn la descoperire.
Urme create de obiecte. Prin urme ale obiectelor se neleg modificrile aduse la faa locului ca
urmare a contractului diferitelor obiecte cu elementele mediului ambiant, modificri aprute n
procesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta (nclminte, mbrcminte,
instrumente, arme, mijloace de transport etc.).
Urmele nclmintei se creeaz prin contactul ce are loc ntre aceasta i elementele componente
ale locului unde s-a comis fapta penal (sol, duumea, mobil, materiale purverulente, covor).
Ele ajut la determinarea drumului parcurs de persoanele ce intereseaz la identificarea
nclmintei creatoare, precum i la furnizarea datelor n legtur cu activitile desfurate
naintea, n timpul i dup comiterea infraciunii.
Urmele obiectelor de mbrcminte. Prin urme ale obiectelor de mbrcminte se neleg
modificrile ce apar pe corpul omenesc sau pe suprafaa unor obiecte ori pe alte componente ale
mediului, ca urmare a contactului lor cu mbrcmintea purtat de o persoan, n procesul
svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta.
Urmele instrumentelor. Prin instrumente nelegem, n sens generic, toate uneltele, sculele,
aparatele i orice alte obiecte care se folosesc la svrirea unei infraciuni (cleti, ciocane, cuite,
topoare, urubelnie, ferstraie, rngi, leviere etc.).
O importan deosebit o prezint instrumentele de spargere, prin care putem nelege o varietate
foarte mare de obiecte, aparate adaptate sau special construite, precum i orice corp dur, folosite
pentru a nfrnge rezistena ncuietorilor i a oricror mijloace utilizate pentru protecia i paza
bunurilor. n aceast categorie de instrumente sunt incluse nu numai cele care folosesc la
spargere, n accepia proprie a cuvntului, ci i cele care folosesc la tiere, apsare, topire etc.
Urmele mijloacelor de transport. Prin urme ale mijloacelor de transport se nelege totalitatea
transformrilor materiale produse de mijloacele de transport ori pri componente ale lor ce apar
pe unele obiecte i corpuri sau n mediul nconjurtor, pe timpul svririi unei infraciuni sau n
legtur cu aceasta.
Urmele create prin folosirea armelor de foc. Urmele armelor de foc sunt acele elemente
materiale care apar pe corpul omenesc sau pe diferite obiecte componente ale mediului, rezultate

n urma producerii mpucturii, cu ocazia producerii unei infraciuni. La crearea acestei categorii
de urme particip n mod necesar arma de foc, muniia i diferite suporturi (inte).
Urmele legturilor i nodurilor. Prin urme create de legturi i noduri se nelege totalitatea
modificrilor produse de ele n ambiana locului faptei, n procesul svririi unei infraciuni sau n
legtur cu aceasta. Prin folosirea legturilor i nodurilor se creeaz urme sub form de rosturi,
adncituri, decolorri sau alte semne pe suporturile cu care au venit n contact.
Scrisul de tipar i scrisul dactilografiat. Scrisul de tipar i cel dactilografiat sunt urme ale
infraciunii atunci cnd au fost executate n procesul svririi acesteia sau n legtur cu ea.
Urmele sonore create de obiecte. Prin urme sonore create de obiecte se neleg zgomotele
produse de acestea n procesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu ea.
Urme de produse petroliere. Prin urm de produs petrolier se nelege prezena lor, n orice
cantiti, la faa locului, ca urmare a svririi unei infraciuni ori n legtur cu aceasta. Urmele ce
se formeaz pot aprea sub diverse forme, cum ar fi: picturi, mnjituri, pete, scurgeri, dre,
mbibri, aglomerri.
Urme de material plastic. Urmele de material plastic sunt acelea care provin din obiecte
confecionate din produse plastice sau din semifinite din acest tip i se afl la faa locului ca
urmare a svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta.
Urme de colorani. Existena coloranilor la faa locului i exploatarea lor din punct de vedere
criminalistic ofer posibilitatea stabilirii mprejurrilor n care s-a comis fapta, a dovedirii prezenei
unei persoane sau obiect oarecare n cmpul infraciunii, precum i a explicrii anumitor modificri
petrecute.
Urme de vopsea. Din punct de vedere criminalistic sunt considerate urme de vopsea substanele
peliculogene ce se desprind de pe diverse suporturi sau se formeaz pe ele n urma impactului lor
cu alte obiecte, n procesul svririi unor infraciuni sau n legtur cu aceasta.
Urme de metale. Aciunea dinamic sub form de tiere, forare etc. dintre dou sau mai multe
corpuri metalice creeaz particule din metalele supuse acestor aciuni. Rezultatul unei asemenea
aciuni cnd s-a produs n procesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta poart
denumirea de urme metalice.
Urme de soluri i cenu. Urmele de sol sunt acele fragmente adusela locul infraciunii sau
dislocate din acesta - pe nclminte, mbrcminte ori alte obiecte purtate de fptuitor sau
victim, precum i de mijloacele de transport folosite n procesul svririi infraciunii ori n legtur
cu acesta. n incendii, explozii, tentative de distrugere etc., resturile rmase la faa locului sub
form de cenu constituie urme preioase ce pot servi la determinarea constituenilor anorganici
ai substanelor arse.
Urme de sticl. n procesul svririi unei infraciuni, sticla, indiferent de forma n care se afl,
poate lsa urme, fie datorit contactului cu diferite obiecte, corpuri, fie drept consecin a unor
factori mecanici sau termici.

Urme de hrtie. La faa locului hrtia poate fi gsit n starea ei natural (rupt, tiat, ifonat,
perforat etc.) sau ars (carbonizat pe toat suprafaa sau numai parial).
Urme de cerneluri, tuuri i paste de scris. Prin urme de cerneluri, tuuri sau paste de scris se
nelege prezena unor asemenea substane la faa locului, n cantiti sau forme diferite, ca
urmare a svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta.
Urme de produse textile. Sunt considerate urme de produse textile fragmentele, firele sau fibrele
provenite de la obiectele de mbrcminte, de lenjerie, accesorii ale lor sau orice alte obiecte
confecionate din asemenea produse, a cror prezen la faa locului este determinat de
svrirea unei infraciuni.
Urme de produse alimentare. Produsele alimentare sunt considerate ca urme atunci cnd
prezena lor la faa locului are legtur cu infraciunea svrit.
Urme de natur pulverulent. Materialele pulverulente constituie urme atunci cnd prezena lor la
faa locului este determinat de svrirea unei infraciuni sau n legtur cu aceasta.
Urme toxice. Prin urme toxice se neleg substanele toxice ca atare, precum i soluiile acestora
prezente la faa locului pe diverse suporturi sau recipiente, a cror existen are legtur cu
infraciunea svrit.
Urme create de unele fenomene. Din categoria urmelor create de incendii, explozii i unele
catastrofe.

II) Urmele dup factorul primitor
Urme primite de om. Omul poate primi urme create de toi factorii creatori. Astfel de urme sunt:
particule de praf, pete de vopsea, vaselin, snge, urme ale trangulrii etc.
n cadrul procesului de percepie omul poate reine i unele urme care dispar de la locul faptei
odat cu consumarea infraciunilor, cum sunt: caracteristicile mersului infractorului, culoarea
mbrcmintei i obiectelor ce le purta asupra sa, succesiunea activitilor desfurate de fptuitor.
Urme primite de animale. Reprezint acele modificri produse asupra corpului acestora sub
aciunea factorilor creatori de urme (rnirea, imprimarea pe blan sau pe pielea animalului,
intoxicaii etc.).
Urme primite de vegetale. Constau n: tieturi, retezturi, smulgeri, ruperi sau imprimri de
diferite obiecte sau substane, pete de snge, de vaselin etc.
Urme primite de obiecte. Din aceast categorie putem aminti: urmele de nclminte create n
teren moale, urmele instrumentelor de spargere n tocul uii sau geamului, urmele sonore
nregistrate, imaginile de pe pelicule foto sau nregistrrile video, dac sunt imagini neprelucrate.

III) Urmele dup felul lor se clasific n urme form, urme materie, urme poziionale.
1. Urmele form reproduc conturul exterior al factorului creator de urm ori linia de rupere a
acestuia.
n funcie de procesul de micare al celor doi factori, urmele form se subdivid n:

urme statice, ce se formeaz prin apsare, lovire, presare, rostogolire, fr ca suprafaa
factorului creator de urm s alunece pe suprafaa factorului primitor de urm n momentul
contactului (urmele de mini formate prin atingerea sau prinderea obiectelor, urmele create de
pneurile vehiculelor n timpul rulrii, urmele de nclminte etc.);
urme dinamice, ce se formeaz atunci cnd suprafeele de contact ale celor dou obiecte cel
creator i cel primitor de urm se afl n micare unele fa de altele (urme de derapare, urmele
create de ghinturile evii pe glon, urma creat de topor, ferstru etc.)
Urmele form se mai pot clasifica i:
vizibile cu ochiul liber (colorate);
latente (invizibile) din cauza substanei incolore care le creeaz (ex: urmele de mini create prin
depunerea de sudoare produse de secreia glandelor sudoripare i sebacee de la nivelul pielii,
nefiind vizibile cu ochiul liber, deoarece substana nu este colorat).
2. Urmele materie
Aceste urme cuprind produsele, substanele sau peliculele de natur organic sau anorganic
descoperite la faa locului.
Astfel de urme sunt:
produsele biologice de natur uman ori animal (snge, saliv, sperm, fire de pr etc.);
de natur vegetal (semine, crengi, fructe etc.);
substane chimice de natur organic sau anorganic (ex: cioburi de sticl, particule de vopsea,
pri ale unor obiecte etc.)
3. Urmele poziionale
Sunt reprezentate de schimbrile poziiilor iniiale ale obiectelor sau subansamblelor acestora, n
procesul svririi unei infraciuni i care au legtur cu aceasta (ex: sertar deschis, fereastra
gsit n alt poziie de cum a fost lsat de partea vtmat, un aparat de bord blocat,
schimbtorul de viteze gsit cuplat ntr-o anumit treapt de vitez n urma unui accident rutier
etc.).
IV) Urmele dup mrime
Acestea se clasific n :
macrourme, ce reprezint urmele form sau materie de dimensiuni att de mari nct pot fi
descoperite i examinate cu ochiul liber (urmele de pneuri, de nclminte, pri din obiecte etc.);
microurmele, acele urme form sau materie, mici sau foarte mici, a cror descoperire, ridicare i
examinare necesit folosirea unor mijloace tehnice precum: lupa, microscopul, stereomicroscop
etc. (ex: striaiile create de instrumentele de spargere, particulele microscopice de praf, sticl ori
metal etc.).
V) urmele dup valoarea lor n procesul de identificare
O prim grup este reprezentat de urmele care furnizeaz elemente pentru lmurirea diferitelor
mprejurri ale comiterii infraciunii. n aceast categorie intr urmele poziionale (fereastra

deschis, acul vitezometrului blocat la o anumit vitez n cazul unui accident de circulaie, limbile
blocate ale unui ceas de mn spart gsit asupra victimei care s-a luptat cu infractorul etc.).
O alt categorie este dat de urmele care ajut la stabilirea apartenenei de gen, grup, categorie
sau specie, adic acele urme ce conin caracteristici individuale, ns insuficiente identificrii
factorului creator. n aceast categorie includem urmele form dinamice de frnare create de pneul
unui vehicul, urme de trre pe carosabil, urme papilare create n micare etc.
Mai exist o categorie a urmelor dup valoarea lor, i anume urmele ce permit identificarea
factorului creator.
Sunt reprezentate de acele urme care conin suficiente caracteristici individuale pentru
identificarea factorului creator. n acest sens putem aminti: urmele de mini, de miros, scrisul,
urmele ghinturilor evii pe glon, sngele etc.
Prezena urmelor n cmpul infraciunii nu prezint nicio valoare dac acestea rmn necunoscute
organului judiciar. Tocmai de aceea, urmele trebuie descoperite i examinate, apoi trimise la
specialiti care n urma examinrilor ntocmesc raportul de constatare tehnico-tiinific ori de
expertiz criminalistic conferindu-le n acest fel valoare judiciar ca probe.
n laboratoarele de traseologie, prin expertizele i constatrile tehnicotiinifice efectuate se pot
rezolva urmtoarele probleme:
1. identificarea persoanelor dup: urmele de dini, urmele de urechi, urmele de buze, nas sau alte
zone ale feei;
2. se stabilete dac dou sau mai multe fotografii reprezint aceeai persoan (expertiz de
portret);
3. stabilirea strii de funcionare a sistemelor de nchidere i asigurare;
4. identificarea instrumentelor folosite la forarea sistemelor de nchidere i asigurare;
5. stabilirea modului de funcionare a dispozitivelor folosite la forarea sistemelor de nchidere i
asigurare;
6. identificarea mijloacelor de transport;
7. stabilirea ntregului dup prile sale componente;
8. identificarea obiectelor de mbrcminte i nclminte;
9. identificarea instrumentelor de lovire (contondente, tietoare, tietoare - neptoare, tietoare-
despictoare, neptoare);
10. identificarea animalelor dup urmele de picioare;
11. identificarea seriilor de identificare a autovehiculelor i armelor de foc.

Schema generala de clasificare a urmelor
I. DUPA FACTORUL CREATOR
Urme ale
animalelor
Urme ale
omului
Urme ale
vegetalelor
Urme ale
obiectelor
Urme ale
unor fenomene


II. DUPA FACTORUL PRIMITOR
Urme primite
de om
Urme primite
de animale
Urme primite
de vegetale
Urme primite
de obiecte

III. DUPA FELUL LOR
Urme pozitionale
Urme materiale
Urme forma
statice
dinamice
de suprafata
vizibile
invizibile
d
e

a
d
a
n
c
i
m
e
S
u
b
s
t
a
n
t
e

d
e

n
a
t
u
r
a

o
r
g
a
n
i
c
a
S
u
b
s
t
a
n
t
e

d
e

n
a
t
u
r
a

a
n
o
r
g
a
n
i
c
a
P
r
o
b
e

d
e

n
a
t
u
r
a

a
n
i
m
a
l
a
P
r
o
b
e

d
e

n
a
t
u
r
a

v
e
g
e
t
a
l
a
d
e

s
t
r
a
t
i
f
i
c
a
r
e
d
e

d
e
s
t
r
a
t
i
f
i
c
a
r
e
p
e
r
i
f
e
r
i
c
e
f
o
r
m
a
t
e

p
r
i
n

c
a
d
e
r
e
a

l
i
c
h
i
d
e
l
o
r

IV. DUPA MARIME
Macrourme Microurme

V. DUPA VALOAREA LOR
N PROCESUL DE IDENTIFICARE
Urme care furnizeza
elemente pentru lamurirea
diferitelor imprejurari
ale savarsirii infractiunii
Urme care ajuta la
stabilirea apartenentei
la gen
Urme care ajuta la
identificarea
elementului creator


7.3 Acti viti tehnice ce se desfoar in legtur cu prel evarea urmelor de interes
cri minali sti c
Pentru aflarea adevarului intr-o cauza penala, organele abilitate trebuie sa aplice principiul rolului
activ al organelor judiciare inca din momentul luarii la cunostinta (direct sau indirect) despre
comiterea unei infractiuni.
Organele judiciare care constata fapte ce constituie infractiuni trebuie sa actioneze, singuri
sau alaturi de echipa operativa de cercetare la fata locului pentru descoperirea, conservarea,
interpretarea, fixarea, ridicarea ambalarea si transportul urmelor aflate la locul faptei.
Totodata, pentru efectuarea examinarilor criminalistice in conditii de laborator, criminalistii pot
crea modele pentru comparatie de la obiectele presupuse ca au creat urma respectiva (ex:
amprentarea persoanelor).
Principalele activitati tehnice care se desfasoara in astfel de situatii sunt prezentate in
continuare.

7.3.1 Operatii tehnice privind prelevarea urmelor de interes criminalistic
In functie de natura infractiunii comise, de particularitatile locului faptei si de modul de
operare al infractorului, pentru descoperirea urmelor se va cauta sa se reconstituie mintal
fiecare faza a desfasurarii activitatii infractionale, parcurgand, atunci cand este posibil, cu
atentie traseul infractiunii. Pe parcursul cercetarii, fiecare obiect despre care se presupune
ca a fost folosit sau atins de infractor va fi examinat cu grija, pentru a descoperi pe el
eventualele urme.
Descoperirea urmelor presupune cercetarea sistematica si amanuntita a locului
savarsirii unei infractiunii, prin observare nemijlocita sau cu ajutorul unor mijloace tehnice.
In functie de natura si dimensiunile urmei, pentru descoperire se aplica unul din
urmatoarele procedee:
a) Macrourmele (urmele vizibile) se descopera cu ochiul liber;
b) Urmele latente (invizibile) se descopera prin folosirea unor procedee, precum:
- cu fascicul de lumina dirijat incident;
- cu aparate optice de marit (microurmele).
O parte insemnata a examinarilor criminalistice se face prin tehnica vizuala. Aceasta
presupune utilizarea de mijloace optice cu putere de marire, permitand observarea unor
detalii caracteristice, a unor elemente deosebite etc.
In baza cercetarilor stiintifice se poate afirma faptul ca acuitatea vizuala omeneasca se
situeaza la limita zecimilor de milimetru, sub aceasta limita ea devenind foarte redusa.
Vederea binoculara nu mai permite perceperea spatiala pentru obiectele de dimensiuni
microscopice sau pentru detaliile individuale aflate sub aceasta limita dimensionala.
Pentru astfel de situatii se folosesc instrumente precum:
Lupa criminalistica, care in functie de caz poate fi in varianta simpla, de laborator,
dotata cu sistem de iluminare si uneori cu surse de radiatii UV sau IR. Mai pot fi si de tip
binoculare, fixate pe cap care permite mobilitate si lucrul cu ambele maini.
Microscopul optic este un instrument foarte utilizat in examinarile de laborator, pentru
traseologie, balistica, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie.
Tipuri de microscoape optice:
a) stereo microscopul - Iarg utilizat in examinarea in relief a supratetei obiectelor. Ofera
o mare claritate in profunzime, chiar daca nu are o acuitate atat de mare ca si microscopul
clasic.

b) microscopul comparator - este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent in
examinarile de balistica si traseologie. Permite compararea a doua obiecte din care unul
este cel in litigiu provenit de la locul faptei (glont, tub cartus, obiect cu urme de spargere,
fortare, fire de par), iar celalalt provine de la o sursa certa (arma suspecta, instrument
suspect ). Un sistem de prisme permite unificarea imaginilor si suprapunerea celor doua
obiecte (urme), compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare.
c) microscoape in spectru invizibil - IR( intrarosu), UV(ultra-violet) - destinate in
special examinarii documentelor falsificate (suspecte), urmelor de tragere cu arme de foc
si unor urme biologice (sputa etc.).
d) microscoape optice cu destinatii speciale - pentru masurarea unor valori unghiulare
(ghinturi pe teava armei), pentru masurarea rugozitatii supratetelor, cu grosismente pentru
dimensiuni de nivelul milimicronilor.
e) microscoape electronice (prin transmisie sau prin baleiaj) - sunt utilizate mai nou in
examinarea urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc.
Laboratoarele moderne utilizeaza mult tehnica asistata de calculator pentru examinri
traseologice, balistice, examinarea actelor:
1) prin transparenta;
2) sub radiatii UV, IR, gamma, beta, X (folosirea acestor procedee nu aduce moditicari
urmelor, in sensul distrugerii sau deteriorarii);
3) prin relevare, folosind tehnici precum: pudrare, aburire cu vapori de iod, tratare cu
solutii chimice;
4) folosirea detectoarelor de metale; de radiatii, de gaze etc.;
5) folosirea magnetului si a electromagnetului.

7.3.2 Conservarea urmelor
Conservarea urmelor presupune luarea tuturor masurilor necesare pentru protejarea
acestora, astfel incat acestea sa nu fie distruse sau deteriorate intentionat sau
neintentionat prin actiunea diferitelor persoane, a animalelor sau intemperiilor (zapada,
ploaie, vant etc.) pana cand vor fi fixate, ridicate si ambalate.
Exista o serie de procedee ce pot fi folosite pentru conservarea urmelor, in functie de
natura urmei, locul unde au fost descoperite, precum si de factorii care pot influenta
integritatea lor.
Distingem urmatoarele procedee:
a) acoperirea urmei cu diferite obiecte folosind lazi, cutii, vase, hartie, scanduri etc.;
b) incercuirea urmei cu creta, caramida etc.; folosirea acestui procedeu atentioneaza
persoanele sa nu calce (atinga) urma respectiva, oferind in acelasi timp o mai buna
vizualizare pe fotografia sau pe filmul judiciar;
c) jalonarea si numerotarea urmelor descoperite este o operatiune ce se poate face
inainte sau dupa incercuire si consta in atasarea de numere langa fiecare urma si
obiect principal de la fata locului, in vederea individualizarii acesteia;
d) aplicarea unor procedee speciale, cum sunt: ambalarea obiectelor ce poarta urme de
miros, uscarea sangelui la umbra, frigorificarea urmelor biologice, indiguirea urmelor de
adancime etc.

7.3.3 Interpretarea urmelor
In sens criminalistic, interpretarea urmelor reprezinta examinarea amanuntita a fiecarei
urme si corelarea acesteia cu celelalte elemente din ambianta locului faptei, in vederea

explicarii mecanismului formarii urmei si obtinerii unor indicii despre factorul creator si
despre imprejurarile comiterii faptei.
La locul faptei, spre exemplu, putem descoperi urmatoarele categorii de urme:
- de maini;
- ale urmelor de incaltaminte;
- create de mijloace de transport;
- create de instrumentele de spargere;
- de sange sau de alte substante biologice;
In urma interpretarii urmelor de maini putem afla unele date privind numarul
persoanelor, activitatile desfasurate de acestea la locul infractiunii, vechimea urmei, unele
malformatii la nivelul mainii etc.
In urma interpretarii urmelor de incaltaminte se pot obtine informatii privind: numarul
persoanelor, activitatile desfasurate de acestea, directia reala de deplasare, sexul si varsta
persoanei care a creat cararea de urme, unele particularitati anatomice sau ale mersului
etc.
In cazul urmelor create de mijloacele de transport putem obtine date privind: tipul, felul,
marca vehiculului, directia de deplasare, conditiile care au favorizat comiterea faptei, unele
defectiuni tehnice, viteza de deplasare, date despre incarcatura etc.
Prin interpretarea urmelor de sange sau de alte substante biologice descoperite la fata
locului, putem afla date referitoare la: natura sangelui (uman sau animal), inaltimea de la
care a cazut, activitatile infractionale de la fata locului, directia in care a fost deplasat
cadavrul, ce zona a corpului a fost lezata si vechimea leziunii etc.
In timpul interpretarii urmelor descoperite in campul infractional este indicat, pe cat
posibil, ca acestea sa nu fie deplasate de la locul lor. Daca acest lucru nu este posibil, se
recomanda ca interpretarea lor sa se faca dupa ce s-a realizat fixarea urmelor
descoperite.

7.3.4 Fixarea urmelor
La fata locului savarsirii unei infractiuni este necesara fixarea urmelor descoperite. In sens
criminalistic, a fixa o urma inseamna a determina natura, calitatea, forma, culoarea,
amplasamentul, dimensiunile si pozitia acesteia.
Procedee de fixare a urmelor
1. Prin descriere in:
- procesul-verbal de cercetare la fata locului;
- raportul de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza.
2. Cu ajutorul unor mijloace tehnice, precum:
- ortografia judiciara;
- filmul judiciar;
- schita;
- desen.
Descrierea urmelor in continutul procesului-verbal de cercetare la fata locului, ofera
multiple posibilitati de a arata toate aspectele constatate cu acest prilej. Astfel, in procesul
verbal de cercetare la fata locului, in functie de natura urmelor, se vor descrie aspecte cum
sunt: numarul urmelor, amplasamentul, forma, marimea, culoarea, dimensiunile urmelor
sau obiectelor principale, daca sunt de suprafata sau de adancime, caracteristici ce pot
conduce la identificarea lor (marca, serie, rupturi, zgarieturi etc.).
Fixarea prin descriere in procesul-verbal de cercetare la fata locului se face
respectand urmatoarele reguli:

a) se precizeaza locul descoperirii urmei, indicand distantele fata de diferite puncte de
reper fixe (usa, pat, pod, inaltimea fata de sol, podea etc.);
b) se precizeaza cu exactitate natura, dimensiunile, culoarea, tipul, subtipul si calitatea
urmelor si a factorilor primitori de urme;
c) se descrie conditiile in care s-au descoperit (exemplu: incapere intunecoasa, beci umed
sau apa, in sol umed etc.);
d) se precizeaza starea timpului (vremea): timp senin, vant, ger, ploaie etc.;
e) se descriu operatiile tehnico-criminalistice executate la fata locului (metodele de
descoperire, conservare, fixare, ridicare, aplicare si mijloacele tehnice utilizate).
Exemplu:
In partea de jos a cercevelei stanga a ferestrei de la sufragerie, gasita in pozitia - deschis
-, au fost descoperite prin relevare cu praf galben fluorescent 3 urme papilare grupate
astfel: 2 urme de tipul bideltic aflate in centrul si in partea interioara a cercevelei si o urma
de tipul sinistrodeltic in partea exterioara, aproximativ in dreptul celor din partea interioara.
Dupa fotografiere, urmele au fost ridicate cu hartie folio de culoare neagra, pe spatele
careia au semnat martorii asistenti, si ambalata in plicul nr. 2 sigilate cu sigiliul nr. __ ."

7.3.5 Ridicarea urmelor
Ridicarea urmelor constituie o activitate obligatorie ce se efectueaza dupa fixarea lor prin
procedeele cunoscute, activitate ce se desfasoara in faza dinamica a cercetarii la fata
locului.
In vederea ridicarii urmelor, se pot aplica diferite procedee, luand in considerare
urmatoarea ordine de referinta:
1. ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare
2. ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator
a. ridicarea urmei ca atare
b. ridicarea prin transferare
c. ridicarea cu ajutorul mulajelor.
1. Ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare este indicata a se aplica inaintea
oricarei alte metode de ridicare, deoarece in caz de distrugere sau deteriorare a urmei,
sa ramana imaginea acesteia.
2. Ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator se aplica ori de cate ori este posibil,
respectand urmatoarele reguli:
- obiectul sa nu aiba dimensiuni sau greutate mare;
- prin ridicare sa nu se distruga urma si sa nu se produca pagube;
- sa nu se impiedice desfasurarea normala a activitatii la locul respectiv ori sa nu se
aduca atingere gradului de confort al persoanelor;
- sa nu se puna in pericol viata ori sanatatea persoanelor.


a) Ridicarea urmei ca atare se aplica in cazul urmelor materie, iar in functie de starea de
agregare si de dimensiunile lor se poate folosi una din urmatoarele tehnici:
- prinderea cu mana sau cu penseta (protejata uneori cu vata);
- desprinderea sau razuirea urmelor de pe suportul pe care se afla;
- prin absorbtie cu pipeta, seringa sau cu tampon steril de vata sau tifon;
- cu ajutorul magnetului (in cazul metalelor feroase);
- prin maturare (cu ajutorul pensulei din par de porc de exemplu);
- prin decupare (urmele de vopsea impregnate in textile nu pot fi ridicate decat prin
decuparea materialului).
In toate tehnicile de ridicare a urmei ca atare se va avea grija ca prin ridicare sa nu se
distruga si sa nu se modifice urmele.
b) Ridicarea prin transferare se aplica in cazul urmelor create prin depunere ori prin
detasare de pulbere de pe suprafete dure, ori in cazul urmelor papilare relevate cu diferite
pulberi, transferarea realizandu-se pe folii adezive. Metoda aceasta se foloseste doar in
situatia in care ridicarea cu obiectul purtator nu este posibila si numai dupa ce urma a fost
fotografiata la scara. Pentru a avea forta probanta, este indicat ca pe spatele hartiei folio
sa se noteze locul de unde a fost ridicata si sa semneze martorii asistenti.
c) Ridicarea urmelor cu ajutorul mulajelor. Acest procedeu se foloseste in situatiile in
care in campul infractiunii sunt descoperite urme de adancime (create de incaltaminte, de
mijloace de transport, de instrumente de spargere, ori de animale), dupa fotografierea sau
filmarea lor la scara, folosind mulajul de ghips, parafina, plastilina etc.

7.3.6 Ambalarea urmelor
Pentru a putea fi protejate pe timpul transportului de la locul ridicarii pana la laboratorul
criminalistic ori la alte laboratoare, urmele se vor ambala in plicuri, pachete, cutii,
recipiente etc., in raport de natura flecareia (ex: mulajul de ghips in cutii, lichidele in
flacoane sterile, hartia folio cu urmele papilare se ambaleaza in plicuri).
Ambalarea urmelor ori obiectelor purtatoare de urme se face cu respectarea
urmatoarelor reguli:
- se alege tipul de ambalaj corespunzator naturii urmei;
- fiecare urma se ambaleaza separat;
- ambalajul sa asigure protectia urmei sau obiectului purtator de urma;
- se sigileaza ambalajul pentru a inlatura posibilitatea pierderii ori inlocuirii urmei sau
obiectului purtator de urma;
- se eticheteaza ambalajul, pe eticheta consemnandu-se cel putin urmatoarele date: ce
urma contine, de unde si cand a fost ridicata, semnaturile organului de cercetare
penala si ale martorilor asistenti;
- daca se impune, se vor face si alte mentiuni, cum sunt: "fragil", "a nu se rasturna", "a
se feri de umezeala" etc.

Ambalarea urmelor si a corpurilor delicte are o importanta deosebita in procesul
cercetarii locului infractiunii, deoarece prin procedee si tehnici specifice se evita
distrugerea sau deteriorarea urmelor infractiunii sau a obiectelor care au folosit la
savarsirea acesteia, putand fi folosite ulterior la identificarea autorului faptei penale.
Ambalarea urmelor pune probleme dificile, mai ales cand sunt fragile, volatile ori
perisabile (secretii biologice, tesuturi organice, produse petroliere, alimente s.a.). Pentru
ca obiectele purtatoare de urme sa poata fi transportate de la locul faptei la laboratorul de
expertiza criminalistica trebuie respectate anumite reguli care s-au fixat in practica de
manipulare a acestor obiecte. Ca regula generala, orice urma se ambaleaza separat in
functie de locul unde a fost descoperita.
Exemple:
1) daca sunt mai multe fire de par intr-un singur loc, se ambaleaza separat;
2) daca se afla un smoc de par intr-un singur loc, se ambaleaza in intregime;
3) daca sunt fragmente de hartie se ambaleaza separat pe teancuri de fragmente, asa
cum s-au descoperit;
4) atat petele de sange, cat si imbracamintea sau obiectele purtatoare de urme de sange
se usuca la temperatura camerei inainte de a fi ambalate, pentru a se elimina
posibilitatea alterarii rapide a urmelor sanguinolente;
5) se va evita ambalarea urmelor de sange (sau a altor urme biologice) in pungi sau saci
de plastic;
6) tesuturile organice vor fi ambalate de catre medicul legist;
7) indiferent de forma in care se descopera (solida, lichida, pe un anumit suport), toxicele
(substantele ce Ie contin) se ambaleaza separat, in recipiente perfect curate.
Capacitatea recipientelor va fi corespunzatoare cantitatii ridicate;
8) se interzice ambalarea substantelor toxice in pungi (plicuri) de hartie deoarece
acestea se pot dezlipi, rupe sau imbiba cu toxic si exista pericolul ca persoanele care
Ie manuiesc, necunoscand natura lor, sa se intoxice. De asemenea, unele toxice isi
modifica proprietatile in contact cu aerul, se altereaza, se volatilizeaza, viteza acestor
transformari fiind invers proportionala cu cantitatea ridicata;
9) obiectele sau produsele vegetale care pot contine urme toxice nu se usuca inainte de
ambalare, deoarece exista riscul pierderii toxicelor volatile;
10) gazele toxice se ridica de specialisti in recipiente anume destinate;
11) nu se admite ambalarea hartiilor arse in recipiente cu vata deoarece fibrele acesteia
adera la supratata hartiei si cu ocazia detasarii lor urmele se faramiteaza;
12) fiecare ambalaj este sigilat si etichetat. Pe fiecare eticheta se mentioneaza cel putin:
- numarul de ordine
- ce reprezinta
- data si locul recoltarii
- calitatea
- numele si semnatura celui care a ridicat-o si ale martorilor asistenti.

7.3.7 Ambalarea unor obiecte purtatoare de urme
Ambalarea obiectelor purtatoare de urme papilare:
- bucatile sparte de geam care pot contine urme papilare se vor ambala in cutii de carton
sprijinite de dopuri de pluta, astfel ca cele doua fete purtatoare de urme sa nu vina in
contact cu peretii cutiei;
- paharele se pot ambala intre doua scandurele, legate de-a curmezisul cu o sfoara, in
partea de jos fixate cu cateva tinte;

- inscrisurile si orice obiect din hartie, despre care se presupune ca poarta urme latente
de maini, se ambaleaza cu grija in cutii de carton, asa cum au fost descoperite, fara a
se aduce atingere valorii documentului sau a se distruge urmele.
Ambalarea obiectelor purtatoare de urme de dinti:
- alimentele purtatoare de astfel de urme vor fi astfel conservate pentru a se preveni
alterarea sau deformarea acestora (untul sau ciocolata se pastreaza la temperatura
scazuta);
- fructele care contin urme de dinti se introduc intr-o solutle de formol sau sunt
impachetate intr-o hartie imbibata cu aceasta solutie.
Ambalarea urmelor de sange:
- urmele de sange ridicate de pe sol se vor impacheta impreuna cu substratul recoltat in
colete de carton astfel incat sa nu se produca faramitarea;
- diferitele suporturi care contin urme sanguine se ambaleaza in hartie curata.
Ambalarea urmelor de saliva:
- se va ambala in stare uscata obiectul care contine urma si se va expedia urgent la
laboratorul de specialitate pentru a nu se distruge antigenele.
Ambalarea urmelor de fluide umane si a altor tesuturi moi:
- panza sau tamponul pe care a fost ridicata urma se usuca si se ambaleaza in hartie
curata;
- urmele de tesuturi organice se vor ambala in recipiente cu lichid fixator-conservator in
care se mentine o temperatura de +4
o
C. Recipientele vor fi prevazute cu dopuri de
sticla rodate. Pe una din suprafetete coletului se va face mentiunea "fragil";
- eprubetele care contln secretii biologice trebuie pastrate la frigider.
Ambalarea firelor de par:
- firele de par se ambaleaza in eprubete sau plicuri separate (din plastic), in functie de
locul unde au fost descoperite, pentru a se pastra intacte depunerile de pe tija firului.
Se vor ridica acele fire care au radacina, aceasta ajutand la identificarea persoanei
careia ii apartine firul de par.
Ambalarea urmelor olfactive:
- panza speciala pe care a fost ridicata urma de miros va fi introdusa intr-un vas de sticla
steril, care va fi inchis ermetic. Astfel conservata, urma va putea fi pastrata multi ani,
avand desigur mentlonate pe vas locul, data si modul de ridicare.
Ambalarea urmelor de toxice
- substantele toxice si urmele care sunt sau contin substante toxice, daca se afla in stare
solida (pulverulenta, cristalizata), se ambaleaza in borcane din sticla sau pungi din
material plastic rezistente care, inainte de utilizare, se incearca prin insuflarea unui
curent de aer pentru a Ii se stabili integritatea sau eventualele fisuri. Inchiderea
acestora se face cat mai etans posibil;
- substantele toxice sub forma lichida se ambaleaza in recipiente din sticla. Pentru
inchiderea recipientelor ce nu sunt prevazute cu dop, filet sau din sticla se utllizeaza
dopuri din pluta sau din cauciuc, imbracate intr-o folie de material plastic. Dopurile
utilizate vor fi intotdeauna perfect curate si lipsite de miros;
- fiolele pline sau goale care contin sau au in continut substante toxice se invelesc intai
in vata si apoi se ambaleaza in cutii (borcane). Daca gatul fiolei este spart se
procedeaza la ambalare numai dupa inchiderea orificiului existent, pentru a nu se
pierde urmele de toxic ramase. Daca fiola este sparta in mai multe parti, aceasta nu se
mai protejeaza cu vata, ci se introduce direct intr-un tub de sticla sau material plastic.
Ambalarea urmelor de sticla

- se face astfel incat sa nu se stearga celelalte urme ce se gasesc pe cioburile
(particulele) ridicate;
- daca se descopera pe un perimetru restrans mai multe fragmente de sticla care fac
parte din acelasi intreg este recomandabil ca ambalarea sa se faca dupa reconstituirea
intregului, ce se va realiza cu grija, pentru a nu se distruge celelalte urme.
Ambalarea urmelor de hartie
- se va efectua in vase, cutii din material plastic sau din sticla pentru a Ie feri de actiunea
agentilor atmosferici sau a celor chimici, pentru a se pastra integritatea, mirosul si
aspectul lor, pentru a nu se desprinde scamele de hartie sau distruge eventualele urme
de alta natura, pentru a nu se scurge cenusa;
- ambalajele vor fi uscate si curate pentru a nu impurifica urmele de hartie si substantele
care au aderat la ele si a nu deteriora diferitele urme, scrisuri sau semne;
- indiferent de forma (fragmente arse sau nearse, scrumizate etc.) urmele de hartie nu se
amesteca, ci se ambaleaza separat, numerotandu-se ordinea descoperirii lor.
Ambalarea urmelor metalice de natura neferoasa
- urmele de natura metalica pot fi ambalate impreuna cu obiectul purtator (imbracaminte,
panza de bomfaier, pila etc.) dar numai atunci cand nu exista pericolul desprinderii
particulelor;
- se face in cutii de sticla sau de material plastic transparent.
Ambalarea urmelor de vopsea
- ambalarea particulelor de vopsea se va face in cutii de carton pentru a se evita
faramitarea lor pe timpul transportului;
- in unele cazuri, ambalarea urmelor de vopsea se va face in eprubete care vor fi
protejate in modul aratat la punctele anterioare;
- daca se ridica obiecte purtatoare de urme de vopsea, ambalarea lor se va face in cutii
de lemn sau carton astfel incat zonele unde se afla urmele sa fie protejate cat mai bine.
Ambalarea produselor petroliere
- se va face in pungi de polietilena bine legate sau in recipiente din sticla astupate etans,
pentru a nu se volatiliza.
Ambalarea corpurilor delicte
- Ambalarea instrumentelor care au folosit la savarsirea infractiunii (Ieviere, ciocane,
clesti, surubelnite, fierastraie, speracle, cutite, arme, etc.) se realizeaza in conditii
impuse de necesitatea protejarii urmelor de maini, biologice ori de alta natura, aflate pe
aceste corpuri delicte.
Corpurile delicte sunt ambalate separat cum au fost descoperite, in cutii de carton, fiind
sprjinite de dopuri de pluta sau legate de unul din peretii cutiei de carton, pentru ca urmele
sa nu se stearga.
Exemplu: cutitele se ambaleaza cu ajutorul unui dop de pluta in care se infige varful
cutitului si apoi sunt legate de o placa de carton.
Fiecare ambalaj este sigilat avand indicat pe eticheta cel putin urmatoarele:
- locul si timpul cand s-a descoperit;
- metodele folosite la ridicare;
- numele si semnatura celui care a ridicat corpul delict si a martorilor asistenti.
Armele de foc
- Aspecte specifice privind ambalarea urmelor:
- gura tevii armei se leaga cu o bucata de panza pentru a nu patrunde nimic in timpul
transportului si a nu se pierde nimic din continutul tevii;

- diferitele substante depuse pe arma (exemplu: fire de par, sange) se introduc in
eprubete, indicandu-se locul unde au fost descoperite;
- pulberea (arsa, nearsa), vaselina, uleiul etc. se introduc separat in eprubete curate si
bine uscate;
- suruburile, fragmentele de arcuri sau alte piese de dimensiuni mici se ambaleaza
separat pentru evitarea pierderii unor microurme, folosindu-se cutii captusite cu vata ;
- arma se acopera cu hartie curata si se ambaleaza intr-o cutie potrivita pentru evitarea
socurilor. Daca in conditii normale arma poate fi ambalata asa, in ipoteza prezentei
unor urme biologice (sange sau tesuturi moi, pe teava sau chiulasa) atunci aceasta se
va ambala intr-o cutie fixata de partile pe care nu sunt urme si folosindu-se materiale cu
suprafata neteda, neabsorbanta ;
- incarcatorul si cartusele descoperite in arma sau in jurul ei, precum si tuburile si
proiectilele trase se ambaleaza separat in hartie, introducandu-se apoi in plicuri sau
cutii mici.
Se interzice:
- introducerea de corpuri de vata sau alt material pe gura tevii;
- aplicarea etichetelor sau inscrierea de mentiuni direct pe proiectile pentru a se evita
deteriorarea urmelor. Aceste mentiuni se scriu pe etichete care se leaga de proiectile
ori se introduc in tuburi.
Spre deosebire de celelalte corpuri delicte ambalate, in cazul armelor de foc, pe
etichete care insotesc coletul se mai fac cel putin urmatoarele precizari:
- seria armei;
- daca a fost sau nu incarcata.
Acelasi procedeu de ambalare, indicare a datelor si sigilare a coletelor se aplica si in
cazul corpurilor delicte ridicate de la persoanele banuite de a Ie fi folosit in scop de
infractiune, pentru examinarea lor la laboratorul de expertiza criminalistica.

7.3.8 Transportul urmelor si a corpurilor delicte
Impreuna cu celelalte activitati specifice care se desfasoara in cadrul procesului
identificarii autorului faptei penale, transportul urmelor si corpurilor delicte are o importanta
capitala. Prin urmare, el trebuie sa se faca in conditii optime pentru ca urmele si mijloacele
materiale de proba care au constituit obiectul cercetarii infractiunii sa ajunga la laboratorul
de expertiza criminalistica asa cum au fost ridicate.
Transportul urmelor de sange si a altor urme de natura biologica: se transporta cu
rapiditate, fiind pastrate pe intregul traseu la o temperatura scazuta (minus 18 grade) in
frigidere mobile, lazi cu gheata carbonica.
Transportul urmelor de toxice: se va face in cel mai scurt timp posibil de la ridicare si
cu respectarea dispozitiilor legale, de persoane instruite special si numai dupa luarea
tuturor masurilor in vederea eliminarii posibilitatii spargerii recipientului in care s-a recoltat,
a scurgerii sau alterarii. Se interzice expedierea prin posta a substantelor si produselor
toxice, existand riscul producerii de intoxicari, ca urmare a spargerii ambalajelor sau a
scurgerii continutului lor.
Transportul urmelor de sticla: se va face evitandu-se in mod deosebit socurile si
loviturile de alte obiecte.

Trusa Criminalistica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Trusa Criminalistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA

Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Notie curs 08-09

S-ar putea să vă placă și