CAPCANELE CRIMINALISTICE

APLICAREA SI VALORIFICAREA LOR

PLANUL LECTIEI:

1. Notiuni generale despre capcanele criminalistice;

2. Clasificarea capcanelor criminalistice;
3. Aplicarea capcanelor criminalistice in munca operative:

A. Activitatile care se desfasoara in vederea aplicarii capcanelor

criminalistice.
B. Folosirea rezultatelor capcanelor criminalistice in cercetarea
penala.

SISTEMELE DE ALARMARE.

Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori si suporturi de stocare

a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sunt
obligate sa asigure paza, mijloacele mecanico-fizice de protectie si
sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare , depozitare
si manipulare a acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati
care au un asemenea character. (Conform Lg. 333 din 8 Iulie 2003, privind
paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectiei persoanelor.
Art. 28 alin. 5 din LG. 333/2003, se prevede ca prin sistem de
alarmare impotriva efractiei, se intelege ansamblul de echipamente
electronice compus din: centrala de comanda si semnalizare optica si
acustica, detectoare de prezenta, antisoc si acustice, butoane si pedale de
panica, control acces si televiziune cu circuit inchis cu posibilitati de
inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, de natura sa asigure o
protectie corespunzatoare obiectivelor si persoanelor.

Capcanele criminalistice.

Def: Sunt procedee de lucru ce constau in folosirea unor mijloace

ehnice dispuse in ascuns, intr-n loc précis determinat si in legatura cu care se
detin informatii sau exista banuieli intemeiate ca se va savarsii o infractiune,
cu scopul de a se descoperii autorii.

1
 Utilizarea capcanelor criminalistice in lupta impotriva fenomenului
infractional are un dublu scop:
- de a prevenii savarsirea de noi infractiuni, intru-cat prin identificarea
faptuitorilor se intrerupe sirul de fapte penale si se limiteaza urmarile
acestora ;
- de a demasca faptuitorul , prin identificarea , prinderea si tragerea la
raspundere penala, obtinandu-se probe pentru dovedirea activitatii sale
infractionale.
Temeiul legal al folosirii capcanelor criminalistice il constituie actele
normative ce stabilesc atributiile ce revin M.I.R.A. de a intreprinde masuri
pentru cunoasterea activitatii ilicite a persoanelor despre care exista date ca
savarsesc infractiuni, de a constata la timp si in mod complet faptele penale ,
incat sa se asigure tragerea la raspundere penala a celor vinovati.
Datele obtinute prin utilizarea capcanelor criminalistice raspund
principiilor legislatiei noastre, conform carora constituie probe orice
elemente de fapt care serevesc care servesc la constatatrea existentei sau
inexistentei infractiunii si la identificarea faptuitorilor.
Organizarea si aplicarea unei capcane se face numai dupa inceperea
activitatii infractionale , in locuri si perioade de timp cunoscute, cu un cerc
de suspecti précis determinat, in scopul identificarii si prinderii faptuitorilor,
precum si al intreruperii activitatii ilicite avand in vedere ca de cele mai
multe ori faptele se savarsesc in mod repetat sau imbraca forma infractiunii
continuate.
In practica unitatilor MIRA pot fi intalnite situatii concrete diverse in
care se impune folosirea unor capcane . Din aceasta cauza capcanele pot fi
diferite ca natura, principii de functionare, si modalitati de realizare.
Modalitatile in care se organizeaza capcanele sunt variate, avandu-se
in vedere: modul de operare, obiectul infractiunii, conditiile de loc, teren,
timp, numarul persoanelor incluse in cercul de banuiti.

CLASIFICAREA CAPCANELOR CRIMINALISTICE,

CERINTE GENERALE DE ORGANIZARE A LOR.

Capcanele criminalistice in functie de nevoile specifice munci

unitatilor MIRA se clasifica in:
- capcane chimice;
- capcane odorante;
- capcane radioactive;

2
 Literatura de specialitate enumera si alte tipuri de capcane
criminalistice: capcane optice, capcane fonice.
Indiferent de tipul de capcana care urmeaza a fi utilizata, organizarea
si aplicarea ei trebuie sa raspunda unor cerinte generale si anume:
- oportunitatea aplicarii capcanei. In aprecierea acestei cerinte este
necesar sa se aiba in vedere obiectivul unde urmeaza sa se instaleze capcana,
bunurile si valorile ce trebuie protejate, situatia operative;
- eficienta capcanei, care este strans legata de oportunitate si care
presupune, in principal, sa se aprecieze valoarea bunului ce urmeaza a fi
aparat si costul capcanei ce va fi folosita.
Trebuie mentionat ca nu complexitatea capcanei determina neparat si
gradul sau de eficienta. In acelasi timp, eficienta capcanei se raporteaza si la
rezultatul obtinut prin folosirea ei.
- posibilitatea de a exploata in conditii cat mai bune capcana si
rezultatele sale. In acest sens trebuie avuta in vedere operativitatea
exploatarii rezultatelor capcanei, pentru ca faptuitorul sa nu o inlatute sau
neutralizeze. In raport de situatia operativa, dar si de scopul urmarit,
exploatarea capcanei poate fi facuta in mod deschis sau conspirat.
- pastrarea secretului organizarii capcanei. La instalarea unei
capcane in afara de organul de urmarire penala , specialisti, mai participa
martori asistenti, victima responsabilul sau managerul societatii pagubite, cu
conditia ca acestia sa nu fie suspectati ca posibili autori ai infractiunii.
Persoanele care iau cunostiinta de organizarea capcanei sunt instruite
asupra caracterului secret al actiunii si li se va lua angajament scris cu
privire la pastrarea secretului. Uneori la aplicarea capcanei se poate folosii o
legenda tot pentru asigurarea secretului folosirii acestui procedeu.
- capcana sa nu dauneze sanatatii sau integritatii corporale, atat a
celor care o vor exploata cat si persoanei suspecte.. Ca urmare, nu trebuie
utilizata, indifferent de situatie, capcana prin care sa se vatame sanatatea sau
integritatea corporala a pesoanelor.

A) CAPCANELE CHIMICE.

Constau in aplicarea, raspandirea, la locul unde se presupune ca va fi

comisa infractiunea, a unor substante care datorita insusirilor lor, in cursul
savarsirii faptei prin contactul autorului cu ele, se transmit de la obiectul
marcat la faptuitor si vor adera pe corpul si hainele acestuia, iar in urma
evidentierii lor se va identifica persoana ce a fost prezenta la locul savarsirii
faptei.
Aceste capcane se aplică de regulă cand:

3
 ►organele operative se afla in fata unor sarcini dificile de rezolvat
datorita greutatilor intampinate in cercetarea unor cauze si administrarea de
probe (ex. Luarea de mita).
►activitatea infractionala swe repeta in acelasi loc al faptei, respectiv
asupra acelorasi categorii de bunuri sau valori (sustrageri repetate dintr-un
anumit loc),
►exista un cerc relativ restrans de persoane banuite;

Pentru organizarea acestor capcane, substantele chimice se raspandesc

pe cele mai diverse obiecte si suprafete cum ar fi:
Manerele usilor, pe mobilier, pe podea, pe produsele sau obiectele ce
pot constituii obiect al infractiunii, respectiv pe traseul considerat a fi
parcurs de faptuitor. Eficienta acestui tip de capcana este conditionata direct
de cercul de suspecti precis determinat.
Substantele chimice utilizate drept capcana trebuie sa indeplineasca
cumulativ urmatoarele conditii:
- sa nu fie toxice;
- sa fie stabile in sensul de a-si pastra calitatile un timp
necesar si oportun;
- sa fie fine si sa adere usor la suprafete ce urmeza a se
nmarca, pe corpul, imbracamintea celui care intra in contact
cu obiectele marcate;
- sa nu poata fi indepartata (rezistenta la spalare, frecare) , cu
usurinta;
- sa nu se gaseasca in comert in stare nativa sau ca incredient
in compozitia diferitelor produse, ori sa nu se lucreze in
unitatea in care se aplica capcana cu substanta respectiva;
- sa nu fie excesiv de scumpe;
- sa nu necesite procedee complicate de evidentiere.
Substantele chimice se pot prezenta sub doua forme:
Substante nefluorescente;
Substante fluorescente;

Substantele fluorescente utilizate drept capcane se evidentiaza

prin actiunea radiatiilor ultraviolete. Aceste substante pot fi utilizate in stare
solida, sub forma de solutii fluorescente, sau sub forma de creioane
fluorescente.
Din prima categorie fac parte:
- acidul beta-oxi-naftoic, antracenul, auramina, pigmentii
fluorescenti.

4
Din categoria substantelor ale caroar solutii sunt fluorescente, fac parte
eosina, rodamina B, sulfatul de chinina.
Relevarea substantei folosita la marcare se face prin cercetarea sub
radiatii ultraviolete, precum si prin anumite reactii chimice.
Prafurile fluorescente, se prezinta sub forma de pulbere fina,
aderenta, care are mai multe culori: galbema, rosiatica, verde deschis e.t.c.
Aceste substante sub actiunea radiatiilor ultraviolete au o fluorescenta
puternica, specifica fiecarei culori in parte.. Pot fi utilizate si in dactiloscopie
la relevarea urmelor papilare, de pe diferite suporturi..
Aceste prafuri pot fi utilizate drept capcana sub forma de prafuri
(pulbere), aplicata intr-un strat foarte subtire, pentru a nu fi vizibila la
lumina naturala, cat si sub forma de pasta in cantitatea de 1 gram de
substanta la 100 grame de vaselina pura..
Relevarea marcarii se face cu ajutorul radiiatiilor ultraviolete.

Creioanele fluorescente.

Sunt confectionate prin inglobarea in ceara cu punct de topire mai

ridicat, a unor pigmenti fluorescenti, precum si a unor coloranti in cazul
creioanelor colorate in lumina vizibila.
Creioanele fluorescente, difera intre ele atat prin culoarea in lumina
vizibila , cat si prin culoarea fluorescentei.
Sub actiunea radiatiilor ultraviolete, aceste creioane prezinta o
fluorescenta puternica in culori ca: alb, albastru, rosu, galben, verde,
portocaliu.
Variatia mare de culoare a acestor creioane in lumina vizibila si uv,
permite marcarea atat a auprafetelor de culoare deschisa , cat si a celor de
culoare inchisa.
In general creioanele fluorescente se utilizeaza pentru marcarea
suprafetelor care prezinta un anumit grad de porozitate (hartie, bancnote,
material textil, lemn) si de aderenta a substantei fluorescente din ele si
pentru marcarea suprafetelor multicolore. Pe obiecte se scriu diferite cuvinte
ca: MITA, INFELACIUNE, SANTAJ, FURAT E.T.C.) sau se fac alte
insemnari care devin vizibile in radiatii ultraviolete.
Se apeleaza la creioanele fluorescente atunci cand obiectul material al
infractiunii, urmeza a fi insusut de faptuitor, urmarindu-se deci dovedirea
prezentei sale la cel in cauza: ex. Luare de mita.

Substantele nefluorescente utilizate pentru aplicarea capcanelor

chimice se impart in doua categorii:

5
 - substante nefluorescente, care se evidentiaza prin reactia
chimica produsa intre acestea si alte substante, reactivi
chimici: acidul rosolic, albastru de metilen, fenoftaleina,
metil violet, etc.
- Substante nefluorescente care se evidentiaza prin reactie
chimica ce are loc la contactul cu pielea: azotatul de argint,
ninhidrina.
Azotatul de argint, se prezinta sub forma unor cristale incolore, fara
miros, gust metalic, solubil in apa. Are efect cauterizant asupra pielii,
innegrind-o. Se va evita contactul cu produsele alimentare, fiind toxic in
mica masura.
Se foloseste sub forma de pulbere simpla sau amestecata cu alta
substanta (ex. Fenoftaleina);
Solutia: 2 grame de nitrat de argint la 100 ml. Apa distilata, sau sub
forma de pasta in amestec de 1:1 cu vaselina pura.
Relevarea capcanei cu nitrat de argintse bazeaza pe proprietatea
substantei de a reactiona cu clorurile dun transpiratie, colorand pielea.
Colorarea nu apare imediat ci dupa un timp de circa o ora minim. Daca
persoana care a venit in contact cu ea a transpirat , innegrirea se produce mai
rapid. Punctele sau petele negre de pe piele dureaza circa doua saptamani.
Intrucat nitratul de argint are actiune coroziva, indiferent de forma sa
(pulbere, lichida, pasta), nu se va folosii pentru marcarea produselor
alimentare.
Ninhidrina, se prezinta sub forma unor cristale albe, sau slab galbui,
cu miros caracteristic, solubila in apa, alcool. Este toxica, se utilizeaza in
dactiloscopie pentru relevarea urmelor papilare vechi de pe hartie.
Ninhidrina se poate folosii sub forma de pulbere si solutie preparata
prin mai multe modalitati.
Relevarea ninhidrinei: daca bancnotele, documentele sau alte obiecte
pulverizare cu o pulbere fina de ninhidrina, sau materialele imbibate cu
solutia acestei substante, sunt atinse de infractor cu mainile, in scurt timp ca
urmare a reactiei cu aminoacizii din transpiratie, va apare o culoare violeta
persistenta, care se mentine cateva zile.
Trusele de capcane chimice, cuprind susbstante pentru marcarea
diferitelor produse care pot constituii obiect al infractiunii sau a diverselor
obiecte de la locul infractiunii (manere, birouri, telefon). Trusele mai
cuprind mijloace tehnice pentru pregatirea substantelor in vederea aplicarii
capcanelor.

6
 Procedee de aplicare a capcanelor chimice.

Pentru aplicarea substantei la locul unde s-a hotarat sa se organizeze o

capcana chimica se pot utiliza diferite procedee in functie de o serie de
factori :
- natura locului, acoperit sau descoperit si supus intemperiilor;
- intinderea locului infractiunii;
- categoria obiectelor ce urmeaza a fi marcate (alimente, stofe,
bauturi, benzina, bani, aparate etc);
- modul de aplicare a substantei (pulbere amestec cu vaselina lichida,
creion fluorescent);
- marimea cercului de suspecti.
Practica formatiunilor de criminalistica cunoaste mai multe modalitati
de aplicare a capcanelor chimice:
- pudrarea pe diverse suprafete intr-un strat foarte subtire a
substsntelor sub forma de pulbere:acidul BON, nitratul de argint, pigmentul
galben fluorescent. Se folosesc pensule din dotare sau pulverizatorul.
Substanta trebuie sa fie bine uscata si majorata si se raspandeste in interiorul
ambalajelor sau plicurilor, pe bancnotele din sertare sau case de bani , pe
suprafetele mobilierului.
- raspandirea substantei sub forma de pasta, in amestec cu vaselina
pura, incolora sau colorata. Se foloseste pentru obiecte aflate in plan vertical
sau in locuri unde sunt curenti de aer;
- organizarea capcanei prin raspandirea de solutii chimice . Se pot
utiliza solutiile de ninhidrina, precum si altele care coloreaza pielea
persoanelor ce vin in contact cu ele;
- marcarea unor produse prin introducere in masa lor a substantelor
chimice. In felul acesta se poate face marcarea benzinei (solutie de
fenoftaleina sau de brom- timol-blau);
- marcarea produselor alimentare care se sustrag cu rivanol , sub
forma de solutii, cu concentratii diferite, in functie de felul produsului.
- marcarea cu creionul si pulberile fluorescente a bancnotelor, in cazul
darii, luarii de mita.
Capcanele odorante, se pot organiza prin raspandirea la locul unde
exista date ca se va savarsii infractiunea unor substante care vor transmite un
miros discret, specific persoanei faptuitorului, al carui traseu va fi identificat
cu cainele de urmarire.
Eficienta capcanei poate fi foarte mare la sate ;i in orase mici,
deoarece in cazul utilizarii acestei capcane, mirosul substantei se preia cel

7
mai adesea pe talpa incaltamintei, iar folosirea cainelui de urmarire poate da
rezultate bune.
Procedeele de organizare a capcanei odorante se refera la felul in care
poata fi raspandita pe autor substanta chimica ce prezinta un miros specific
si persistent, care sa nu poata fi sesizat de acesta , dar care sa poata fi sesizat
de cainele de urmarire.
Astfel pot fi utilizate procedee ca:
- raspandirea pe dusumea, in locuri obligatorii de trecere a substantei
sub forma de pulbere sau de pasta, pentru a adera la incaltamintea
faptuitorului;
- fixarea in puncte obligatorii de trecere de stergatoare , covorase,
imbibate cu solutie odoranta.

Capcanele radioactive.

Utilizarea substantelor radioactive in calitate de capcana

criminalistica, constituie o realizare deosebita avandu-se in vedere calitatile
acestora.
Capcanele radioactive constau in utilizarea substantelor radioactive in
scopul protejarii unor spatii sau obiecte, tinandu-se seama de proprietatile
acestora de a emite radiatii sau in calitate de trasor ce va putea fi detectat de
la distanta.
Fata de capcanele chimice, cele radioactive prezinta o serie de
avantaje care constau in:
- pot fi utilizate ca sisteme de bariera invizibila in drumul infractorului
spre locul faptei;
- obiectele valorice sau inscrisurile marcate pot fi detectate cu
mijloace adecvate la distanta, chiar daca sunt ascunse in diferite bagaje, cutii
metalice, pamant;
- pot fi folosite pentru voalarea materialelor fotosensibile utilizate de
infractori in obtinerea de date si informatii secrete;
- substantele radioactive au o circulatie restransa;
- radiatiile radioactive sunt invizibile si nu pot fi percepute de
organele de simt ale omului;
- pot fi detectate fara ca infractorul sa se sesizeze;
-cantitatea de substanta radioactiva necesara pentru instalarea
capcanei fiind in general mica , nu prezinta pericolul iradierii peste nivelul
maxim permis.

8
 In mod concret capcanele radioactive pot fi realizate fie sub forma de
bariera invizibila in drumul infractorului spre locul sau obiectul protajat, fie
prin marcarea unor bunuri, valori, inscrisuri etc.
In calitate de capcana a doua varianta pot fi utilizati izotopi radioactivi
in scop de marcare a unor locuri, valori ce pot fi obiectul infractiunii, in
sensul ca infractorul le va sustrage de la locul unde acesta se afla, le va
consuma, sau va trebui sa le atinga.
Ca si capcana chimica, capcana radioactiva se instaleaza de regula, in
cercurile unde exista un cerc determinat de suspecti, in randurile carora
urmeaza a se cauta persoana marcata prin radioactivitate.
Utilizarea izotopilor radioactivi (deci a capcanei) se poate face cu
ajutorul unor radiometre. Procedeele de organizare a capcanei radioactive
difera in raport de conditiile concrete in care se savarsesc faptele. Practica
din tara noastra cunoaste doua procedee concrete, pentru organizarea
capcanelor radioactive:
- marcarea alimentelor cu iod 131, a carui prezenta se identifica in
glanda tiroida, cu ajutorul unor aparate electronice portabile prevazute cu
sonde cu scintilatie.
- marcarea benzinei in vederea descoperirii sustragerilor. Aceasta se
realizeaza prin introducerea a 20 ml. De acid oleic marcat cu iod 131 in
10.000 de litrii de benzina.
Asa cum s-a aratat literatura de specialitate mai mentioneaza si
capcanele optice si fonice.
Capcanele optice, se pot organiza prin instalarea unor mecanisme
tehnice de fotografiere, filmare sau inregistrarea video a faptuitorului, cu
ajutorul radiatiilor vizibile ori invizibile.
Aceasta capcana s-a realizat pornindu-se de la necesitatea de a gasii
un procedeu care sa permita descopereirea faptuitorului si in urmatoarele
situatii: nu este posibila tratarea chimica sau radioactiva a locului si
obiectelor vizate si nu se poate forma un cerc de persoane precis
determinat ;i relativ restrans.
Capcanele fonice, constau in instalarea de aparatura de inregistrare in
locurile unde sepresupune ca se va repeta fapta penala, cu scopul de a
inregistra unele sunete, cum sunt: vocile participantilor, urmele sonore ale
impuscaturii in caz de braconaj, zgomotul specific facut de pasii autorului
etc. Capcana fonica se poate organiza fie impreuna cu alte capcane, fie
singura. Sonogramele inregistrate intr-un asemenea caz se compara cu
sonogramele obtinute experimental.
Pentru evidentierea substantelor folosite laaplicarea capcanelor
criminalistice este necesara utilizarea unor mijloace, cum ar fi:

9
 - lampi cu raze ultraviolete, pentru capcanele chimice aplicate cu
substante fuorescente. Verificarea hainelor, mainilor, obiectelor personale se
face intr-o incapere mai intunecoasa;
- trusa de capcane chimice, care pe langa instrumentul prevazut pentru
aplicarea capcanei, are si materiale pentru descoperirea substantelor aplicate;
- detectoare pentru radioactivitate;
- sonograf pentru capcanele fonice;
- cainele de urmarire pentru capcanele odorante.
Procedeele pe care angajatii MIRA le pot utiliza pentru descoperirea
faptuitorilor prin capcane criminalistice sunt diferite si depind de tipul de
capcana aplicata, de marimea cercului de suspecti. Se pot folosi urmatoarele
procedee:
- verificarea directa sau sub o legenda, cu mijloacele tehnice
enumerate mai sus, a persoanelor din cercul de suspecti, precum si obiectele
acestora;
- verificarea directa vizuala, cand marcarea s-a facut cu nitrat de
argint, ninhidrina;
- verificarea cu ajutorul cainelui de urmarire;
- publicarea fotografiei in presa, la televiziune, cand aceasta s-a
realizat prin capcana optica.

3. APLICAREA CAPCANELOR CRIMINALISTICE ÎN MUNCA

OPERATIVA.

Folosirea capcanelor criminalistice se pretează la o gamă, foarte largă

şi variată de infracţiuni. O atenţie deosebită trebuie acordată folosirii
capcanelor criminalistice pentru prevenirea infracţiunilor în general, dar în
mod special a acelor fapte prin care s-ar aduce în orice mod atingere
securităţii statului, avutului obştesc, vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale.
Folosirea capc crim. poate şi trebuie să fie extinsă, însă aceasta
depinde, în primul rând, de priceperea şi competenţa lucrătorilor MIRA în
organizarea constatarea şi exploatarea rezultatelor acestora, în corecta
soluţionarea diverselor situaţii cu care se confruntă în activitatea practică.

10
 A. ACTIVITĂŢILE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN VEDEREA
APLICĂRII CAPCANELOR CRIMINALISTICE.

Pregătirea temeinică în vederea aplicării capcanelor criminalistice

constituie condiţia esenţială pentru realizarea scopului pe care-l urmăreşte
folosirea acestui procedeu în activitatea organelor noastre.
Pregătirea în vederea aplicării capcanelor crim. presupune
desfăşurarea unor activităţi şi anume:
► cunoaşterea naturii infracţiunii săvârşite şi al caracterului repetat al
acesteia.
Referitor la infracţiunea a cărei prevenire sau descoperire trebuie
realizată este necesar să se cunoască natura acesteia, bunurile care fac
obiectul activităţii ilicite, metodele şi mijloacele folosite de către înfractori şi
caracterul repetat al faptei.
► studierea locului în care se săvârşeşte infracţiunea.
Cu privire la locul infracţiunii, trebuie să se stabilească natura
acestuia, activităţile care se desfăşoară acolo, modul de asigurare sau de pază
a locului respectiv, persoanele care au acces în acel loc, sub aspectul
calităţii, atribuţiilor de serviciu şi numărului.
► studierea bunurilor sau valorilor, asupra cărora este îndreptată
activitatea ilicită, avându-se în vedere: natura bunurilor sau valorilor,
caracteristicile fizice şi chimice ale acestora, persoana căreia aparţine,
destinaţia lor.
Cunoaşterea acestor date prezintă o importanţă deosebită pentru
stabilirea necesităţii şi oportunităţii aplicării capcanei, determinarea tipului
de capcană care va fi folosită, atingerea substanţelor atunci când se impune
sub aspectul locului, obiectelor persoanelor, timpului, martorilor asistenţi,
specialiştilor, legendelor folosite.
►alegerea martorilor asistenţi. Aceasta ca şi celelalte activităţi
pregătitoare, trebuie realizată cu stricta respectare a secretului acţiunii care
se intreprinde. Martorii asistenţi trebuie aleşi, dintre persoanelecare nu sunt
interesate în cauză, nu fac parte din cei înscrişi în cercul de suspecţi. Ei pot fi
identificaţi din rândul personalului unităţii, însă atunci când nu există
posibilităţi în cadrul unităţii, martorii asistenţi pot face parte şi din rândul
persoanelor din afara unităţii în care se aplică capcana. Tot în vederea
asigurării secretului activităţii care urmează a se întreprinde, uneori pot fi
folosite, diverse legende, la aplicarea capcanei sau la examinarea
persoanelor suspecte. Folosirea legendelor, mai ales pentru examinarea
persoanelor suspecte se impune, în afară de asigurarea secretului şi pentru a
se evita compromiterea unor persoane nevinovate.

11
 Pregătind aplicarea capcanei, organul de up trebuie să realizeze o
permanentă conlucrare cu specialistul criminalist pentru stabilirea naturii
capcanei, metodelor şi mijloacelor folosite, modul de aliare şi de constatare
al capcanei. Pentru a avea eficienţă în cauză, aplicarea ca şi evidenţierea,
constatarea capcanei trebuie să fie consemnate în formele prevăzute de lege.
În acest sens cu ocazia aplicării capcanei trebuie să se încheie un
proces-verbal din care să rezulte:
- organul de u.p. şi specialiştii care au participat la aplicarea
capcanei;
- motivul aplicării capcanei sau temeiul de fapt al acesteia;
- martorii asistenţi;
- reprezentantul unităţii private ori de stat, sau persoana fizică
vătămată;
- natura capcanei;
- locurile, obiectele, valorile marcate;
- substanţele folosite şi caracteristicile acestora;
- procedeul de aplicare: prăfuire, ungere, scriere, desenare,
amestecare etc;
- observaţiile martorilor asistenţi, ale reprezentantului unităţii,
ale persoanei vătămate, sau lipsa acestora,
- semnăturile organului de urmărire penală, specialiştilor,
martorilor asistenţi şi ale persoanei vătămate.
După aplicarea capcanei trebuie să se stabilească modalitatea de
legătură, între organul de u.p.şi persoana vătămată pentru a sesiza dacă şi
când s-a repetat săvârşirea infracţiunii.
La sesizarea persoanei vătămate sau la termenul fixat, în raport de
natura capcanei şi de modul stabilit pentru evidenţierea acesteia, organul de
u.p. împreună cu specialiştii, trebuie să procedeze la constatare si să încheie
un proces-verbal din care să rezulte:
- organul de urmărire penală şi specialiştii;
- motivarea activităţii, în care scop trebuie făcut, referire la
procesul verbal încheiat cu ocazia aplicării capcanei;
- martorii asistenţi;
- locul unde au fost găsite persoanele suspecte, unde s-a făcut
examinarea acestora;
- persoanele, obiectele, valorile examinate;
- metodele şi mijloacele folosite la examinare;
- rezultatul examinării;
- obiectele şi valorile descoperite şi ridicate;

12
 - menţiune despre recoltarea si conservarea probelor din
substanţa cu care s-a făcut marcarea sau din substanţa
marcată;
- explicaţiile persoanei asupra căreia au fost găsite obiectele,
valorile marcate sau lipsa acestora;
- semnăturile organului de u.p., specialistilor, martorilor
asistenţi şi ale persoanei examinate.

B. FOLOSIREA REZULTATELOR CAPCANELOR CRIMINALISTICE

ÎN CERCETAREA PENALĂ.

Rezultatul capcanelor criminalistice, constituie probă în cauză cu

condiţia ca aceasta să se coroboreze cu întregul material administrat în
dosarul cauzei.
Sublinierea privind coroborarea cu întregul material al cauzei se
impune în mod cu totul deosebit, întrucât simpla constatare a substanţei de
marcat, de ex. pe mâinile persoanei suspecte, pe obiectele sau valorile
descoperite asupra sa nu poate constituii probă că ea a săvârşit infracţiunea.
Aceasta datorită faptului că substanţa, obiectele valorile marcate, pot
ajunge întâmplător, la persoana asupra căreia au fost găsite, respectiv
contactul pesoanei cu substanţa de marcat sau obiectele tratate să fi avut loc
în alte împrejurări decât cele legate de săvârşirea infracţiunii. Deci luat
izolat, fără a se ţine seama de restul materialului administrat în cauză,
rezultatul folosirii capcanei, mai ales în cazul celor chimice şi odorante, nu
poate constituii temei, pentru stabilirea vinovăţiei persoanei asupra căreia a
fost constatat şi pentru tragerea acesteia la răspundere penală. Dimpotrivă,
poate duce la grave erori judiciare.
Evidenţierea substanţei de marcare asupra unei persoane constituie,
însă, un indiciu care trebuie să fie exploatat în cauză, pentru a se stabilii
împrejurările în care a intrat în contact cu aceasta. O importanţă deosebită în
acest sens o constituie explicaţiile persoanei, explicaţii care trebuie verificate
urgent, atent şi multilateral. Prin verificarea acestor explicaţii se poate
ajunge la identificarea şi stabilirea vinovăţiei autorilor infracţiunii.
Substanţa de marcare găsită asupra persoanei trebuie să fie ridicată,
conservată şi trimisă pentru analiză indiferent de explicaţiile persoanei.
Exploatarea corectă , eficientă, a rezultatelor folosirii capcanelor
criminalistice, presupune, de multe ori, dispunerea şi efectuarea constatărilor
tehnico-ştiinţifice sau a expertizelor pentru a se determina , de ex. natura
substanţei descoperită asupra persoanei suspecte, pentru stabilirea identităţii
cvompoziţiei chimice descoperită asupra persoanei bănuite, cu cea folosită

13
pentru marcare, pentru identificarea persoanei după particularităţile vocii şi
vorbirii în limba română, ori prin expertiza fotografiei de portret.
Folosirea capcanelor criminalistice, în mod deosebit a celor chimice,
presupune luarea unor măsuri, pentru a se înlătura posibilitatea răspândirii
substanţei de marcare, după constatarea capcanei. Astfel este necesară
identificarea tuturor bunurilor, sau valorilor marcate în vederea neutralizării
capcanei. De aseamenea , se impune retragerea din circulaţie a bancnotelor
marcate şi predarea lor la unităţile Băncii Naţionale a României, pentru a fi
distruse. Atunci când nu este posibilă neutralizarea capcanei, bunurile asupra
cărora au fost aplicate substanţele de marcare trebuie să fie scoase din
circuitul economic. Aceste măsuri trebuie să fie luate de către organul de
u.p. care a folosit capcana însă cu privire la modul de acţiune pentru
realizarea scopului urmărit trebuie să conlucreze cu specialiştii criminalişti.
Luând asemenea măsiri organul de u.p. trebuie să încheie şi documentele
corespunzătoare pentru scoaterea din circulaţie a bunurilor şi valorilor li
justificarea lor.

14