9) Cercatarea urmelor de natura piloasa

Componentele firului de par sunt: tija (tulpina) si radacina. Firul de par este format din
trei straturi: cuticula (aflata la exteriorul firului), cortexul (contine pigmentii parului), medulara
(canalul medular)
Expertiza firelor de păr este destinată, pe de o parte, cercetării structurii intime a părului,
cu numeroasele sale elemente caracteristice, iar, pe de altă parte, analizei suprafeţei acestuia, a
diverselor particule aderente, urme ale materiei în care a fost descoperit, precum şi microurme de
natura cea mai diversă.
Metodele de examinare biologică a urmelor de natură piloasă pot da răspunsuri la diverse
întrebări privind firul de păr ridicat de la faţa locului sau de pe corpul victimei, referitoare la
următoarele aspecte:
- natura și originea umană sau animală a firului de păr
- zona corpului din care provine
- modul de detașare a firelor de păr
- sexul, vârsta aproximativă și rasa persoanei
- eventualele alterări produse de diverse boli
- natura depunerilor de pe suprafața firului de păr
- identificarea persoanei pe baza profilului ADN.
Cercetarea de laborator:
Investigarea biocriminalistică de laborator a unui fir de păr, în direcția stabilirii
caracteristicilor sale generale și particulare, parcurge, în principiu, 3 etape principale:
a) examinarea modului de detașare, a culorii sau vopselei, a particularităților de formă,
precum și a aderențelor
b) examinarea structurii exterioare a firului, pentru determinarea speciei, a vârstei, a
sexului, ca și a regiunii corporale din care provine, examinare efectuată mai ales prin
microscopie
c) examinarea structurii interioare, respectiv a cortexului (în care se găsesc pigmenții, pe
baza cărora se poate face o identificare de grup), precum și a medularei.
Natura și originea unui fir de păr uman se diferențiază de firele de altă natură (vegetale,
artificiale) prin structura sa intimă și prin solzișorii de pe suprafața cuticulei. Părul uman se
distinge de părul altor mamifere datorită caracteristicilor cuticulei, în special ale solzișorilor, ale
substanței corticale (cortexul) și a pigmenților acesteia, precum și ale medularei. Un element
important de diferențiere este indicele medular (raportul dintre diametrul canalului medular și
diametrul total al firului de păr), care se apropie la om de 0,30, spre deosebire de cel al
animalelor, situat la peste 0,50.
Alte date obținute prin expertiza biocriminalistică: regiunea corpului (stabilită după
grosimea, forma, starea de macerație a cuticulei), vârsta (plecându-se de la grosimea și
pigmentația părului), sexul persoanei (determinat pe baza cromatinei sexuale, apreciată ca fiind
în cantitate ˃ în părul femeilor, care este, lipsit de medulară, spre deosebire de părul bărbaților),
rasa umană (elementul de diferențiere constituindu-l forma secțiunii transversale a firului ovală
la albi, reuniformă la negri și rotundă la rasa galbenă).
Compoziție – firul de păr poate conține peste 15 elemente chimice (cupru, zinc, mercur,
etc.) a căror concentrație variază aproape de la 1 lună la alta în funcție de stările fiziopatologice,
de condițiile de igienă, alimentație, de mediu.
Principalele metode tehnico-științifice de examinare sunt: microscopia clasică și
electronică – aceea cu balotaj, calorimetria, spectrofotometria de absorbție atomică, activarea
prin neuroni. În prezent, este posibilă determinarea grupei sanguine a persoanei datorită prezenței
antigenelor specifice sistemului ABO. Determinarea necesită fire de o lungime între 3-9 cm
(aprox. 3cm fiind necesari pentru stabilirea fiecărui antigen).
Recoltarea firelor de par de pa persoanele suspecte in vederea obtinerii modelelor de
comparatie se poate face prin smulgere, pieptanare sau taiere (radacina trebuie recoltata)
În ceea ce privește identificarea persoanei, organul judiciar trebuie să aibă în vedere că
posibilitățile actuale de investigare științifică apropie foarte mult de certitudine un rezultat, dar
cu caracter de probabilitate (”firul de păr în litigiu aparține probabil numitului Y”).