Recap

Breakthrough #3
Razele X induc
mutații –
Muller
• Herman Muller a lucrat în camera cu muște a lui Morgan
• Folosind aceleași musculițe d( rosophila melanogaster) Muller
le-a expus selectiv la radiații cu raze X.
• Muller a creat peste 1000 de culturi de generații F1 (ai căror
părinți fuseseră radiați), precum și un grup de control (părinți
neradiați)

• Muller a confirmat ca iradierea cu raze X produce mutații

aleatorii și că acestea nu sunt variație naturală.

• Munca sa a permis identificarea faptului că prin expunerea la

radiații pot surveni mutații precum cele care apar spontan
(culoarea ochilor, dimensiunea aripilor etc.).

• Din 758 de culturi din părinți expuși au survenit 88 de mutații

letale vs. doar 1 din cele 947 de părinți neexpuși.

• Muller primește premiul Nobel în 1946.

George Beadle &
Edward L. Tatum
(1941)
• Pe lângă rolul de a determina expresia informației sau caracteristicilor ereditare, genele au un rol
determinant în producerea proteinelor, proteine care controlează funcțiile metabolice de bază (incl.
neurochimia cerebrală).

• După ce a lucrat în Lab-ul lui Morgan, Beadle a descoperit că, de fapt, culoarea ochilor are la bază o
reacție chimică. Fiind un fenotip relativ complex, împreună cu Tatum a decis studierea unei ciuperci –
neurosporra crassa (mucegaiul roșu de pe produsele de panificație).

• Cei doi au iradiat culturi de mucegai roșu. Au obținut o mutație – subspecie mutant care nu se replica
în absența argininei.

• Ulterior, au izolat patru tipuri de mucegai arginino-dependent și au arătat că toate pierduseră o genă
care produce o enzimă necesară pentru producția endogenă de arginină.

• Ipoteza pe care ei o demonstrează e simplă – fiecare genă e responsabilă de producerea unei anumite
enzime. Azi stim că două sau mai multe gene pot contribui la sintetizarea unei singure proteine
Watson &
Crick, 1953
• Pornind de la munca
cercetătorului rus
Phoebus Levene –
compoziția chimică a
„nucleinei”...cele 5
baze...
Watson &
Crick, 1953
• ...și a lui Chargaff –
observă că deși
numărul și
succesiunea diferă de
la o specie la alta,
există o regularitate,
și anume:...
James Watson & Francis Crick, 1953
• Lucrând în laboratorul Cavendish al Universității Cambridge, cei doi au
utilizat machete de carton tridimensionale construite în funcție de
legăturile chimice și distanțele moleculare.
Watson &
Crick, 1953
Rosalind
Franklin
• Chimista Rosalind Franklin lucra
la King’s College – Londra.

• Utilizând defracția cristalografică

pe baza razelor X, aceasta a
putut investiga vizual structura
moleculară a ADN-ului.

• Defracția moleculei de AND –

atunci când este expusă la razele
X aceasta absoare/respinge
anumite lungimi de undă – deci
denotă forma moleculei.
Rosalind Franklin
• Studentul coordonat de Rosa, Raymond Gosling
a făcut celebra fotografie 51 (photo 51) în
februarie 1952.

• Rosalind nu analizat fotografia imediat, ci a

concluzionat abia în 1953 ca este plauzibilă o
celebra formă de double helix.
 • În timp ce Watson a vizitat King’s College,
Maurice Wilkins i-a arătat lui Watson o
serie de fotografii printre care și cele
făcute de Rosalind Franklin, inclusiv celebra
photo 51.

• Watson lucrând deja la machete, a

Rosalind identificat rapid forma de arc dublu
helicoidal (double-helix).
Franklin
• Franklin calculase anterior o serie de
parametri ai ADN-ului, cum ar fi unghiurile,
diametrul, distanța dintre molecule etc.

• Aceste date au fost integrate de Watson în

construirea machetelor.
Maurice Wilkins

• Utilizează aceleași metode ca Rosalind

Franklin.
• Ajunge concomitent cu Franklin la concluzia
ca AND-ul are o formă de arc.
• În 1953 acesta îi prezintă lui Watson
portofoliul de imagini realizate în cadrul
laboratorului din King’s College, inclusiv
imaginea lui Gosling.
• Aceștia au publicat articolul în Nature înainte de
a-și finaliza studiile doctorale, Crick (37 de ani),
Watson (23).
Implicații ale descoperirii
#1: Replicarea are loc prin concatenarea unor baze complementare
(adenină cu timină și guanină cu citozină)
#2: Replicarea are loc în mod bidirecțional – pe direcții opuse
Cele trei • Cei patru au trimis spre publicare în
celebra revistă Nature trei articole
articole independente care raportează rezultate
convergente asupra structurii ADN-ului.

din • Probabil cele mai citate patru pagini din

Nature istoria științei...
Aftermath...
• În 1958 Rosalind Franklin moare – la 37 de ani
– cancer – expunere la radiații.

• Ultimii ani din viață și i-a petrecut trăind alături

de familia lui Crick și de prietena Anne Sayre,
continuând studiile – 7 articole publicate între
1956 și 1958.
Aftermath...
• Watson, Crick și
Wilkins primesc
premiul Nobel pentru
Medicină și Fiziologie.
• Acesta nu se acorda
post-mortem...
Cromozom – ADN –
Gene – Mecanisme
Deep dive
ADN
• Unde îl găsim?
23 de perechi de cromozomi...
How big is YOUR
genome?
Homo sapiens

3 billion
 Bufo bufo
(Common Toad)

7 billion
http://www.club100.net/species/B_bufo/B_bufo.html
 Necturus maculosus
(Mudpuppy salamander)

50 billion
http://www.herpnet.net/Iowa-Herpetology/index.php?option=com_content&task=view&id=34&Itemid=26
 Protopterus aethiopicus
(marbled lungfish)

139 billion
https://www.tumblr.com/search/Protopterus+aethiopicus
 Amoeba Dibua

670 billion (but disputed)

Amoeba Dubiahttp://wiedza.na1miejscu.pl/wiedza-dziedziny-genetyka/najdluzszy-kod-genetyczny/
Paris Japonica

150 billion
Mărimea genomului
Food for thought...
 Genome Sizes for
various biological groups

See Gregory, T.R. (2005) Nature Reviews Genetics, 6:699-798

Structura ADN
• ADN este o moleculă de dimensiuni mari sub forma unei scări răsucite
• Scara este alcătuită din patru elemente esențiale – perechi de baze
azotate – 4 tipuri de molecule organice
• A – adenină
• C - citozină
• G – guanină
• T – timină
• Cele 4 baze nu se pot combina decât
• A + T sau T + A
• C + G sau G + C
Localizar
e
• Alelă

• Locus
Structura de
bază a
cromozomilor
Structura ADN
Tipuri de mutații – Micro vs. Micro
Tipuri de mutații
Nature: reminder! (mecanismul)
• ADN -> ARN -> Ribozom -> Proteine
Francis Crick și „dogma centrală”
• Ulterior, Crick a dezvoltat paradigma pe care o utilizăm în prezent
pentru a descrie mecanismele prin care acționează ADN-ul asupra
organismelor.
• DNA -> RNA -> Ribozom -> Produce proteine
Metabolizarea amino-acizilor
De la gene la comportament...
• Genele controlează sinteza, nivelul și distribuția neurotransmițătorilor
Mai precis...genele reglează diversele etape
ale procesului ...
Vaccinul pe baza de mARN
• ARN – mesager -> ribozom -> proteina marker C-19 -> raspuns imunitar.
Modificările ADN-ului
Două tipuri mari de modificări
1. micro modificări – la nivel de nucleotide – SNP-uri
2. Macro-modificări – la nivelul unor loci-uri întregi -
Exemplul
bolii lui
Huntington
• HD este una dintre bolile de repetiție a unor trinucleotide – cauzate de
lungimea unui segment a genei HTT – genă localizată pe brațul scurt al
cromozomului 4.

• Trinucleotida CAG – este repetată de mai multe ori, aceasta fiind

responsabilă de codarea glutaminei (aminoacid).