Clonarea la mamifere si om

Tehnici de clonare

Cuprins

Retrospectiva istorica Cap. 1. Clonarea: definitie 1.1 Tipuri de clonare 1.2 Tehnici de clonare

Cap. 2. Clonarea la mamifere si om 2.1. Clonarea oitei Dolly 2.2. Clonarea umana

Cap. 3. Implicatiile etice ale clonarii 3.1.Clonarea umana este legal? stiintific etic? 3.2.!amenii ar tre"ui sa fi clonati? Conclu#ii $i"liografie ste clonarea umana

Retrospectiva istorica

Cand reflectam la drumul parcurs de la clonarile din timpurile stravechi produse in mod spontan in natura pana la incercarile din #ilele noastre de a intelege mecanismele fundamentale de ordonare a actiunii genelor in cursul de#voltarii genomului %!liver si cola".& 2''1( )enter si cola".& 2''1*& tre"uie sa nu pierdem din vedere primele concepte si principii ela"orate de pionierii acestui domeniu care au condus la stimularea eforturilor moderne de clonare la mamifere. Cine a fost primul care a atras atentia asupra moleculelor responsa"ile de transmiterea caracterelor ereditare? +very si cola".%1,--* sunt considerati a fi descoperitorii +D. ca molecula a vietii. /a scurt timp dupa aceasta& $eadle %1,-0* a descris "iologia reglarii genelor. 1permann %1,32* si alti cercetatori au conceput un model e3perimental pe amfi"ieni care a servit ca un e3celent ghid pentru cercetarile ulterioare referitoare la clonarea mamiferelor. 1tudiul spermei& ovulelor si em"rionilor& de#voltarea de procedee eficiente pentru insamantarea artificial& precum si manipularea& cultura si transferul em"rionilor au repre#entat "a#ele cercetatorilor referitoare la clonare. 4Cainele dumneavoastra este mort5. +cesta este raspunsul scurt dat de 6ar7 8esthusin& intr9o e3punere facuta in anul 2''1 la Conferinta anuala a 1ocietatii Internationale de m"rio Transfer. /a intre"area 4 Cat de asemanatoare ar fi o clona cu cainele meu care a murit?5 41unteti istorie5 ar putea fi un raspuns potrivit pentru oamenii care vor sa se clone#e pentru a deveni nemuritori: e3ista nenumarate aplicatii stiintifice ale clonarii& insa recrearea unui animal& cu e3presia unui sens genetic& nu este printre ele. In 1,,2& Dr. Richard 1eed a anuntat pu"lic ca este in mi:locul operatiunii de clonare a unui em"rion uman. + afirmat ca ;este primul pas de a deveni Dumne#eu5. In mod suspicios& re#ultatele e3perimentului nu au fost date pu"licitatii si nimic nu s9a mai au#it de atunci despre munca sa . In 1,<2& americanul David Rorvi7 a anuntat ca un milionar pe nume 6a3 a cerut sa se gaseasca un om de stiinta care sa il clone#e. + fost gasit un doctor iar procesul de clonare a inceput. In 1,20& copilul se pare ca s9a nascut: o clona a milionarului 6a3.
3

Cand alti oameni de stiinta din domeniul micro"iologiei au au#it despre acest fapt au fost scandali#ati si furiosi. Dintr9un motiv ciudat& imediat dupa acest comunicat toate informatiile au fost clasate ca secrete si nu au mai fost date pu"licitatii. /a sfarsitul anului 2''2& a fost anuntat faptul ca primul copil clonat s9a nascut in :urul datei de 2'.11.2''2. 6eritul apartine corporatiei Cloneaid si sectei Railienilor care se ocupa cu clonarea de organe de animale si umane destinate e3perimentelor. 1farsitul secolului == este martorul primului ca# de clonare a unui mamifer la Institutul Roslin din nucleului unei dim"urgh. >enomenul de clonare a constat in transplantarea in ovoidul denucleari#at al unei mame9ga#da.Celula pro"lem

transplantata apartinea unei oi din rasa >inn Dorsett& iar purtatorul viitoarei clone a fost o oaie ce apartinea speciei oilor scotiene cu fata neagra.19a stimulat apoi artificial divi#iunea celulara& astfel incat &oaia Dolly& a repre#entat copia fidela a unei oi >inn Dorsett. Cu timpul au urmat alte clonari de vaci& porci & maimute si soareci.In urma clonarii se pot o"tine si organisme cu calitati 4programate5.De e3emplu la Institultul Rodslin s9au desfasurat e3perimente pentru a se a:unge la vaci care sa produca lapte & din punct de vedere compo#itional &apropiat de cel uman. 1avantii au luat in calcul posi"ilitatea ca prin clonare sa fie refacute speciile amenintate& si mai mult decat atat& stiinta si9a indreptat in mod firesc interesul asupra clonarii umane.

Capitolul 1

CLONAREA

Definitia clonarii Clonarea repre#inta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul "iologic repre#inta un organism multicelular care poseda e3act aceleasi gene cu un alt organism viu. In natura acest lucru este posi"il doar accidental la gemenii mono#igoti care s9au de#voltat prin fertili#area unui singur ovul de catre un singur spermato#oid si din motive inca necunoscuta #igotul format %oul fertili#at* s9a divi#at in doi #igoti. In "iologie clonarea este procesul de producere a populatiilor formate din indivi#i identici genetic similara cu inmultirea ase3uata a "acteriilor& insectelor sau plantelor. In "iotehnologie clonarea se refera la procesele folosite pentru a creea copii ale fragmentelor de +D. %clonarea moleculara*& ale celulelor %clonarea celulara* sau organismelor. ADN-ul uman-lantul vietii ?entru a intelege mai "ine ce este clonarea tre"uie cunoscuta structura si insemnatatea +D.9ului. +D.9ul este molecula fundamentala a vietii care codifica toate mecanismele din corpul uman. l este alcatuit din doua lanturi de nucleotide unite intre ele prin niste molecule9"a#e a#otate. ?rincipalele roluri ale +D.9ului sunt acelea de a stoca o cantitate mare de informatii& pe care le e3prima prin sinte#a de proteine si de a se autoreplica& re#ultind doua molecule de +D.& deci de a transmite informatia de la o generatie la alta %dintr9o celula vor re#ulta doua celule*. @ena este o secventa& un fragment din molecula de +D. care determina un anumit caracter. Ce este clonarea umana?

Clonarea umana repre#inta creearea unei copii genetice a unui om care e3ista de:a. Termenul este folosit pentru clonarea umana artificiala& facuta in la"orator si nu cea naturalaAgemenii& tripletii mono#igoti. Clonarea presupune lipsa aportului genetic masculin la conceptie . Clona poate apartine genetic unui "ar"at
5

sau unei femei in viata. Contactul se3ual dintre cele doua se3e nu mai este necesar. >ertili#area nu mai este facuta de catre un spermato#oid. ?entru clonare poate fi folosit orice celula adulta din corpul uman. ste necesar un ovul de la care s9a inlaturat nucleul si in care se introduce nucleul unei celule adulte din corpul uman& alta decit un ovul. ?rin anumite tehnici care se vor aplica ovulului acum fertili#at acesta va incepe sa se divida precum intro conceptie normala cu un spermato#oid. Bigotul nou format va fi implantat in uterul unei mame purtatoare. Clona sau copia genetica care se va naste va pre#enta fenotipul precum si genotipul celui care a donat celula adulta si nu a donatoarei ovului sau a mamei purtatoare. +vand in vedere ca toate celulele corpului uman& indiferent de locali#are anatomica si functie indeplinita poseda acelasi +D.& poate fi folosita orice celula pentru clonare. Totusi functia distincta a celulei prelevate va fi inhi"ata de catre ovul care va reprograma +D.9ul celulei pentru a se divide ca un #igot %ou fecundat* . Toate aceste procese au loc fara pre#enta unui spermato#oid& in la"orator pe o placa de sticla& su" microscop si nu in uterul mamei. +ceasta este clonarea umana reproductiva din care vor re#ulta nou9nascuti identici cu donatorul. Clona va avea doar un singur parinte genetic 9donatorul de celula. +cesta poate fi considerat fratele geaman identic al donatorului& dar mai tanar. De ce este importanta clonarea? Scopul acestor cercetari nu este de a o"tine copii ale unor animale de:a e3istente ci folosirea acestora drept modele e3permentale in vederea re#olvarii unor "oli umane& pentru o"tinerea unor celule stem sau a unor su"stante terapeutice. ! alta e3plicatie terapeutica ar putea fi modificarea genetica a unor animale pentru ca organele lor sa poate fi tolerate de sistemul imun si transplantate la om. +stfel clonarea la om repre#inta o modalitate de control si tratament al bolilor . 3ista si voci care se opun clonarii umane din motive de ordin etic. In timp s9au deose"it clonarea reproductiva %producerea unui em"rion uman cu scopul de a se initia o sarcina si de a se naste un copil* de clonarea terapeutica prin care se

urmareste o"tinerea unor celule stem %susa* pluripotente care au potentialul de a produce celule sau tesuturi normale& utile pentru inlocuirea celor distruse prin "oli.

1.1. Tipuri de clonare

1. Clonarea embrionara Repre#inta o tehnica medicala care produce gemeni mono#igoti %identici* sau tripleti. +ceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti. Cna sau mai multe celule sunt inlaturate din em"rionul fertili#at si incura:ate sa se de#volta in em"rioni duplicati. +stfel se formea#a gemeni sau tripleti cu +D. identic. +ceasta tehnica a fost aplicata de multi ani pentru animale&dar doar e3perimental pentru oameni. Clonarea este producerea uneia sau a mai multor plante sau animale care sunt genetic identice. Clonarea em"rionara poate fi denumita mai corect ;ingemanare artificiala5& deoarece simulea#a mecanismul prin care se de#volta natural gemenii. Implica inlaturarea uneia sau a mai multor celule dintrun em"rion si incura:area acestora in de#voltarea intrun alt em"rion separat cu acelasi +D. ca si originalul. .atura insasi este cel mai mare agent de clonare. /a una din <D de conceptii ovulul fertili#at se divide din motive necunoscute si produce gemeni mono#igoti. >iecare are o harta genetica identica cu a celuilalt.In clonare aceiasi operatiune este facuta intentionat in la"orator. Clonarea em"rionului uman incepe cu o fertili#are in vitro standard. 1perma si un ovul sunt amestecate pe un disc de sticla. Dupa conceptie #igotul %ovulul fertili#at* se transforma in "lastula %o masa ce celule cu forma cunui disc conve3* . Bigotul se divide mai intii in doua celule& apoi in patru& opt... se adauga o su"stanta chimica pe disc pentru a inlatura #ona pellucida. +cest materail aduce nutrienti celulelor si promovea#a divi#iunea celulara. ! data ce a fost inlaturata& "lastula este divi#ata in celule individuale care sunt depo#itate pe discuri distincte de sticla. 1unt acoperite cu o #ona pellucida artificiala si li se permite sa se de#volte si divida in continuare. Cele mai "une
7

re#ultate sunt aduse daca #igotului ii este permisa divi#iunea pina in stadiul de doua celule. 6ulti dintre acesti #igoti artificiali se pot divide pina la 32 de stadii& dar sunt opriti intrun punct al divi#iunii. ?oseda si capacitatea de a deveni adevarati fetusi cu e3ceptia ca ovulul original era defectiv si ar fi murit oricum. Din motive etice cercetatorii au selectat em"rioni care nu se puteau matura in fetusi pentru a deveni nou9nascuti. Istoria clonarii embrionare Clonarea em"rionara a fost folosita la soareci inca din 1,<'& iar in imperecherea animalelor din 1,2'. Totusi e3perimentele pe oameni au fost restrictionate de 1tatele Cnite si alte citeva tari. ?rima clonare em"rionara a fost efectuata de catre Ro"ert E. 1tillman si echipa sa la Centrul 6edical din @eorge 8ashington D. C. acestia au luat 1< em"rioni umani cu defecte genetice derivati dintrun ovul fertili#at de doi spermato#oi#i. +ceasta fertili#are a determinat aparitia a doua seturi de cromo#omi care nu erau compati"ili cu supravietuirea. Institutul .ational >ederal al 1anatatii din +merica a decsris limitarea utili#arii em"rionilor in e3perimente. 1e vor folosi aceia care s9au de#voltat intro procedura de fertili#are efectuata pentru a a:uta cuplurile in conceptie. In general sunt fertili#ati 2'92de ovule in aceste proceduri. Doar trei sau patru sunt implantate la femeie. 3tra #igotii sunt aruncati sau inghetati pentru a fi utili#ati in viitor. .oii em"rioni tre"uie pregatiti si folositi pentru o cercetare a"solut necesara. 1e recomanda ca orice studiu sa fie incetat pina la a 1-9cea #i de la conceptie. Cnele e3perimente pot fi prelungite pina la #iua 12& dar nu mai mult. /a aceasta virsta gestationala incepe inchiderea tu"ului neural si incepe de#voltarea sistemului nervos.

2. Clonarea ADN ului adult !clonarea reproductiva" +ceasta tehnica intentionea#a sa produca duplicate ale unui animal e3istent. + fost folosita pentru a clona oi si alte mamifere. +D.9ul dintr9un ovul este inlaturat si inlocuit cu +D.9ul matur dintr9o celula adulta. +poi ovulul fertili#at denumit acum pre
8

am"rion&

este

implantat

in

uter

si

permite

de#voltarea

unui

nou

animal.

Cu e3ceptia spermato#oidului si a ovului& fiecare celula din corp contine intreg materialul genetic necesar teoretic pentru a creea o clona e3acta a corpului original in +D.9ul sau. +ceste celule insa sunt programate genetic pentru a indepli alte functii. Istoria clonarii folosind ADN adult In 1,,D clonarea cu +D. adult era considerata imposi"ila la toate mamiferele& pina cind a fost reusita de catre un cercetator in 1,,0 iulie9Dr. Ian 8ilmut de la Institutul Roslin din 1cotia. .outatea a fost data presei in 1,,<9fe"ruarie 23. Dolly a fost aratata presei ca fiinf primul animal adult clonat folosind +D. adult de la un alt animal. De la conceptia lui Dolly Institutul a mai clonat cu succes alte < oi. Tehnica de#voltata de acestia poate fi aplicata si altor mamifere& posi"il oamenilor. In 1,,< martie -& ca reactie la oaia Dolly presedintele Clinton a inter#is fondurile federale pentru clonarea umana in C1+. In 22 iulie 1,22& dr. Ryu#o Fanagimachi de la Cniversitatea din GaHai a anuntat clonarea unui soarece. Cercetatorii :apone#i de la Cniversitatea Iin7i din .ara au clonat 2 vitei dintro singura vaca adulta. +u folosit tehnici similare celor de la Dolly. - vitei au murit la scurt timp de la nastere. In 1- decem"rie 1,,& cercetatorii de la Clinica de Infertilitate Cniversitatea Iyeonghee din Corea anunta ca au clonat cu succes un om. 1copul nu a fost acela de a clona oameni ci de a clona organe identice pentru transplant genetic. .u au implantat morula intrun uter uman datorita considerentelor etice. +ceasta a fost distrusa. ?ina la sfirsitul anului 2'''& 2 specii de mamifere au fost clonate& inclu#ind soareci& vaci& oi& maimute Rhesus& capre& porci si so"olani. Din august 2''1 e3ista doua clinici care au pu"licat proiecte de clonare umana. Doctorul ?anayiotis de la Institutul de +ndrologie din /e3ington si doctorul 1everino +ntiori din Roma au anuntat ca doresc sa continue cu clonarea umana. Teoria curenta este ca clonarea produce greseli accidentale in e3presia genelor individuale. !ul tre"uie sa9si reprograme#e genele in minute sau ore in timpul procesului de clonare.

#. Clonarea terapeutica !clonarea bioc$imica" ste o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de +D. adult. Totusi celulele stem sunt prelevate de pe em"rioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a persoana care a donat +D.9ul. ?re9em"rionul folosit moare in acest proces. 1copul acestei clonari terapeutice este de a produce copii sanatoase ale organelor si tesuturilor unei persoane "olnave. +stfel nu vor mai e3ista liste de asteptare pentru transplanturi de organe. $olnavul nu va mai necesita terapia cu imunosupresante indicata pentru tot restul vietii. .u vor mai e3ista re:ecturi de organe. Tehnica clonarii terapeutice cuprinde% J inlaturarea +D.9ului unui ovul& transformindu9l intr9o fa"rica de creare a pre9 em"rionilor( J inlaturarea +D.9ului unei celule a corpului alta decat ovul si introducerea acestuia in ovul( J plasarea uni soc electric pentru a induce procesul de formare a pre9em"rionilor( J pre9em"ionului ii este permisa de#voltarea si producerea de celule stem( J pre9em"rionul nu este implantat in uter ( J celulele stem sunt prelevate din pre9em"rion determinind moartea acestuia( J celulele stem vor fi incura:ate intrun tesut sau organ specific la dorinta cercetatorului. Celulele stem repre#inta o forma unica de celule care se pot transforma teoretic in orice organ sau tesut din corp. Sursa celulelor stem poate fi: J em"rioni creati prin tratamente de fertili#are& acestia sunt inghetati pentru a servi la o alta sarcina in viitor ( J em"rioni creati pentru acest scop in la"oratoare prin fertili#are manuala dintre un ovul si un spermato#oid (
10

J prelevare de celule stem de la fetusii avortati. Inconvenientul acestor surse este +D.9ul strain care nu se potriveste cu cel al organului primitor al "olnavului. ?acientul va necesita terapie anti9re:ectie pentru toata viata si poate suferii re:ectia oricind. E&ista alte patru surse care pot produce organe care sa se potriveasca perfect cu ADN ul primitorului% J prin reinlocuire nucleara celulara& nucleul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu nucleul unei celule adulte de la pacient ( J din maduva osoasa si alte tesuturi adulte ( J din celule adulte care sunt programate sa se comporte ca celule stem& mecanism pur speculativ la acest moment ( J din singele colectat din cordonul om"ilical la nasterea unui copil si depo#itarea lui. Tipuri de celule stem Initial se considera e3istenta a doar doua tipuri de celule stem.

1.Celulele stem embrionare +cestea sunt pluripotente& adica au potentialul de a se de#volta in orice tip din cele 22, de tipuri de celule umane %celule sanguine& cardiace& osoase& musculare etc* . +cestea pot fi o"tinute doar de la em"rioni. ! data ce aceste celule sunt prelevate de la em"rion& em"rionul nu mai poate sustine o arcina si transforma intrun fetus. 2.Celulele stem adulte +ceste celule pot fi prelevate de la nou9nascuti. Totusi acestea au inceput de:a sa se speciali#e#e si nu poseda acelasi nivel de fle3i"ilitate precum cele em"rionare. +u o utilitate limitata. #.Celulele stem amniotice'placentare
11

In 2''D cercetatorii de la Cniversitatea din ?itts"urgh descopera ca celule stem similare celor em"rionare pot fi o"tinute din placenta. >iecare placenta contine 3'' milioane de celule amniotice epiteliale care pot fi e3tinse la 1'90' de "ilioane de celule. Cn studiu din 2''< arata ca aceste celule par sa com"ine cele mai "une caracteristici ale celulelor stem em"rionare si adulte: J nu necesita distrugerea unui em"rion J le poate fi indusa de#voltarea intro larga varietate de tipuri celulare J sunt mult mai usor de o"tinut. Isi du"lea#a numarul la fiecare 30 de ore. 1e divid de cel putin 2D' de ori fara mutatii si fara a forma tumori. +u fost transformate in muschi& os& celule sanguine& cord& grasime& nervi si ficat la soarecii de la"orator. >ata de celulele em"rionare nu se pot reporduce la infinit.

1.2. Tehnici de clonare

(ransfer nuclear de celule somatice Termenul de transfer nuclear de celule somatice se refera la transferul de nucleu la o celula somatica a unei celule ou. ! celula somatica este orice celula a corpului& alta decat o germeni %se3* de celule. Cn e3emplu al unei celule somatice ar fi o celula de sange&inima de celule& celule de piele& etc. In acest proces& nucleul unei celule somatice este scos si introdus intr9un ou nefertili#at& care a avut nucleul de eliminat. !u cu nucleul sau donat este apoi alimentata si imparte pana cand acesta devine un em"rion. m"rionul este apoi plasat in interiorul unei mame surogat si de#volta in interiorul surogat. (e$nica Roslin Tehnica Roslin este o varianta de transfer nuclear al celulelor somatice& care a fost de#voltat de cercetatorii de la Institutul Roslin. Cercetatorii au folosit aceasta metoda pentru a crea oita Dolly.
12

In acest proces& celulele somatice %cu nuclee in tact*& li se permite sa creasca si se divid si apoi sunt lipsite de nutrienti pentru a induce celule intr9o etapa suspendat sau latente. ! celula ou& care a avut nucleul sau indepartat este apoi plasat in imediata apropiere a unei celule somatice si am"ele celule sunt socat cu un impuls electric. 1iguranta si celule ou se permite sa se de#volte intr9un em"rion. implantat intr9un surogat. (e$nica )onolulu Tehnica Gonolulu a fost de#voltat de Dr. Teruhi7o 8a7ayama de la Cniversitatea din GaHaii. In aceasta metoda& de la nucleul unei celule somatice este indepartat si in:ectata intr9un ou care a avut nucleul de eliminat. !u este scaldata intr9o solutie chimica si de cultura. De#voltarea em"rionului este apoi implantat intr9un surogat si a permis sa se de#volte. (e$nica C*(+ Tehnica C6T@ % Chromosome Mediated Gene Transfer* asigura transfer genic prin intermediul cromo#omilor. In cadrul ei& fragmente purificate de cromo#omi sunt transferate in cellule receptoare& in pre#enta fosfatului de calciu. Transferul genic poate fi mediat si prin iradiere& procedeu in cadrul caruia fragmentele de cromo#omi generate prin iradiere letala a celulelor donatoare sunt recuperate prin fu#iune ce celulele receptoare potrivite. %8alter si @oodfelloH& 1,,3*. Celule ro#atoare care contin secvente umane pot fi identificate prin screening9ul pentru repetitia +lu& repetitie care apare in medie o data la - 7"& in +D. uman& nu insa in cel de soarece. ?ropagarea sta"ila a fragmentelor de cromo#omi umani se reali#ea#a numai daca asemenea fragmente s9au insertionat in cromo#omii celulei de ro#ator A repre#entand hibrizi celulari somatic de tip iradiere sau hibrizi de iradiere. ?rimele clone genice umane au fost o"tinute prin metoda clonarii de im"ogatire a c+D.. Desi +D. genomic al tuturor celulelor umane consta in principal din aceeasi colectie de secvente nucleotidice& populatiile de molecule de +R.m ca si colectia de proteine produse de catre diferite celule& pot fi foarte variate. m"rionul este apoi

13

 Tehnica R+C
! cale mult utili#ata pentru o"tinerea de secvente c+D. de lungime integral este R+C % Rapid +mplification of cD.+ nds*& numita uneori si tehnica ancora A ?CR. R+C 9 ?CR este o forma de RT A ?CR care amplifica secvente dintr9o regiune unica& anterior caracteri#ata in +R.m& la capatul DK sau capatul 3K. 1e proiectea#a un primer din secventa interna cunoscuta si al doilea primer este selectat dintr9o secventa ancora care este adaugata artificial& pe unul dintre capetele c+D..

Capitolul 2

CLONAREA LA *A*,-ERE S, O*

2.1. Clonarea !itei Dolly

14

Doll. !/ ,ulie 1001

12 -ebruarie 233# * a fost o oaie

femela de specie domestica& facandu9se remarcata in intreaga lume ca primul mamimer clonat dintr9o celula somatica adulta& prin procesul de transfer nuclear. Clonarea a fost reali#ata de Ian 8ilmut& Ieith Camp"ell si alti cercetatori de la Institutul Roslin de langa din"urgh. Tehnica folosita a fost aceea a transferului nuclear de celula somatica. +ceasta presupune ca nucleul unei celule adulte sa fie transferat intr9un ovul aflat in de#voltare& ovul ce a avut nucleul sau scos. Celula hi"rida re#ultanta este apoi stimulata sa se divida cu a:utorul unui soc electric& iar cand a:unge la un anumit stadiu de de#voltare este implantata in mama surogat.

Dolly si9a trait intreaga viata la Institutul Roslin. +colo a fost imperecheata cu un "er"ec de munte scotian si a dat nastere in total la sase miei. ?rimul nascut a fost $onnie& in +prilie 1,,2. +u urmat in 1,,, gemenii 1ally si Rosie& iar in 2''' tripletii /ucy& Darcy si Cotton. In toamna anului 2''1& Dolly& in varsta de cinci ani& a inceput sa sufere de artrita& dar "oala a fost tratata cu succes folosind antiinflamatoare.
15

?e data de 1- fe"ruarie 2''3& Dolly a fost eutanasiata din artrtitei severe si a unei "oli progresive de plamani. In mod normal& o oaie din specia ei are o durata de viata de apro3imativ 11912 ani& dar Dolly nu a trait decat sase ani. Desi au e3istat unele opinii conform carora Dolly ar fi fost programata genetic sa moara la aceasta varsta si ca "olile au aparut tot pe acelasi fond& pana la urma s9a demonstrat ca oaia era perfect sanatoasa& afectiunile de care suferea fiind destul de comune la specia respectiva 9 mai ales daca era tinuta in interior& cum a fost ca#ul lui Dolly.

.asterea oitei Dolly& cum a fost cunoscuta de catre intreaga lume& este recunoscuta drept o piatra de hotar in de#voltarea "iologiei moderne. 8ilmut& cel care a condus echipa care a creat oaia Dolly& a declarat in 2''< ca tehnica transferului nuclear s9ar putea sa nu fie niciodata suficient de "una pentru a putea fi aplicata in domeniul uman % Dolly a fost creata dupa 2<< de incercari *.
Imaginii au fost luate de pe : http:LLclonarea.Hi7ispaces.comL!aiaMDollyM
M venimentMmarcantMinMstiintaMclonarii

2.2. Clonarea umana

Clonarea este o forma de reproducere ase3uala. Cn copil produs prin clonare ar fi duplicatul genetic al unei persoane e3istente. Clona nu va fi nici fiica sau fiul& sau
16

sora& fratele geaman al persoanei clonate ci va intra intr9o noua categorie. Argumentele impotriva clonarii umane 1. Clonarea reproductiva va transforma copii clonati si oamenii in general in o"iecte care pot fi construite pentru a pre#enta anumite caracteri#tici9copii la comanda. 2. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a li"ertatii& conducind la defavori#area clonelor fata de non9clone. #. Copii clonati vor fi crescuti inevita"il ;in um"ra5 donatorilor lor& ducind la constringerea de#voltarii lor psihologice si sociale. 2. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. ,DN dintre clonarile de mamifere din e3permiente au codus la esecuri su" forma de avorturi si anomalii anemintatoare de viata. Cnii cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Tehnica nu a putut fi de#voltata pentru oameni fara a pune siguranta fi#ica a clonelor si femeilor care le9ar fi purtatoare la un risc ridicat. /. Daca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum se vor restrictiona alte aplicatii periculoase ale geneticii si tehnologiei nuclerare. Totusi orice tehnologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte sau sa respinga orice tehnologie propusa pe "a#a meritelor sale. 1. Dolly a fost conceputa folosind o celula feminina. .u s9au utili#at celule de la un "er"ec. Daca tehnica va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic "ar"atii. 4. Cnele persoane si9au manifestat ingri:orarea fata de efectele clonarii fata de relatiile interumane. Cn copil clonat va fi un geaman intir#iat al parintilor donorului. 5. Cei mai multi sustinatori ai pro9vietii sustin ca ovulul fertili#at este o persoana umana&
17

cind ii este inlaturat nucleul aceasta este ucisa& unele persoane religioase considera ca clonele s9ar naste fara suflete.

Argumente in favoarea clonarii reproductive 1. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi a:utate prin alte tratamete de fertili#are. 2. )a permite les"ienelor sa conceapa un copil fara a folosi sperma de la un donor& iar homose3ualilor sa conceapa copii care sa nu ai"e gene derivate de la o donoare de ovul. #. ?ermite parintilor care au pierdut un copil prin deces recuperarea. 2. Clonarea este un derpt reproductiv si tre"uie permisa o data ce este la fel de sigura precum reproducerea naturala. /. +:uta la intelegerea cau#ei avorturilor spontane. 1. ?ermite intelegerea procesului de atasare a morulei la peretele uterin& generind astfel idei pentru noi contraceptive cu mai putine efecte adverse. 4. Cresterea rapida a morulei %al doilea stadiu dupa "lastula* este similara cu rata la care se divid celulele canceroase. ste considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi oprite in divi#iune aceste celule. 5. ?acientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot "eneficia de clonare. Cn ovul fertili#at poate fi duplicat& iar duplicatul testat pentru afectiune. Daca cuplul nu pre#inta "oli genetice ovulul va fi implantat in uter. 0. In fertili#area in vitro conventionala doctorii incep prin fertili#area a mai multor ovule si implantarea acestora in uter. Cnele femei a coror sansa de a ramine gravide este mica& deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter "eneficia#a de aceasta tehnica in care
18

#igotul poate fi divi#at in pina la 2 em"rioni. +stfel sansele femeii de a ramine insarcinata sunt mult mai mari. 13. Clonarea poate pregati pentru inghetare mai multi em"rioni genetic identici cu cel principal& astfel putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la un geaman identic. 11. ! femeie poate sa doreasca o sarcina du"la sau tripla fata de una unica. 6otivele cuprind: diminuarea in:uriei uterului& posi"ilitatea delivrentei vaginale& gemenii fiind mult mai mici decit feusii unici& minimali#area discomfortului nasterii la un singur eveniment. 12. +plicatiile in chirurgia plastica& reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta nou tehnologie in locul folosirii materialelor straine doctorii vor fa"rica tesuturi care sa se potriveasca "olnavului. 1#. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului. Implanturile cu materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului imun.

Capitolul # ,*6L,CA(,, E(,CE ALE CLONAR,,

$a#ele stiintifice ale clonarii terapeutice si reproductive incita de#"ateri aprinse. Cnele dintre temeri si retineri se datorea#a necunoasterii adevarului stiintifice& dar altele
19

sunt reale si su"stantiale. Clonarea in scopuri reproductive ar putea fi posi"ila si din punct de vedere etic de indata ce riscurile fi#iologice ale procedurilor de clonare vor fi reduse la nivelul celor pe care le implica tehnicile de reproducere asistata folosite in pre#ent& dar acest pas tre"uie facut numai dupa studii e3tensive si su" o atenta monitori#are a familiilor si copiilor acestora. Clonarea terapeutica ridica o serie de pro"leme diferite& dar& in acelasi timp& si corelate intr9o mai mica sau mai mare masura. ?rintre ele se afla pro"lema modificarii statului nativ al vietii umane % status nascendi*& prin clonarea reproductiva si tratamentul ovulelor si celulelor donatoare.

3.1.Clonarea umana este legala? Este clonarea umana stiintific etic?

In pre#ent& clonarea umana este ilegala in +nglia si .orvegia& de e3emplu& dar nu este ilegal in 1C+. Cu toate acestea& in 1C+& federal& dar nu privat& fondurile sunt inter#ise de a fi folosite pentru a crea em"rioni umani %1,,-* sau de a face cercetare pe em"rioni umani in ca#ul in care vor fi afectate sau distruse %1,,091,,<*. In plus& presedintele Clinton a impus un moratoriu privind clonarea umana de cercetare . Intre timp& mai multe state din 1C+ au legi care restrictionea#a de cercetare a em"rionilor. Ca factori de deci#ie in de#"atere 1C+ sau nu pentru a sustine cercetarea pe em"rioni umani si clonarea multe intre"ari etice si :uridice apar. De e3emplu& cum va interdictia federal pentru cercetare clonarea umana si inter#icerea anumitor tipuri de efect de cercetare em"rionului uman alte domenii cone3e& de cercetare& care sunt considerate importante? Cercetarea em"rionului uman si clonarea de em"rioni pot fi folosite pentru a desfasura activitati de cercetare si de#voltare de contraceptive& studii care vi#ea#a intelegerea cau#elor de infertilitate umane si solutiile sale& de cercetare care implica testarea genetica& ingineria genetica& diagonsis "oala& de prevenire si tratament& precum si in testarea diverse medicamente si proceduri medicale. In ca#ul in care guvernul federal decide sa nu continue sa finante#e em"rionului
20

uman si clonarea de cercetare& atunci guvernul nu va avea o importanta cale pentru controlul& intr9o anumita masura& natura a cercetarii. In 1tatele Cnite& este posi"il sa9si "revete#e am"ele procese de clonare si modificate genetic& creaturi vii. 1pre deose"ire de Comunitatea uropeana inter#ice "revetarea de animale modificate genetic& dar "revetarea procesul de clonare este posi"ila. Intre"ari cu privire la dreptul de proprietate si control al plantelor si a animalelor clonate& care nu au fost modificate genetic& nu au primit raspuns. Ce este ingineria genetica& si clonarea fiintelor umane& inseamna pentru sociologica si definitiile legale ale& si concepte in ceea ce priveste& notiunile de OindividO& OumanO& si OcetatenieO? Deci& raman multe intre"ari fara raspuns& am putea& si ar tre"ui sa am& utili#a "iotehnologiile de manipulare genetica si clonare pentru a im"unatati conditia umana? Care sunt unele dintre riscurile si "eneficiile percepute de eugenie? Raspunsurile la aceste intre"ari si alte servicii cone3e raman fara raspuns si vor avea un timp foarte lung& ramane asa.

#.2.Oamenii ar trebui sa fi clonati7

Cn sonda: de Time Ma azine %1' martie& 1,,<* a raportat ca <-N dintre cei chestionati cred ca este impotriva vointei lui Dumne#eu de a clona fiinte umane. ?resedintele Clinton a inter#is fondurile federale de a fi utili#ate pentru cercetare clonarea umana& afirmand ca& O!rice descoperire care atinge asupra creatiei umane nu este pur si simplu o chestiune de cercetare stiintifica& aceasta este o chestiune de moralitate si spiritualitate& precum si ... >iecare viata umana este unic& a nascut un miracol care a:unge dincolo de stiinta de la"orator ...O . Dar altii sustin& in favoarea continuarii cercetarilor clonarea umana& de a continua pentru a clona em"rioni umani si de oameni& pro"a"il& clonarea adulti in viitor. Cnele argumente in favoarea a clonarii umane ar putea include faptul ca em"rionii umani clonati ar face cercetarea in domeniul geneticii si a "olilor legate de genetic& si
21

tratamentele lor sau de masuri de prevenire& mult mai usor si mai ieftin. Clonarea em"rionilor ar putea facilita& de asemenea& procesul de fertili#are in vitro& deoarece colectarea si inlocuirea de ovule este adesea dureroasa si traumati#anta& si poate avea succes. Clonarea de em"rioni este& de asemenea& va#uta ca un potential tratament pentru infertilitate atunci cand fertili#area in vitro nu este disponi"ila& cum ar fi atunci cand parintii sunt infertili& sau atunci cand unul sau am"ii parinti adaposteste un genom de codificare pentru anumite trasaturi nedorite sau "oli& sau in ca#ul in care parintii sunt homose3uali. Clonarea adulta s9ar putea face apel la cei care isi doresc copii L adulti& care sunt genetic identice cu ele insele& sau genetic identice cu cineva care le iu"esc sau admira. +r putea fi multe alte motive personale& motivul pentru care parintii ar dori copiii lor sa fie genetic identice la cineva care este un mem"ru al familiei nu. Clonarea ar putea oferi un inlocuitor genetic identic pentru o pierdut un iu"it. Credinta aici este ca clonarea poate fi :ustificata ca o e3presie a li"ertatii de reproducere de alegere& o alegere care nu ar tre"ui sa fie limitata de catre legislatie. Cu toate acestea& este important sa ne amintim ca o clona genetica& desi schim"ul de un genom identic cu donator lor& nu va fi punct de vedere fi#ic si comportamental identic cu donator lor. Clona va fi doar genetic identic cu donator. Caracteristicile lor fi#ice si comportamentale vor fi diferite in multe feluri importante si semnificativeP

C!.C/CBII

>ara doar si poate su"iectul clonarii a incins nenumarate condeie in ultimii ani. ?areri pro si contra se vantura prin #iare& televi#iuni& radio. 6edici& avocati& reporteri se inghesuie sa apere sau sa condamne. !ameni fara o pregatire in domeniu au inceput sa foloseasca termeni medicali pe care nu9i inteleg marind confu#ia. .ici $iserica& desi personalitati ale ei au emis pareri personale& cel putin pana in acest moment& nu a oficiali#at un document lamuritor.
22

In ultimii ani tehnologiile de clonare au facut cativa pasi important inainte& mai ales in ceea ce priveste clonarea folosind celule somatice& precum si in com"inarea tehnologiilor de clonare cu cele transgenice. In primul rand& animalele valoroase pentru cercetare o"tinute prin clonarea ar re#olva pro"lema disponi"ilitatii limitate a genotipurilor ce pot furni#a informatii genetice de valoare& reducand si numarul de animale folosite pentru a o"tine aceste informatii. In al doilea rand& tehnicile de clonare si cele transgenice sunt acum disponi"ile pentru a produce fenotipuri specific pentru animalele de talie mare& necesare pentru studiul unor afectiuni grave si cu incidenta mare. In final& generatiile de parinti o"tinute prin clonare& atat in e3ploatarea comerciala a vitelor cat si a porcilor& ar putea creste calitatea acestora& ar reduce pierderile si ar produce o descendenta mai valoroasa si mai uniforma& avand ca re#ultat final un profit mai "un pentru producator si o calitate superioara pentru consumator. Clonarea ramane un su"iect de mare interes. Inca insuficient cunoscut si prea putin pre#entat pu"licului larg& clonarea fascinea#a prin faptul ca mult timp a fost de domeniul science fiction& iar acum pare sa devina o realitate pe care tre"uie sa o acceptam. )rem sau nu& cu "une si rele. Intens de#"atuta din punct de vedere moral& etic si religios& clonarea va fi un capitol important al viitorului& ce tre"uie inteles cat mai "ine inca din pre#ent. +cceptand totusi reusita clonarii& nu stim cat si cum va evolua aceasta. )iata adulta a unei clone s9ar putea sa nu fie decat un sir de pro"leme medicale& mai cu seama datorita faptului ca& cel mai pro"a"il& sistemul imunitar va fi foarte sla"it.

$I$/I!@R+>I

+) RF& !.T.& 6+C/ !D& C.6.& and 6CC+RTF& 6.& %1,--*. Induction of transformation "y a deo3yri"onucleic acid fraction isolated from pneumococcus type III& !. "#p. Med.& 13<91D2( $ +D/ & @.& %1,-0*. @enes an the chemistry of the organism. Anim. Sci.& 319D3( $R+CI TT& $.@.& 1 ID /& @. .& ER.& and 1 ID /& 1.6.& D1.%1,21*. 4 .eH Technologies in +nimal $reeding5& +cademic ?ress& .eH For7(
23

>!!T & R.G.& %1,,2*. 4+rtificial Insemination to Cloning.Tracing D' Fears of Research.5 ?u"lished "y the autor& Ithaca& .eH For7. >!!T & R.G.& %1,,,*. Developments of reproductive "iotechnologies in fomestic animals from artificial insemination to cloning: + perspective. Clonin . 13391-2( @+)RI/+& /.& %2''-*. @enomul uman. "d. $uc. A%%& $ucuresti& 2' A -<. E!1 & C.& /+.B+& R.?.& C+6?$ //& I.& 8 1T& 6.& %2''<*. ?rincipiile clonarii. "d. Tehnica& $ucuresti& 39<1-( !/I) R& 6.& +@@+R8+/& +.& +// .& E.& et al.%2''1*. + hight A resolution radiation hy"rid map of the human genome draft seQuence. Science& 12,2 A 13'2( ) .T R& E.C.& +D+61& 6.D.& 6F R1& . 8.& et al.%2''1*. The seQuence of the human genome. Science& 13'- A 13D1.

http:LLHHH.romedic.roLclonarea9umana http:LLHHH.sfatulmedicului.roLDiverseLclonarea9mit9si9realitateRD-'D http:LLclonarea.Hi7ispaces.comL!aiaMDollyM M venimentMmarcantMinMstiintaMclonarii

24