Cromozomii eucariotelor[modificare | modificare sursă]

Celulele eucariote (celule cu nucleu precum cele ale drojdiilor, plantelor, animalelor) au cromozomi
multipli, lineari, de dimenisuni mari. Fiecare cromozom are un centromer și unul sau două brațe care
pornesc din acest centromer. Există și excepții, de exemplu, cromozomii mitocondriali au dimensiuni
mici, sunt circulari iar anumite eucariote pot avea cromozomi suplimentari citoplasmatici, lineari sau
circulari.
La eucariote, în nucleul interfazic (interfaza cuprinzând etapele ciclului celular dintre două mitoze)
ADN-ul nuclear este asociat cu proteine numite histone formând fibra de cromatină cu diamentrul de
11 nm. Această fibră este condensată cu ajutorul anumitor proteine formând structuri granulare
nucleare de mărime variabilă și cu afinitate mai mult sau mai puțin importantă pentru anumiți
coloranți. Aceste două tipuri de cromatină sunt:
Eucromatina - cu localizare în regiunea centrală a nucleului, despiralizată și cu afinitate redusă
pentru coloranți, constituită din ADN activ transcripțional (de exemplu, gene ce pot fi traduse în
proteine).
Heterocromatina - cu localizare la periferia nucleului, consensată și cu afinitate crescută pentru
coloranți, constituită din ADN inactiv transcripțional.
Poate fi de două tipuri: heterocromatină constitutivă (heterocromatină ce nu este niciodată
exprimată, formată din secvențe repetate de ADN) și heterocromatină facultativă (heterocromatină
ce conține gene ce pot fi exprimate în anumite condiții).
În timpul diviziunilor celulare, mitotice sau meiotice, cromatina se condensează puternic și formează
cromozomii. Astfel, cromatina interfazică și cromozomii sunt două stări diferite de condensare ale
aceleiași structuri nucleoproteice. Cromozomii mitotici sunt formați din două structuri paralele numite
cromatide surori unite printr-o regiune numită centromer. Fiecare cromatidă este formată de o
moleculă de ADN asociată cu proteine ce permit condensarea ei.[1]

Cromozomii umani[modificare | modificare sursă]

În 1956, J.H. Tjio și A. Levan au descoperit că celulele somatice umane conțin 46 de cromozomi și
nu 48 cum se credea înainte. Celulele somatice umane sunt diploide și conțin două seturi haploide
de cromozomi, fiecare set haploid format din 23 de cromozomi, câte unul din fiecare pereche. Cei 46
cromozomi se împart în 22 de perechi de cromozomi identici la bărbați și la femei numiți autozomi,
plus o pereche de cromozomi sexuali (numiți și heterozomi sau gonozomi), identici la femei și diferiți
la bărbați (XY).