Introducere

ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (n englez: deoxyribonucleic

acid, DNA). Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substana se
gsete n fiecare celul a fiinelor vii i este esenial pentru identitatea oricrui organism, de la
Euglena viridis, mica fiin unicelular aflat la grania dintre plante i animale, i pn la Homo
sapiens sapiens, omul contemporan.

Celulele sunt unitati de baza structural si functionale ale oricarui organism viu, fiind
continute de variate tipuri de tesuturi (piele, oase, sange, etc ).Singurele celule fara ADN sunt
globulele rosii.In interiorul celulei se gaseste nucleul, care contine totodata si vectorul mostenirii
genetice- cromozomul.

Prin prisma criminalistului, fiecare celula nucleate din organismul unui individ contine
ADN , prin urmare reprezinta o potential sursa de identificare genetic a acestuia.Structura
chimica a ADN-ului inglobeaza codul genetic si se manifesta prin exprimarea caracterelor
diferite ale fiecarei personae, cum ar fi :sexul, inaltimea, culoarea parului si a ochilor , etc.

In lucrarea de fata voi realize o scurta prezentare a notiunii de ADN , prezentarea

probelor cu importanta in determinarea profilului genetic, ascpecte privind prelevarea si
conservarea adecvata a probelor existente in scena infractiunii, etapele tehnicii de
laborator,aplicatii ale amprentei ADN .

Am ales acesta tema , deoarece progresele rapide facute in cercetarea genomului uman si
deosebitul potential aplicativ i-a determinat pe oamenii de stiinta sa considere genetica una dintre
cele mai importante stiinte ale secolului XX si astfel , cel mai vast camp de aplicare a profilului
ADN fiind cel al criminalisticii.

Tehnologiile de analiza ADN in scop de identificare sunt in present acceptate fara

exceptie in toate sistemele juridice din lume, la rezolvarea cauzelor civile si penale.In acest
context, medicina legala moderna si-a definit in cadrul ei o disciplina noua-genetica judiciara,
axata in principal pe investigarea in scop de identificare a genotipurilor umane, dar si a celor
vegetale si animale.

Proiectul are ca obiective: intelegerea notiunii de ADN , intelegerea tehnologiei analizei

ADN,intelegerea aplicabilitatii tehnologiei producerii profilelor ADN, impactul profilului ADN
in criminalistica,

ETAPE ISTORICE N CERCETAREA ADN-ULUI SI A APLICAIILOR SALE MEDICO-

LEGALE

1869- Miescher descopera ADN (premiul Nobel n 1900)

1944- Avery a stabilit rolul componentei celulare cunoscute sub numele de ADN , ca vehicolul
transmiterii caracterelor ereditare.

1953- James Watson si Francis Crick au elucidat structura meleculei de ADN sub forma dublei
spirale

1957- Kornberg:descopera ADN polimerazele

1961- Manum & Doty: renaturarea ADN

1962- Arber:descopera nucleazeleADN; Nathans & Smith:realizeaza secventionarea ADN

1966- Nirenberg, Ochoa, Khorona: descopera codul genetic

1975-1977-Snger & Bonell si Maxam & Gilbert: secventializarea rapida a ADN

1980- David Bostein si colaboratorii sai au fost primii care au studiat micile variatii gasite intre
oameni la nivel genetic, ca repere pentru constructia unei harti a genotipului uman.Tipul
particular al variatiei a fost denumita RESTRICTION LENGHT POLYMORPHISM RFLP
polimorfismul de talie.

1984-in timp de studia markerii bolilor in ADN, Alec Jeffreys a descoperit unica aplicabilitate a
tehnologiei RFLP in identificarea persoanei.

1985- Mullis: tehnica PCR

1986-primul caz juridic rezolvat prin tehnica profilului ADN si acceptat n instanta n Anglia

1987-in Florida, un violator a fost prima persoana din Statele Unite ale Americii condamnata pe
baza rezultatelor amprentei genetice, la 22 de ani de inchisoare.

APLICATII ALE AMPRENTEI GENETICE

Profilul genetic (amprenta genetica) este o metoda care are nenumarate beneficii:

In cercetarile medicale, ajuta la identificarea genelor care sunt responsabile de bolile

ereditare si la explicarea mecanismului prin care unele celule devin canceroase;
Explica, pe baze stiintifice, diferentele intre rase si predispozitiile pentru anumite
maladii;
Se foloseste in stabilirea paternitatii. Aceasta se poate face pe baza unui esantion de
saliva sau de sange, depus pe o hartie speciala. Cu ajutorul uni aparat, se extrage ADN-ul,
apoi este marit cu Polymerase Chain Reaction (PCR) si se stabileste codul de bare
specific fiecarui individ, adica amprenta genetica. Jumatate dintre caracteristicile
profilului genetic al unui copil provin de la mama, iar cealalta jumatate de la tata.
Fiabilitatea acestor teste este de 99,99%.
In criminalistica, amprenta genetica aduce informatii care sa faciliteze identificarea
autorilor unor infractiuni/crime. Pentru a repera probele, se foloseste un aparat special
(crime-scope), care emite o lumina albastra, prin care se identifica urmele de sange sau
alte probe biologice, care, ulterior, sunt folosite pentru analiza amprentei genetice. Se
 extrage ADN-ul din celulele recoltate, se mareste de nenumarate ori, pentru a fi foarte
vizibila structura si se observa seria de nucleotide care se repeta, situata in partea non-
codificanta a ADN-ului. Numarul repetiilor este diferit de la un individ la altul si aceasta
este dovada ca ADN-ul respectiv este al unei anumite persoane (unica, din aceasta
perspectiva).

PROBE CU IMPORTANTA IN REALIZAREA PROFILULUI ADN GASITE IN SCENA

INFRACTIUNII

Sub raportul valorii de identificare, specialistii geneticieni clasifica urmele biologice in 2

categorii :
Probe cu inalt grad de precizie in identificarea profilului ADN: sangele, lichidul seminal, saliva;

Probe cu potential in definirea profilului ADN: fluidul vaginal, secretiile nazale, parul (cu bulb),
bucatide carne, celule ale pielii, urina, parti de corp, oase (maduva osoasa chiar si in cazuri de
descompunere avansata).

Probe cu potential a analizele ADN mitocondrial.

PARTICULARITATI ALE CERCETARII LA FATA LOCULUI SI DE RIDICARE A PROBELOR

Cercetarea urmelor apte sa deseveasca unor analize genetice presupune aceeleasi etape
tehnice , tipice urmelor biologice, de la descoperire la fixarea fotografica si ridicarea acestora ,
insa se impugn si niste precautii suplimentare.Obiectele sau suporturile purtatoare de urme
biologice care se ridica in vederea analizei ADN , vor fi in prealabil verificate pentru a fi puse in
evidenta si alte urme importante daca aceastea exista cumva (de exemplu: urme papilare). Pentru
fiecare proba se va folosi un tip special de recipient care sa ofere o conservare optima si un
transport sigur.Sangele lichid, tesuturile, organelle sau oasele se containereaza si se refrigereaza ,
in vederea transportarii in conditii sigure.Probele de sange aflate pe obiecte se vor usca inainte de
impachetare.Fierele de par trebuie deasemenea colectate cu grija pentru a evita ruperea tijei sau
atingerea radacinii.Se folosesc pensete si manusi sterile, instrumentarul trebuie curatat cu alcool
dupa colectarea fiecarei probe.Se recomanda purtarea de masti de protectie pentru evitarea
contaminarii probei recoltate (de exemplu : in caz de stranut, tusit,etc)iar cand proba ajunge in
laborator, presonalul este obligat sa poarte echipament de protective ce consta in:halat sau
combinezon, boneta, masca, manusi sterile.

Un ADN cat mai bine conservat reprezinta garantia unei analize de calitate.Neglijenta in
manipularea sau transportarea probelor poate prejudicia intreg procesul de testare, lucru critic in
activitatea criminalistica.

Macromolecula de ADN este foarte stabile in comparative cu alte molecule proteice, ce

fac obiectul de studio al serologiei.Degradare ADN se poate produce sub actiunea unor enzime
proprii celulei, ADN-azele si este accelerate de factori din mediul ambiental: umiditatea, caldura
excesiva, razele UV , contaminarea bacteriana.

ETAPELE UNEI ANALIZEI ADN SI METODE UTILIZATE

O analiza ADN este un process complex in care, indiferentg de tehnica utilizata in

laborator, se parcurg in mod obligatoriu cateva etape standard:

1. Prelevarea si conservarea probelor (despre care am scris anterior pe scurt)

2. Analiza de laborator
3. Interpretarea rezultatelor si formularea concluziilor
4. Raportarea profilelor ADN catre baza de date nationala ( daca legislatia tarii prevede
acest lucru)

2. Analiza de laborator propriu zisa este realizata astfel : Pentru a fi analizat ADN-ul
continut intr-o proba , acesta trebuie mai intai de toate izolat sau extras, adica separate de ceilalti
constituent ai probei.

Aceasta etapa are ca obiectiv obtinerea unei cantitati de And crescute, avand o greutate
molecular mai mare si o puritate crescuta.Greutatea molecular mare a molecule de ADN
echivaleaza cu integritatea lantului de ADN , iar puritatea molecular este data de absenta
reziduurilor celulare (de exemplu:proteice, glucidice) sau de alta natura(de exemplu: coloranti,
saruri, etc).

Etapa de extractive se incheie dupa verificarea cantitatii si puritatii ADN-ului obtinut din
prelucrarea probei respective, deoarece de acesti 2 factori depend urmatoarele etape ale analizei
de laborator si implicit succesul final al testarii. Tehnicile de extractie variaza in functie de tipul
de proba, cantitatea si calitatea acesteia.

Cea mai utilizata tehnica a analizei genetice judiciare este cunoscuta sub numele de
SHORT TANDEN REPEAT- genotiparea fragmentelor scurte repetitive de un anumit numar
de ori, localizate in zonele neinformationale ale genomului.Astfel, din fiecare urma sau
microurma biologic ace contine cellule nucleate, se extrage ADN-ul ce urmeaza a fi supus unei
reactii de amplificare POLYMERASE CHAIN REACTION (PCR-reactie comparata cu un
xerox la nivel molecular) - un proces enzimatic prin care fragmentele sunt replicate
(multiplicate) de 28-34X, generandu-se astfel un bilion de copii.Aceasta tehnica evidentiaza
numarul de secvente repetitive ale unitatilor de baza si le transforma in valori alfanumerice,
cunoscute ca profiluri genetice.Produsii rezultati in urma PCR constau intr-un set de fragmente
(secvente) ADN de diferite marimi.Pentru a identifica si caracteriza aceste secvente de ADN este
necesara o separare a lor, lucru care se realizeaza cu ajutorul campului electric, deoarece
moleculele de ADN sunt purtatoare de ioni: fragmentele de ADN incarcate negative emigreaza
catre polul pozitiv, cele de mici dimensiuni migreaza mai rapid ca cele de dimensiuni mai
mari.Se realizeaza astfel o separare a acestor fragmente ADN in functie de greutatea lor
meleculara prin electroforeza.Fragmentele migrate pot fi vizualizate prin diferite tehnici de
colorarea:ethidium bromid , saruri de argint, marcaj fluorescent, etc. In present metoda analitica
de elective este reprezentata de electroforeza capilara cuplata cu detective de fluorescent
LASER.

Tehnica este realizata automatizat, cu echipamente special, denumite generic analizatoare

genetice. Analiza cu ajutorul echipamentelor de lucru reduce substantial efortul de lucru in
laborator si creste performantele testarilor.Avantajele utilizarii tehnicilor automate sunt certe, dar
datorita costurilor ridicate ale echipamentelor si consumabilelor, implementarea acestora in
laboratoarele din tara noastra se face cu foarte mare dificultate.

3. Interpretarea rezultatelor si formularea concluziilor

Jeffreys a demonstrat o banda de distributie statistica de 0.25: astfel probabilitatea ca doi indivizi
nenruditi sa prezinte exact acelasi pattern ADN este de 0.25/36 = 2 x 10/-22.

Scopul principal al unei investigatii ADN este de a testa ipoteza prin care un anume individ este
sursa unei probe biologice judiciare prelevata de catre investigatorii criminalisti. Expertul
genetician cerceteaza in laborator daca exista o asociere intre respectiva proba biologica judiciara
si proba de referinta apartinand individului catalogat de catre investigator drept suspect. Trei
concluzii posibile pot fi formulate in urma efectuarii unei investigatii ADN:

1. Profilele genetice sunt diferite in consecinta provin din surse biologice diferite. In acest caz se
formuleaza o concluzie de excludere. Acest tip de concluzie se spune ca are un
caracter absolut prin urmare nu necesita analize sau discutii suplimentare .

2. Profilele genetice pot proveni din aceesi sursa biologica intrucat prezinta similaritati sau
concordantesau potriviri la nivelul tuturor markerilor investigati (termenul anglosaxon utilizat
frecvent este cel de match). In acest caz se formuleaza o concluzie de probabilitate. Concluzia de
probabilitate nu are un caracter absolut si de aceea pentru formularea ei este necesarea
prelucrarea biostatistica a rezultatelor analizelor ADN, respectiv calcularea indicelui de
incriminare,denumit si raport de probabilitate conditionat de ipoteze sau indice de probabilitate
(IP).

3. Profilele genetice obtinute in urma analizelor nu pot servi la formularea unor concluzii.
Prin umare analiza este catalogata ca fiind neconcludenta. (ex: profilele ADN incomplete
obtinute in urma analizarii unor probe degradate, profile ADN care releva mixturi complexe de
materiale biologice datorita contaminarilor aciidentale, etc.). Rezultatele neconcludente nu au un
caracter absolut, irevocabil. De cele mai multe ori ele necesita repetarea investigatiei geneticepe
aceleasi probe biologice ori pe alte probe, schimband protocoalele si tehnicile de lucru, in
incercarea de a obtine rezultate concludente. Valoarea unui rezultat neconcludent in instanta este
nula, dar pentru
investigatorii criminalisti, el poate furniza uneori o serie de indicii valoroase in sensul orientarii
investigatiei penale.

Parametrul statistic pe care se concentreaza interpretarea expertului genetician este reprezentat de

IP
:valorile mari ale raportului de
probabilitate IP vin in sprijinul afirmatiilor acuzarii (profilul petei de sange analizate prezinta o corespondenta perfecta cu
profilul
ADN al individului testat in calitate de suspect), pe cand valorile mici sustin afirmatiile apararii (profilul petei de sange
analizate provine de la un alt individ din populatia generala care prezinta din intamplare acelasi profil ADN ca si individul
testat in calitate de suspect). Valorile numerice ale IP pot fi exprimate si prin conventii verbale:

IP Probabilitatea de incriminare
1- 1000 nesenmificativa
1.000-10.000 destul de semnificativa
10.000-100.000 semnificativa
100.000- 1.000.000 foarte semnificativa
>1.000.000 extrem de semnificativa

4.Raportarea profilelor ADN catre baza de date nationala ( daca legislatia tarii prevede acest
lucru)

Baza de date genetice, constand intr-o colectie de profiluri ADN stocate in computer sub
forma unor coduri alfanumerice, cuprinde, de regula, trei tipuri de fisiere:
-profilurile obtinute din urme ridicate de la locul infractiunii comise de un autor necunoscut
(profiluri apartinand asa-numitelor urme nerezolvate);
- profilurile ADN ale autorilor condamnati;
- profilurile ADN ale persoanelor disparute sau ale parintilor persoanelor disparute.

Sistemul National de Date Genetice judiciare functioneaza in tara noastra de la data de 14

octombrie 2008, dupa intrarea in vigoarea a Legii nr.76 din 2008 privind organizarea si
functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare. In baza de date cu amprente
genetice sunt inregistrate aproximativ 20.000 de personae, iar prin intermediul acesteia pana in
present au fost identificate aproximativ 400 de personae, din diverse cazuri investigate de Politie.

Avantajele profilelor ADN:

- La realizarea prin tehnica PCR viteza mare de lucru: de obicei maxim 24 ore fata de circa o
saptamna ct este necesar pentru un profil ADN complet prin celelalte tehnici;

- costul redus per/analiza;

- posibilitatea automatizarii metodei;

- posibilitatea de colorare diferita a benzilor de origine materna de cele de origine paterna dintr-o
pereche de benzi si usurinta identificarii fragmentelor caracteristice;

- permite analiza materialului biologic chiar atunci cnd este disponibil n cantitati extrem de
mici si este foarte vechi: exemplu oase de sute de ani vechime.

Dezavantaje:

- posibilitatea foarte usoara a contaminarii probei biologice de origine necunoscuta prin material
genetic strain de aceasta: celule exfoliate de la personalul de laborator, ofiterul de politie etc.
(pentru aceasta se iau masuri speciale de securitate a probelor printre care n mod obligatoriu
pastrarea separata a materialului biologic de la locul faptei cu materialul biologic recoltat de la
suspect);

- costul mare al echipamentului: 80.000 lire sterline;

- necesita crearea unor noi baze de date: rezultatele obtinute nu sunt compatibile cu cele prin
tehnicile clasice mono si multi-locus. Tehnici PCR de ultima ora sunt tehnica MVR-PCR
(Minisatellite variant repeat maping) ce utilizeaza variatia secventiei monoloce ntre alelele
locusului hipervariabil reprezentat de minisatelitul MS32 (locus D1S80), ceea ce ofera o nalta
putere discriminatorie y21 si utilizarea sondelor ADN neizotopice prin tehnologia NICE (Non-
lsothopic Chemiluminiscent Enhanced).

-daca probele au fost supuse un timp indelungat actiunii apei, au fost degradate bacaterian pot
limita analiza, intrucat factorii enumerati inhiba multiplicarea fragmentelor de ADN.

Concluzii

Genetica judiciara , prin profilele AND poate furniza informatii individuale despre evenimentele
petrecute in scena infractiunilor sau sa suplimenteze alte metode de identificare criminalistica.

Profilul genetic si-a castigat un loc de marca intre mijloacele de proba , fiind considerat la acest
moment drept o regina a probelor sau proba perfecta.

In mai putin de 15 ani de cand a patruns in arena justitiei, testele ADN permit in present
excluderea cy certitudine a unor suspecti, precum si indicarea cu o nota foarte inalta a
probabilitatii celui culpabil.

Au fost dezvoltatea diferite metode care ofera posibilitatea de genotipare a microurmelor

biologice cu importanta genetic de p[e diverse tipuri de suporturi.

In incheiere voi prezenta cateva exemple de cazuri rezolvate prin intermediul profilului genetic:

-Unul ar fi cel al hartiei pe care au fost effectuate inscrisuri cu vechime de pana la aproape 26 de
ani; acesta releva faptul ca analizele genetice pot sprijini in anumite circumstante determinarile
grafoscopice, fie la identificarea falsurilor fie a persoanei creatoare.
-In anii 80, s-a stabilit (pe baza cenusii de la crematoriu) ca Anna Anderson, care, in 1920,
declarase ca ea este Marea Ducesa Anastasia Romanova a Rusiei, nu avea nici o legatura cu
ilustra familie din istoria Imperiului tarist.

-In 1992, un test ADN a aratat ca doctorul nazist, Josef Mengele, cel care, la Auschwitz, facea
selectia celor pe care ii trimitea in camera de gazare, a fost inmormantat in Brazilia, sub numele
Wolfgang Gerhard.

- In 1994, un test ADN al parului de pisica a facut posibila condamnarea unui individ pentru ca
isi omorase sotia.

- Tot in 1994, O.J.Simpson, celebru jucator profesionist de fotbal si actor, acuzat ca si-ar fi ucis
fosta sotie si pe prietenul acesteia, a fost achitat in urma unei expertize pe baza de amprenta
genetica.

- In 2007, in cazul canadianul Robert Pickton, ucigas in serie, condamnat pe viata, amprenta
genetica s-a folosit pentru identificarea celor sase victime, prostituate din Vancouver.
Bibliografie :

1. Andrew R.W. Jackson and Julie M. Jackson Forensic science

2. Barbarii, L.- Suport de curs pentru auditorii de justiti

3. Belis, V. Genetica judiciara , Editura Medicala 2007

4. Gavrila,L.- Genetica-Principii de ereditate Volumul I , Editura Universitatii Bucuresti 1986

Bibliografie online:

http://bodygeek.ro/amprenta-genetica

http://www.rjlm.ro/doc/06forensicgenotypingofbiologicalcontactmicrotracesinstrangulationcases.
pdf

http://www.sfetcu.com/utilizarea-adn-ca-amprenta-pentru-identificarea-persoanelor/