IMPORTANTA EXPERTIZEI ADN IN PRACTICA JUDICIARA

Broina George-Cristian
Machidon Gheorghi-Vldu
Stretea Mihai-Gabriel
Academia de Poliie, Facultatea de Poliie
Coordonator Prof.univ.Dr. Yxulescu Marian

Abstract: In this project we will try to explain the tactics for identifying and capitalizing on
existing biological evidence at the crime scene by using the judicial methods of genetic analysis.
We used examples from real life , whose results have contributed or may contribute to proving
the crimes done by the perpetrator. We will also try to demonstrate the value of the DNA evidence
by the fact that it provides one of the most important evidence from the crime scene and its
probative value helps the prosecution organs to find and punish the one who committed the
crime.

Keywords:DNA evidence , tactics used , biological evidence , crime scene , methods of genetic
analysis , value of DNA evidence

Introducere
ADN, miraculoasa substana ce conine ntreaga informaie genetica, a devenit o adevrat
cheie a medicinii moderne i a medicinii legale, in particular. Concentrndu- i aten ia asupra
lungilor filamente diafane de ADN, geneticienii au realizat, in mai puin de 15 ani, progrese
spectaculoase in ceea ce privete prelucrarea materialului genetic cu ajutorul tehnologiilor biologice
moleculare. Amprentele genetice constituie rezultatul procesului de genotipare al ADN-ului uman in
scopul identificrilor de persoane1.
Introducerea tehnicilor de genetica moleculara in medicina legala s-a fcut ncepnd cu anul 1985,
cnd sir Alec. Jeffreys a aratat ca in structura ADN se gsesc familii de secvene repetitive cu
structura similara i ca fiecare sistem este unic pentru fiecare individ. Aceasta metoda
numita amprenta genetica (DNA fingerprinting)2 a dovedit ca aduce mai multe informaii pentru
identificare dect toate metodele clasice la un loc.
Jeffreys a reuit s demonstreze justiiei britanice valoarea descoperirii sale: primele testari ADN au
condus la rezolvarea unor cazuri de imigraie, iar in 1986, la rezolvarea primului caz penal,
respectiv a unui caz de omucidere, prin incriminarea lui Collin Pitchfork ca autor al unui dublu
asasinat.
Astfel , Politia britanica din regiunea Midlands ancheta omorul a doua tinere agresate sexual
la interval de trei ani, existand unele indicii c autorul era un localnic cu vrsta cuprins ntre 17- 34
de ani. Sub pretextul unui studiu populational pentru depistarea unei maladii, s-a prelevat sange de
la toti brbaii din regiune care se ncadrau n aceste limite de vrst. Profilul ADN al unuia dintre
donatori, respectiv al lui Collin Pitchfork, s-a dovedit a fi identic cu profilul obinut prin analiza
probei de sperm recoltat de pe corpul uneia dintre victime. Criminalul i-a mrturisit ulterior
faptele i a fost condamnat.
Privind evoluia acceptanei testelor ADN, putem observa ca, daca la inceput
acestea s-au folosit doar pentru soluionarea anumitor cazuri problema, la care celelalte metode
au fost neconcluzive, azi ele sunt utilizate i acceptate unanim. In prezent in Statele Unite ale
Americii toi nou-nascuii sunt testai pentru determinarea ADN, iar Pentagonul are in baza de date
profilul genetic al tuturor soldailor sai. Acest lucru se intampla i cu persoanele condamnate pentru
delicte savarite prin violena. Din cauza acestor masuri s-au facut dezbateri aprinse pentru a stabili
daca genotiparea ADN i stocarea informaiilor obinute incalca sau nu drepturile individului3.

Colectarea i conservarea probelor

In ceea ce priveste analiza AND-ului , tehnica amprentelor genetice paote fi aplicata tuturor
probelor biologice de natura umana , si anume :sange , sperma , saliva , transpiratie , fire de par ,
depozite subunghiale , tesut osos , tesut cornos ) , ridicate de la locul faptei urmand a fi identificata
persoana care le-a creat , prin compararea profilurilor genetice ale urmelor biologice ridicate din
1 Radu (Cudriescu), G.A., Relevana dreptului comparat in materie penala i procesual
penala, in Revista Dreptul nr.7/2009;
2 tefanescu, .T., Sporea, D., Analiza ADN mijloc de proba valoros al justiiei, in
Revista Dreptul nr. 4/2005;
3 Vasile, M., Vlad, M., Reflecii cu privire la efectuarea expertizei in cazul in care
urmarirea penala este inceputa in rem, in Revista Dreptul nr. 12/2005;

campul inftactiunii cu cele ale persoanelor incluse in cercul de suspecti , precum si cu cele stocate
in baza de date.
Molecula de ADN este o molecula stabila, mai stabila decat multe alte proteine care fac, de
obicei, obiectul analizelor in laboratoarele medico-legale. Degradarea ADN-ului are loc sub
aciunea unor enzime proprii celulei, ADN-azele, i este accelerata de factori din mediul ambiental,
in special: umiditatea, caldura, razele ultraviolete i contaminarea bacteriana. Din acest motiv este
indispensabila prelevarea i conservarea corecta a probelor biologice destinate tipurilor genetice, in
condiii de refrigerare, uscciune sau protejate de lumina solara.
Utilitatea practica a urmelor biologice de natura umana este de necontestat , mai ales in
condiiile in care identificarea prin amprenta genetica a persoanelor este o proba incontestabila in
cadrul procesului penal. Pentru a se putea exploata la maxim materialul biologic existent , se
recomanda urmtoarele4:
Purtarea mnuilor sterile si schimbarea acestora la trecerea in medii cu caracteristici
diferite.
Se vor interzice fumatul sau consumul de buturi si de alimente in timpul desf urrii
activitilor de identificare , fixare , recoltare , conservare si ambalare a probelor biologice
din cmpul infracional.
Probele vor fi recoltate cu pensete ori seringi de unica folosin / sterile ce se vor schimba
dup fiecare utilizare.
Probele se vor ridica numai separate , dup o prealabila uscare(daca e cazul , respectiv daca
sunt umede), si ambala in recipiente de carton ori plicuri de hrtie , nu plastic.
esuturile biologice moi , osoase , fragmentele de organe , urina lichida sau alte materiale
biologice trebuie sa fie ambalate separat in recipiente etane , utiliznd-se eprubete , cutii ,
sticle etc , din sticl sau din material plastic si se vor congela imediat.
Urmele uscate , tampoanele pe suprafaa crora a fost transferat materialul biologic ,
eantioanele si obiectele ridicate din cmpul infraciunii , care sunt uscate in prealabil , daca
este cazul , se ambaleaz mai nti in hrtie sau plicuri sterile , apoi in cutii din carton sau in
saci din hrtie.
Se vor purta costume sterile , mnui fr pudra , bonete , ochelari si m ti de protec ie
pentru a evita contaminarea probelor.

Aplicabilitatea genotiprii ADN

Metoda moderna de analiza a identificrii umane, genotiparea ADN, are o aplicabilitate

foarte larga in domeniul medicinii legale i este utilizata in mod curent pentru:

Identificarea suspecilor pe baza probelor biologice recoltate de la locul faptei;

Disculparea suspecilor nevinovai;
Eliberarea inocenilor din nchisoare;
Stabilirea filiaiei pe linie materna sau paterna;
Identificarea rmielor umane rezultate in urma unor catastrofe sau atentate;
Identificarea agresorilor sexuali;
Probleme de emigraie;

4 Georgica Panfil , Danut Nechita, Petrut Enache , Viorel Vasile (coordinator) , Tactica
criminalistica .Indrumar teoretic si practice , Editura EstFalia , 2014 , pag. 82

Stabilirea relaiilor de descendena biologica cu aplicabilitate in antropologie.

Analiza i interpretarea statistica a rezultatelor testelor ADN in cazuistica penala

inta analizei ADN in scop judiciar este de a testa ipoteza prin care doua probe recoltate
independent (de la suspect i de la locul faptei) provin din aceeai sursa biologica, daca exista sau
nu relaii de filiaie intre doi indivizi. Concluziile formulate in urma analizelor ADN privind rela ia
in care se afla profilele genetice ale probelor studiate (provenind de la suspect i proba recoltata) pot
avea trei rezultate:
a) rezultat de excludere: apare in situaia in care profilele genetice prezinta una sau
mai multe neconcordane la o serie de markeri ADN investigai, intrucat nu
provin din aceeai sursa biologica excluderea are un caracter absolut, nefiind
necesare testari suplimentare.
b) rezultat de probabilitate (includere): apare in cazul in care alelele fiecrui locus
ADN genotipat pentru cele doua probe sunt identice intrucat pot proveni din
aceeai sursa biologica pentru formularea rezultatului final se ateapta
prelucrarea biostatistica a rezultatelor.
c) rezultat neconcludent: apare in cazul in care pofilele genetice obinute in urma
genotiprii sunt inutilizabile ns nu au un caracter absolut; de cele mai multe ori
se repeta analiza ADN pe alte probe sau pe aceleai probe, pentru a se formula o
concluzie cu valoare in instana: de includere sau de excludere.

Reglementarea bazelor de date genetice naionale

Pentru a uura munca criminalitilor i pentru a se evita producerea unor erori judiciare,
statul roman a fost nevoit, la insistenele structurilor judiciare vest-europene, sa ia masuri pentru
realizarea unei uriae baze de date menite sa stocheze probe biologice, mai precis mostre de ADN
de la infractorii periculoi, dar si de la cetaenii voluntari. Astfel, s-a nascut Legea nr. 76/2008
privind organizarea i funcionarea Sistemului Naional de Date Genetice Judiciare, lege care a
aparut in Monitorul Oficial in 2008, in aprilie, iar acum, in mod normal, ar fi trebuit deja pusa in
aplicare, fapt ce nu s-a intamplat inca.
Conform legii , infraciunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, in vederea
introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J sunt: omor, omor calificat, omor deosebit de grav,
pruncucidere, ucidere din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, vatamare corporala,
vatamare corporala grava, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, lipsire de libertate in mod
ilegal, sclavie, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuala, corupie sexuala, incest, talharie,
tortura, rele tratamente aplcate minorului, tratamente neomenoase i altele.

Tot potrivit legii, prelevarea se face obligatoriu, in cazul persoanelor condamnate definitiv
pentru o serie de infraciuni considerate grave, cum ar fi omor, pruncucidere, ucidere din culpa,
vatamare corporala, lipsire de libertate, sclavie, viol, incest, talharie, rele tratamente aplicate
minorului, genocid, furt de obiecte de patrimoniu.

Valoarea probanta a expertizei amprentelor genetice

Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instan a de judecata
in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflrii adevrului 5.Prin urmare, regula o
reprezinta intotdeauna coroborarea probelor administrate i evaluarea lor in ansamblu.
Expertiza amprentelor genetice, avand valoarea probanta a unei expertize, nu prezinta o
valoare probanta superioara, dei, in mod tradiional, este considerata regina probelor sau proba
absoluta.
In practica s-a pus problema admisibilitaii probei ADN in justiie, punandu-se mai multe
intrebari al caror raspuns este fundamental pentru folosirea analizelor ADN in cercetare. Dintre
acestea enumeram urmatoarele:

cat de mare, din punct de vedere fizic, trebuie sa fie proba biologica pentru ca analiza de
laborator sa poata pune in evidena structura ADN a unui individ?
care este vechimea maxima admisa a unei astfel de probe i care sunt factorii care pot
duce la rezultate false, pentru evitarea unor erori judiciare?
exista o zona anume a corpului uman de unde proba relevanta trebuie recoltata pentru a
fi concludenta i in ce condiii?
se poate confunda, sau nu, ADN-ul uman cu ADN-ul altor organisme vii?

La aceste intrebari, cercetatorii implicai in proiectul genomului uman au venit cu

raspunsuri, lamurind fiecare aspect in parte. Astfel, in primul rand, s-a demonstrat tiin ific ca
marimea probei supuse analizei pentru determinarea ADN-ului poate fi redusa pana la dimensiunea
unei molecule, ADN-ul fiind prezent in absolut toate celulele unui organism viu (cu excep ia
eritrocitelor), indiferent din ce parte a corpului provin. In ceea ce privete vechimea probelor
biologice, dilema a fost soluionata prin cercetari efectuate asupra unor probe a caror vechime
depaete mai multe mii de ani (mumiile egiptene). Cu privire la delimitarea stricta existenta intre
ADN-ul organismelor vii, pe specii i subspecii, cercetarile ultimilor 25 de ani au rezolvat tran ant
problema. Prin utilizarea markerilor i sondelor umane nu exista posibilitatea hibridizarii
fragmentelor umane cu fragmente de la alte specii cu care ar putea fi contaminata proba de interes
judiciar.
Deosebit de important este faptul ca toate arile care au adoptat o astfel de tehnologie au
apelat la specialiti din organismele internaionale care au elaborat reguli stricte, incepand cu
ridicarea probelor din campul infracional i finalizand cu interpretarea profilelor genetice obinute,
reguli care s-au materializat prin legi stricte. In acest mod, atat magistra ii, cat i cei care
instrumenteaza cazul au domeniul foarte clar definit.
5 Mateu, Gh., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol I, Ed. CH Beck,
Bucureti, 2007; pag. 170

Faptul ca analizele ADN se pot efectua pe cantitai foarte mici de probe provenite de la
organisme, la origine vii, ca vechimea acestora nu constituie niciun impediment in determinarea lor,
precum i alcatuirea harii complete a genomului uman, care exclude posibilele confuzii ale ADNului uman cu ADN-uri mai puin cunoscute, dau analizelor ADN un carcater unic, de proba a
probelor.

Unele controverse sunt legate de interpretarea rezultatelor expertizei amprentei genetice.

Astfel, maniera de exprimare in raportul de laborator a valorii probante a analizei in calitate de
mijloc de proba, in cazul in care profilul genetic obinut din eantionul prelevat de la locul faptei
corespunde cu cel aparinand suspectului suscita numeroase controverse. Pentru a determina aceasta
valoare, expertul trebuie sa calculeze probabilitatea ca amprenta obinuta pe baza ADN-ului
autorului infraciunii sa aparina unei persoane nevinovate. Pentru eliminarea unor astfel de
suspiciuni, pe langa afirmaia ca suspectul este persoana de la care provin probele biologice
analizate, deci persoana vinovata, expertul trebuie sa completeze concluziile raportului de expertiza
cu precizarea probabilitaii acestei posibilitai.

Avantaje i dezavantaje ale metodei amprentei genetice

Avantajele acestei analize sunt, in esena, urmtoarele:

identifica caracteristici ale individului i nu ale unor grupuri largi, precum ar fi cele patru
grupe sanguine sau cele ase grupe serice pretabile pentru probele ridicate de la locul
faptei;
caracteristicile individului nu ii pierd personalitatea in cadrul amestecurilor
(amestecuri de sange sau secreii), putandu-se decela contribuia faptuitorilor sau a
victimei;
necesarul de proba este foarte mic, in unele cazuri, chiar daca proba prezinta denaturari
cauzate de factorii de mediu, putand fi analizate, situaie in care metodele clasice nu dau
rezultate;
posibilitatea automatizarii constituie un mare avantaj, fiind inlaturate erorile umane i
subiectivismul interpretarilor rezultatelor;
posibilitatea stocarii analizelor in memoria calculatorului duce la obinerea unor banci de
date care pot fi utilizate prin suprapunere cu amprentele genetice ale unor faptuitori
descoperii ulterior, principiul fiind identic cu cel utilizat in sistemul AFIS;
scoaterea din cauza, rapid i definitiv a suspecilor nevinovai;
identificarea rapida a vinovailor pe baza unei puternice prezumii;
o mai buna administrare a justiiei;
increderea marita a publicului in sistemul justiiei i diminuarea criminalitaii.

Printre dezavantaje se enumera:

gradul de performana (probabilitatea de identificare a persoanei) depinde de tehnica

utilizata (uzual folosindu-se mai multe metode), de gradul de specializare i de
experiena tehnicienilor;
admisibilitatea probei ar putea fi contestata invocnd-se aa-numita brother
defence, legtura de rudenie: persoana vinovata i victima ar putea avea in profilul ADN

o poriune cu benzi identice datorita faptului ca au un autor comun. Ignorarea acestui

aspect ar insemna incalcarea principiului constituional al prezumiei de nevinovaie;
calitatea analizelor, aparatura utilizata, reactivii specifici i gradul de pregatire a
tehnicienilor duc la costuri ridicate ale determinarilor. Condiiile de asepticitate foarte
drastice impun luarea de precauii extreme in manipularea probelor biologice;
metodele genetice utilizeaza simultan fragmente de acizi nucleici i reactivi de
multiplicare, existand posibilitatea intercontaminarii probelor sau contaminarea lor de
catre personal, in cazul in care nu sunt respectate masurile de securitate (gradul aseptic,
gradul de sterilizare a incaperii, reactivilor, ustensilelor i accesoriilor).

Anchetatorii i procurorii care au recurs la pofilele ADN trebuie sa tie ca avoca ii aprrii
vor putea pune in discuie, in cazul anumitor chestiuni, admisibilitatea acestui mijloc de proba.
Principalele puncte contestate, de obicei, sunt urmtoarele:

eventuala contaminare a eantioanelor care poate duce la o interpretare eronata a

rezultatelor sau chiar la invalidarea lor completa;
compararea cu un segment de populaie insuficient pentru calculul probabilitilor;
manipularea eantioanelor in condiii defectuoase sau lipsa de fiabilitate a procedurilor
de laborator.

Toate aceste puncte sensibile au fost soluionate prin faptul ca laboratoarele care efectueaz
profile genetice cu aplicabilitate judiciara, prin sistemul de asigurare a calit ii nu obin
recunoaterea oficiala decat in momentul in care organismele internaionale verifica competena
personalului, aparaturii i a tehnologiei aplicate. Dupa parcurgerea acestor etape sunt analizate in
paralel, in laboratoare acreditate i cele aspirante, seturi identice de probe, comparandu-se
rezultatele, iar momentul in care acestea sunt identice se permite funcionarea acelui laborator.

Domenii de aplicare a metodelor genetice

Metodele genetice ii gasesc aplicabilitatea pentru toata gama de infraciuni, avand in vedere
principiul conform caruia profilul genetic al urmelor biologice ridicate de la locul faptei (urme
litigiu) sunt identice cu cele ale unor persoane din cercul de banuii sau din baza de date (model de
comparaie).
Astfel, in cazul omuciderii, profilul genetic se va stabili plecand de la urmele de sange
(uscate sau proaspete), care se vor compara cu amprenta victimei i cu cea a suspectului ob inuta pe
baza unei prelevari de sange de la acesta.
In cazul violurilor, profilul genetic se determina analizand sperma recuperata din vaginul
victimei care va fi comparata cu profilul ADN al suspectului, obinut pe baza prelevarii unei mostre
de sange de la acesta. In cazul violurilor, a perversiunilor sexuale sau a infrac iunilor de pedofilie se
poate individualiza fiecare participant al amestecurilor de secreii. i in aceasta situa ie
demonstraia este certa.
In cazul accidentelor de circulaie, produse pe drumurile publice, cu fuga de la locul
accidentului, daca s-a descoperit material uman pe caroseria vehiculului, profilul genetic se va
stabili plecand de la celulele prelevate de pe maina i comparate cu cele ale victimei. Daca exista
corespondena, rezulta ca vehiculul purtator al urmelor biologice este cel care a accidentat victima.

Pentru identificarea cadavrelor, o soluie ar fi determinarea filia iei in condi iile in care
ascendenii sau descendenii sunt prezumai. In aceasta situaie, rolul cheie este deinut de ADN-ul
mitocondrial care se distruge mult mai greu.
Furtul prin efracie i infraciunile legate de sigurana circulaiei pe drumurile publice sunt
cele mai frecvente i cele mai susceptibile sa lase urme din care se vor preleva ulterior e antioane
de ADN6.
Valoarea probanta a raportului de expertiza
Aprecierea probelor reprezinta, in general, operaia finala a activitaii de administrare a
probelor i determina masura in care acestea formeaza organelor judiciare convingerea certa ca
faptele i imprejurarile la care se refera au avut sau nu loc in realitate. Ea poate interveni insa in
anumite limite, i, anterior administrarii i examinarii probelor, cand se pune problema
admisibilitaii lor i a verificarii fiabilitaii probei 7. Astfel,aceasta apreciere se face de catre organul
de urmarire penala sau de instana de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in
vederea aflarii adevarului. Prin urmare, regula o reprezinta coroborarea probelor administrate i
evaluarea lor in ansamblu, sistemul roman necunoscand vreo ierarhizare a mijloacelor de proba,
nicio proba neavand fora superioara celorlalte probe8.
Cu toate ca, in abstracto, i se acorda o deosebita autoritate, avand in vedere fundamentul sau
tiinific, expertizei in mod practic, ca i celorlalte mijloace de proba, nu ii este recunoscuta o for a
probanta absoluta, ci concluziile expertului sunt supuse liberei aprecieri a organului judiciar. Este
posibil ca, uneori, o expertiza sa nu reflecte realitatea, fie datorita lipsurilor in pregatire, fie datorita
altor cauze i, pe cale de consecina, valoarea lor probatorie este validata prin apreciere in intreg
ansamblul probelor existente in cauza9.
Concluzii
Amprenta genetica si-a castigat un loc de marca intre mijloacele de proba, fiind considerata
la ora actuala drept o adevarata regina a probelor sau proba perfecta. In mai putin de 15 ani de
cand au patruns in arena justitiei, amprentele genetice au cunoscut o cariera meteorica. Justitia
moderna este revolutionata si in acelasi timp bulversata de aceste aplicatii ale geneticii moleculare.
Inainte de 1990- 1992, analizele serologice ofereau magistratilor anumite indicatii asupra
provenientei unei probe biologice. Testele ADN permit in prezent excluderea cu certitudine a unor
suspecti, precum si indicarea cu o rata foarte inalta a probabilitatii celui culpabil.
Bineinteles ca nici cea mai performanta analiza genetica nu va puta inlocui o ancheta
judiciara, insa o poate face mai eficienta prin bogatia de informatii furnizate.

6 N.Vaduva, Controverse privind valoarea probanta a expertizei amprentelor genetice, in Revista Dreptul
nr. 2/2005, pag.159-161

7 In acelai sens, Antoine J. Bullier, F.J. Pansier, Proof and evidence: La preuve pnale en droit
francais et anglais, Gazette du Palais, 8 iulie 1993, p.886.

8 Ionescu, D., Procedura penala, partea generala. Sinteze i spee, Ed. Sfera Juridica,
Cluj-Napoca, 2007 , pag.193
9 I. Neagu, Drept procesual penal, partea generala, vol. II, Bucureti, 1992, p.111.

Pe masura ce tehnologiile de identificare se imbunatatesc si sunt utilizate pe scara tot mai

larga, se ridica foarte acut i intrebari serioase despre libertatile civile si dreptul la intimitate ale
persoanelor testate genetic.
Avalana informatiilor i succesiunea rapid a tehnologiilor din domeniul identificrilor
genetice pare sa nasca n prezent un nou tip decalaj, de aceast dat de tip subiectiv, prin
incapacitatea specialitilor legiti de a asimila i a transpune n practica toate aceste noi achizitii.