Amprenta genetică AND şi rolul ei îi investigarea criminalistică

modernă.

Introducerea unor tehnici noi de biologie moleculară,în special de analiză a ADN-

ului ,pentru identificarea umană este un avans recent atît in medicina legală cît şi în
criminalistică.Eforturi substanţiale au fost făcute în încercarea de a identifica
cadavre,rămăşiţe umane după război, în urma unor problemele socio-politice şi
dezastre în masă.În plus din cauza dinamicii oraşelor mari ,există intotdeauna cazuri de
dispariţie a unor persoane,precum şi a cadavrelor neidentificate .Deasemenea există
cazuri de cereri de exhumare a rămăşiţelor umane în scopul de a stabili relaţii de
rudenie.În definitivarea acestor probleme rolul amprentei genetice ADN este
incontestabil.

Acidul deoxiribonucleic (ADN pe scurt) este materialul genetic al organismelor celulare

şi al celor mai multi viruşi. ADN-ul poarta informaţiile necesare sintetizării directe a
proteinelor şi pentru replicare.

ADN-ul este un polimer, o moleculă foarte mare, cu o structură elicoidală, fiind alcătuită din
două lanţuri de material genetic rulate unul în jurul celuilalt în spirală. Fiecare lanţ constă dintr-
o succesiune de nucleotide, care sunt desemnate, convenţional, prin literele ACGT: adenină,
citozină, guarină şi tinină, grupate de-a lungul unei benzi răsucite, a cărei structură a fost
desemnată cu numele de „dublă elice”. 1

Fiecare individ are propria sa schemă biologică, astfel că nu există două amprente genetice
identice, cu excepţia celor provenind de la gemenii univitelini (rezultaţi dintr-un singur ovul
fecundat, divizat în două).

Pentru obţinerea unei amprente genetice se utilizează în mod curent cele două tehnici:
RFLPşi PCR

Reacţia de polimerizare în lanţ –RFLP şi-PCR – reacţia de polimerizare chain este o metodă
de sintetizare in vitro a unei secvenţe specifice de ADN, proces ce se repetă clinic de mai
multe ori, având ca rezultat mărirea exponenţială a cantităţii de material genetic dorit. Reacţia
PCR a fost comparată cu un

1
Lazar Cârjan.Compendiu de criminalistica..op.cit
„xerox la nivel molecular”. Tehnicile biologiei moleculare permit să se atribuie fiecărui individ
un cod literal-numeric, de exemplu, XZ-34-68-1012-33- 46-98-1516-45-33-88-91-1212.
Literele semnifică sexul (XZ = bărbat, XX = femeie), iar cifrele sunt caracteristice configuraţiei
genetice a fiecărui individ. 2

Cercetarile despre ADN au avut un important impact asupra medicinii. Prin tehnologia
recombiării ADN-ului se pot modifica microorganisme în aşa fel incît ele devin adevărate
"fabrici" de produs mari cantităţi de droguri folositoare în medicină.
Tehnologia este utilizată pentru a produce insulina, drog folosit de diabetici sau
interferon care este folosit de catre anumiti pacienti care sufera de cancer.
Studii asupra ADN-ului uman au scos la suprafaţă faptul ca anumite gene sunt asociate
cu anumite boli cum ar fi cancerul la sîn.
Aceasta ii ajuta pe oamenii de ştiinţă pentru a diagnostica diferite boli si pentru a
descoperi noi tratamente pentru a le combate.
De exemplu, medicii folosesc o noua tehnologie numită chimioplastie prin care se
sintetizeaza o molecula conţinînd atît ADN şi ARN pentru a dezvolta un tratament
pentru o forma de hemophilie.

      In criminalistică ADN-ul este folosit pentru a cerceta indivizii care au comis
crime,prin compararea ADN-ului celui suspect cu rămăşiţele de material biologic
descoperit la locul faptei sau pe hainele victimei.
 ADN-ul din spermă, piele sau sînge luate de la locul crimei poate fi comparat cu ADN-ul
suspectului.3

Anul descoperirii ADN este considerat anul 1869,odata cu apariţia geneticii moderne şi
a reformulării teoriilor lui Mendel.În 1909 pentru prima dată a fost tipărit cuvintul-
genă,etimologicul latinesc genesis,care semnifica inceput sau origine..
In anul 1953 biochimistul american James D.Watson şi britanicul biofizican Francis
Crick au publicat prima descriere a structurii ADN-ului. Modelul lor s-a dovedit atît de
important pentru inţelegerea sintezei ADN-ului incît in 1962 au primit premiul Nobel
pentru medicina.
Însă dintre cele mai revoluţionare evenimente pe parcursul evoluţiei cunoştiinţelor
despre ADN la avut savantul englez Alex Jeffreys care mai este numit Dl.ADN.

In 1985 geneticianul englez Alex Jeffreys face o comunicare ce va revo-

2
Lazăr Cârjan.Compendiu de criminalictică.op.cit.
3
В.Н.Волков\Судебная медицина.
luţiona Criminalistica: posibilitatea identificării individuale pe baza zonelor repetitive
hipervariabile ale ADN-ului uman. Cercetările făcute în proiectele genomului uman, constând
în identificarea codului ADN al fiecărei celule vii dintr-un organism, demonstrau că acest cod
este suportul eredităţii, adică amprenta absolut unică, de natură genetică, a fiecărui individ. 4

Jeffreys a demonstrat justiţiei britanice că descoperirea sa este deosebit de valoroasă:

primele aplicaţii au permis rezolvarea unor probleme de emigraţie şi de paternitate, iar la scurt
timp, într-un celebru caz de omucidere (Regina versus Pitchfork), criminalul a fost descoperit
cu ajutorul amprentei genetice după un screening genetic efectuat pe 5.000 de bărbaţi din
regiunea unde a avut loc omorul. Profilul genetic al unuia dintre donori s-a dovedit a fi identic
cu cel obţinut din sperma recoltată de pe corpul victimei. Criminalul a mărturisit ulterior fapta şi
a fost condamnat. 5

Orice tip de identificare prin examinarea secvenţelor ADN este unic la fiecare specie.Pentru a
identifica indivizii oamenii de ştiinţă în cadrul analizei ADN folosesc 13 regiuni ale
acestuia ,date care variază de la persoană la persoană şi prin combinare fac irepetabil AND-ul
fiecarei persoane.

In practica medico-legală şi în criminalistică AND-ul contribuie la rezolvarea mai multor

problem,printre care:

-identificarea potenţialilor suspecţi ale căror urme de ADN au fost gasite la locul crimei

-exonerarea persoanelor care au fost acuzate pe nedrept de crimă

-stabilirea paternităţii şi a altor relaţii de rudenie

-identificarea speciilor pe cale de dispariţie a florei şi a faunei pentru a acorda ajutor

funtionarilor din domeniu pentru combaterea si preintimpinarea infracţiunii de braconaj.

-detectarea de bacterii şi noi viruşi care pot polua aerul ,apa ,solul sau pot duce la catastrofe
ecologice

-contracararea infractiunilor de transplant ilegal de organe prin depistarea persoanei de la

care acestea au fost preluate sau a beneficiarului.etc
4
http://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplare

http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/law-and-order/5038035/New-DNA-technique-could-help-reopen-
thousands-of-cold-cases.html
Avantajele amprentei genetice

a. Cantitatea minimă necesară şi zona corpului de unde proba

prelevată poate fi recoltată

S-a demonstrat ştiinţific că mărimea probei supusă analizei pentru determinarea ADN-ului
poate fi redusă până la dimensiunea moleculei; ADN-ul este prezent în toate celulele
nucleate:sînge prelevat pe anticoagulanţi; urme de sînge găsite la locul faptei;spermă
(exceptând cazurile de azoospermie), fragmente de ţesuturi (începând cu pielea şi până la
ţesutul osos, pulpa dentară ş i firul de păr), lichid amniotic, salivă.

În cazul părului fără bulb sau al oaselor vechi se recomandă să fie studiat ADN-ul
mitocondrial, care este exclusiv de origine maternă, dar există într-un mare număr de copii.

b. Vechimea maximă admisă a probei

Iniţial existau mai multe divergenţe în ceea ce priveste vechimea probei de ADN
recoltate ,problema de bază constînd în faptul dacă aceasta mai este purtătoare a unor
informaţii despre persoană.

Dilema a fost soluţionată prin cercetări efectuate asupra celor prelevate din organisme a căror
vechime depăşeşte mai multe mii de ani. Spre exemplu, în anul 1994, cercetările ADN-ului
unei mumii peruviene, veche de 1.000 de ani, au depistat existenţa tuberculozei ca boală
infecţioasă cauzată de Nycobacterium tuberculosis, aflată în organismul indigenilor americani
cu 500 de ani înaintea lui Cristofor Columb (1492). A dat rezultate chiar şi analiza ADN a unor
materiale folosite de antici la executarea unor picturi pe stâncă, descoperite în regiunea Lower
Pecas din Texas (vechi de 2950 până la 4.300 de ani), care au condus la concluzia că
vopselele aveau în compoziţie sânge, urină, lapte, sucuri vegetaleşi grăsimi animale. 6

Una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din lume (1991), Otzi, Omul Gheţurilor, o
mumie veche de 5000 de ani, datând din Epoca Pietrei, despre care s-a crezut că a murit în
urma hipotermiei, a furnizat elemente spectaculoase. Testele ADN efectuate de Dr. Thomas Loy
de la Universitatea din Queensland au demonstrat existenţa a patru mostre diferite de ADN
uman pe haina şi armele lui Otzi: una pe exteriorul hainei, una pe vârful unei săgeţi rupte, una pe
corpul săgeţii, iar ultima pe lama unui cuţit. Nici una din aceste mostre nu sunt identice cu
ADN -ul mitocondrial al lui Otzi. S-au reconstituit ultimele 48 de ore dinainte de moartea
lui Otzi, stabilindu-se că acesta ar fi fost implicat într-o luptă cu 2 - 3 agresori, fiindu-i fatală
o rană provocată de lovitura unei săgeţi în spate (Discovery Channel, 2003)
6
Lazar Carjan.op.cit
c. Delimitarea strictă între ADN-ul organismelor vii pe specii şi

subspecii

Anul 2000 a adus o noutate ştiinţifică absolută: harta completă a genomului uman,
posibilităţile de a greşi în identificarea ADN-ului uman sau de a-l confunda cu ADN-ul altor
organisme vii (insecte, animale sau plante), fiind practic imposibile. 7

Drept exemplu poate fi primul caz în care un criminal a fost condamnat datorită unei probe de
ADN a plantelor.O tînară a fost asasinata in Phoenix,Arizona.Barbatul suspect de crima a fost
prins datorita unui pager al victimei insa acesta a afirmat ca doar a sustras dela aceasta
pagerul si banii,dar nu a omorit-o.Echipa de expertizamedico-legala a examinat masina
acestuia si a depistat niste pastai ale unui arbore numit Verde Palo.Unul dintre detectivi sa
intors la locul crimei si a colectat probe la la arborii de Verde Palo .In urma expertizei de ADN
a pastailor de acest tip de arbori sa constatat ca fiecare este unic si irepetabil si nu a fost greu
de demonstrat ca urmele de pastai si deteriorari ale masini si pomul aveau acelasi ADN.8

Datorită acestor caracteristici, descoperirile legate de ADN echivalează

cu existenţa unei chei universale pentru decriptarea oricărui cod.

Este de reţinut însă că simpla analiză a unei probe biologice şi decripta-

rea codului ADN specific nu conduce automat la rezolvarea unui caz, atâta

timp cât nu există indispensabilul element de comparaţie, de personalizare a

analizei prin desemnarea cu certitudine a persoanei căreia îi aparţine proba.

Insa pe lîngă avantajele pe care le are amprenta genetica ADN mai are şi unele
inconvenienţe.

Principala constă în confidenţialitatea păstrării a secretelor probelor de ADN.Deşi sunt utile

pentru identificare ca şi amprentele digitale acestea nu se limiteaza doar la atit.ADN-ul este un
furnizor de informaţie nu numai în privinţa persoanei posesorului dar şi a multor aspecte a
vieţii intime si a familiei acestuia,inclusiv susceptibilitate la anumite boli,legitimitatea de nastere
si probabil predispozitia la anumite comportamente si orientare sexuala.Aceste informatii
maresc potentialul de discriminare genetica chiar de la nivelul
guvernului,asiguratorilor,angajatorilor,a scolilor-etc.

7
R. Dawkins, Un râu pornit din Eden, Ed. Humanitas, 1995.
8
http\:www. Who.hinnari.pumed
Probele recoltate in cazul unei crime sunt depozitate si pastrate indiferent daca persoana a
fost judecata sau condamnata sau nu.Aceste informatii sunt deschise si pot fi folosite si in alte
scopuri decit cele preconizate si in detrimentul persoanei.

In concluzie cel mai mare minus al amprentei genetice ADN este violarea intimităţii vieţii
personale-drepturi fundamentale şi inalienabile a fiecarei persoane şi discriminarea sociala.

In prezent expertiza ADN-ului se utilizeaza in mai multe cazuri răsunătoare.

Identificarea victimelor din 11 septembrei 2001.Acest proces de identificare a reprezentat o

provocare incontestabila pentru medicii-legisti,deoarece numărul de victime era impunător ,iar
multe dintre acestea au fost reprezentate doar de bucati de ţesuturi.In momentul atacului nu
existau baze de date care sa permita identificarea pesoanelor în catastrofe cu mai mult de 500
de victime.Grupul de medici legisti au colectat probe şi au întocmit o baza cu mai mult de
20000 de probe de ADN.In 2005 cautarea a fost finisată ,din numarul total de victime ale
teractului din 11 septembrie 2001 au fost identificare dupa ADN 2792 şi doar 1585 de victime
au ramas pînă în prezent neidentificate.

Proiectul Shoah ADN-este un proiect care include o baza de date cu amprenta genetica ADN
ale persoanelor care şi-au pierdut rudele in timpul Holocaustului.Baza de date va servi la
reunirea familiilor pierdute in acel timp cit şi identificării persoaneloe necunoscute
înmormîntate pe teritoriul intregii Europe.

Alte cazuri sunt cele datate istoric cum ar fi determinarea legaturilor de rudenie intre
faraoni,sau a altor personalitati marcante.(de exemplu rămăşiţele presupuse a fi ale familiei
ţariste ruse Romanov au fost identificate în urma analizei ADN.)

Ultima descoperire care a revoluţionat folosirea metodei ADN în criminalistica este cea
descoperită de oamenii de ştiinţă din Marea Britanie ,în cadrul Forensic Sciense Service.

Oamenii de stiinta au proclamat deja noua metoda drept cel mai important progres
inregistrat in acest domeniu in ultimul deceniu. Metoda a fost testata in cadrul unui
program-pilot şi s-a dovedit un succes, iar poliţiştii şi cercetătorii criminalişti au inceput
deja sa răscoleasca arhivele în cautarea unor cazuri vechi, rămase nerezolvate, dar
care ar putea fi soluţionate cu ajutorul noii metode.

Tehnica, dezvoltata de Forensic Science Service (FSS), din Marea Britanie (serviciul
criminalistic aflat in subordinea guvernului) şi numită DNA Boost, face posibila crearea
profilurilor genetice chiar in cazul probelor “amestecate”, adică atunci cînd mostrele
purtătoare de informaţie genetică prelevate de la locul infracţiunii provin de la două sau
mai multe persoane. Aproximativ 10% dintre probele de ADN analizate in Marea
Britanie de catre criminalişti prezinta aceasta caracteristică, iar pîna acum cercetatorilor
le era practic imposibil să separe ADN-ul fiecarei persoane din aceste probe
amestecate.

Metoda dezvoltata de FSS a implicat crearea unui software care  analizează amestecul
şi “împerecheaza” informaţiile, semnalînd corespondenţele posibile. ADN-ul asfel
reconstituit poate fi cautat în baza de date ADN (care cuprinde, la ora actuala, cca. 1
milion de inregistrari), putand fi asfel desemnati posibilii suspecti.

In concluzie pot afirma ca metoda cercetarii ADN-ului uman ş i-a cîştigat un loc de marcă
între mijloacele materiale de probă, fiind considerată o adevărată „regină a probelor” sau
„proba perfectă” (proba probelor),are un rezultat de practic de 99%,însă în acelaşi timp
este şi cea mai costisitoare metoda existentă la moment .In ţara noastra această
metodă încă nu este utilizată în toată amploarea sa ,însă totuşi expertizarea pe baza
amprentei genetice ADN există şi este într-o continuă ascensiune.

Bibliografie
1 Richard Dawkins, Un râu pornit din Eden, Ed. Humanitas, Bucureşti,1995.

2 Lazăr Cârjan / Compendiu de criminalistică. – Bucureşti, Editura

Fundaţiei România de Mâine, 2004 ,344p.
3 Волков В.Н., Датий А.В/Судебная медицина:Учеб.пособие для
вузов;Издательство :«Юнити –Дана».закон и право ,2000.
4 Томилина В.В / Судебная медицина: учебник для вузов.
Издательство Норма ,Москва 2000.
5 http://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-
criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplare
6 http://www.descopera.ro/dnews/4080289-o-noua-metoda-de-
analiza-adn-ar-putea-conduce-la-redeschiderea-unor-anchete
7
http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/law-and-order/5038035/
New-DNA-technique-could-help-reopen-thousands-of-cold-
cases.html