Curs de criminalistica: 3

23.10.2014
Institutul National de Expertize Criminalistice
Institutul National de Criminalistica
INC din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane are nivel de directie, iar la nivel teritorial exista 41 de
servicii criminalistice in cadrul inspectoratelor judetene de politie.
Principalele atributii ale structurilor de criminalistica sunt cele privind:
- efectuarea cercetarii la fata locului,
- examinarea probelor in laborator, examinarea constatarilor tehnico-stiintifice a expertizelor criminalistice,
- cercetarea stiintifica fundamentala si aplicativa.
Potrivit art 97 din CPP, costituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei
unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa
solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
- declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
- declaratiile persoanei vatamate
- declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente
- declaratiile martorilor
- inscrisuri
- rapoarte de expertiza sau constatare
- procese verbale
- fotografii
- mijloace materiale de proba
- orice alt mijloc de proba care nu este interzis de lege
Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.
-

Constituie obiect al probei:

existenta infractiunii si savarsirea ei de catre inculpat
faptele privitoare la raspunderea civila atunci cand exista parte civila
faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii
orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei

In actiunea penala, sarcina probei apartine in principal procurorului, iar in actiunea civila, partii civile ori
dupa caz procurorului care exercita actiunea civila, in cazul in care persoana vatamata este lipsita de capacitate de
exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa.
In procesul penal, persoana vatamata, suspectul si partile au dreptul de a propune organelor judiciare
administrarea de probe.
In cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea cat si
in defavoarea suspectului sau inculpatului, din oficiu ori la cerere.
Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea probelor atunci:
- cand proba nu este relevanta in raport cu obiectul probatiunii in cauza,
- cand se aprecieaza ca pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost
administrate suficiente mijloace de proba.
- Cand proba nu este necesara, intrucat faptul este notoriu, proba este imposibil de obtinut, cand cererea a
fost formulata de o persoana neindreptatita si cand administrarea probei este contrara legii.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o
persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.
1

Probele nu au o valoare dinainte stabilita si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma
evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.
Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se
poate intemeia in masura determinata pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati.
Structura INEC
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)

Serviciul expertizei criminalistice

Serciviul identificari judiciare
Serviciul expertize fizico-chimice
Serviciul biocriminalistica
Serviciul cercetare la fata locului
Compartimentul proceduri si cercetare stiintifica
Compartimentul documente clasificate si secretariat

1)
Serviciul expertizei criminalistice, conform art. 172 din CPP, efectuarea unei expertize se dispune
cand pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru
aflarea adevarului in cauza este necesara si opinia unui expert.
Expertiza se dispune in conditiile art 100, la cerere sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala, prin
ordonanta motivata, iar in cursul judecatii, se dispune de catre instanta, prin incheiere motivata. Expertiza poate fi
efectuata de:
a. experti oficiali din laboratoarele sau institutii de specialitate ori de
b. experti independenti autorizati, din tara sau din strainatate, in conditiile legii.
Expertiza si examinarea medico-legala se efectueaza in cadrul institutiilor medico-legale.
Ordonanta organului de urmarire penala sau incheierea instantei prin care se dispune efectuarea expertizei
trebuie sa indice faptele sau imprejurarile pe care expertul trebuie sa le constate, sa le clarifice si sa le evalueze,
obiectivele la care trebuie sa raspunda, termenul in care trebuie efectuata expertiza, precum si institutia ori expertii
desemnati.
In domeniile strict specializate, daca pt intelegerea probelor sunt necesare anumite cunostinte specifice
instanta ori organul de urmarire penala poate solicita opinia unor specialisti care functioneaza in cadrul organelor
judiciare sau in afara acestora.
Cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt ori este
necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate dispune prin
ordonanta efectuarea unei constatari.
Constatarea este efectuata de catre un specialist care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din
afara acestora. Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare. Dupa finalizarea raporturlui de
constatare, cand organul judiciar apreciaza ca este necesara opinia unui expert sau cand concluziile raportului de
constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.
Potrivit art. 178 din CPP, dupa efectuarea expertizei, constatarile, clarificarile, evaluarile si opinia
expertului sunt consemnate intr-un raport. Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza.
Opiniile separate se motiveaza in acelasi raport.
Raportul de expertiza se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei.
In CPP sunt enumerate urmatoarele genuri de expertize:
- expertiza medico-legala psihiatrica
- autopsia medico-legala
- exhumarea
- autopsia medico-legala a nou-nascutului
- expertiza toxicologica
- examinarea medico-legala a persoanei
- expertiza fizica
2

expertiza genetica judiciara

Atributiile Institutului National de Criminalistica

1)
efectueaza cercetarea la fata locului in cazul infractiunilor si al evenimentelor date in competenta
politiei;
2)
executa expertize si constatari tehnico-stiintifice in laboratoare proprii, in scopul aflarii adevarului
in cauzele penale dispuse conform legii;
3)
organizeaza, actualizeaza si desfasoara nemijlocit activitati de identificare in cartoteci, baze de date
si colectii criminalistice exploatate manual sau informatizat;
4)
desfasoara activitate stiintifica aplicativa, in scopul perfectionarii metodelor si a mijloacelor proprii
de munca;
5)
coordoneaza activitatea de standardizare a metodelor de lucru criminalistice pentru toate
laboratoarele din subordine, asigura managementul calitatii conform normelor si standardelor internatipnale
si se precocupa pentru acreditarea activitatilor specifice;
6)
realizeaza materiale documentare destinate studentilor, elevilor si cursantilor din scolile Ministerului
Administratiei si Internelor, precum si pentru celalalte cadre din politie, in acord cu noutatile tehnice si
tactice;
7)
participa la intalniri stiintifice interne sau internationale in scopul cunaosterii, dezvoltarii, asimilarii
metodelor moderne din domeniile specifice de activitate;
8)
organizeaza simpozioane nationale si internationale in domeniul de activitate.
Institutul National de Expertize Criminalistice
Este institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea ministerului de justitie.
Institutul are ca obiect de activitate efectuarea expertizelor criminalistice.
Expertiza criminalistica reprezinta actul procesual prin care se efectueaza o cercetare stiintifica a probelor
materiale destinata identificarii persoanelor, obiectelor, substantelor, fenomenelor sau evenimentelor stabilirii
anumitor proprietati, modificari de forma, aspect, continut ori structura, precum si a mecanismului producerii
acestora.
In subordinea institutului functioneaza:
- laboratorul de expertize Iasi
- laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Cluj
- laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Timisoara
- laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Brasov
- laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Bucuresti
- laboratorul interjudetean de expertise criminalistice Craiova (nu functioneaza)

Obiectivele expertizelor criminalistice

Pentru fiecare dintre genurile de expertize, obiectivele acestora sunt urmatoarele:
1. expertiza scrisului sunt:
-

stabilirea autorului unei semnaturi

stabilirea autorului unei modificari grafice
stabilirea autorului unor adaugiri grafice
stabilirea modului de contrafacere a semnaturilor
stabilirea scrisurilor alterate (dechizate)
3

2. Expertiza documentelor are ca obiective:

- stabilirea autenticitatii documentelor (spre exemplu formulare tip, formulare securizate, bancnote,
acte de identitate, legitimatii s.a.)
- stabilirea existentei modificarilor efectuate pe orice tip de acte sau documente (ex: inlaturare de text
prin acoperire, hasurare, stergere mecanica, stergere chimica)
- descoperirea falsului realizat prin diferite metode (ex: fotocopiere sau colaje)
- stabilirea autenticitatii impresiunilor de stampila si parafa
- stabilirea tipurilor de imprimanta cu care au fost tiparite documentele
- identificarea tipului masinii de scris si a dactilografului
- stabilirea modalitatii de falsificare sau de contrafacere a documentelor
- stabilirea relativa a perioadei de intocmire a actului
- stabilirea tipului materialelor de scriere
- reconstituirea documentelor deteriorate (ex: arse, spalate, sterse, hasurate, rupte si relevarea
informatiilor existente pe acestea).
3. expertiza dactiloscopica - inseamna identificare persoanei dupa impresiunile papilare, (digitale,
palmare si plantare).
4. expertiza traseologica :
-

identificare persoanei sau obiectului creator de urme,

stabilirea modului de creare a urmelor,
stabilirea tipului de urme,
reconstituirea intregului dupa partile componente)

5. expertiza balistica
-

identificarea armelor dupa urmele lasate de proiectil (glont sau tubului de cartus),
distanta de la care s-a tras,
stabilirea pozitiei tragatorului si a tintei,
stabilirea starii de functionare a armelor,
identificarea factorilor suplimentari ai impuscaturii de pe arma si/sau dupa obiecte de impracaminte)

6. expertiza accidentelor de trafic rutier (printre problemele pe care expertul criminalist le poate elucida
in cadrul expertizei criminalistice auto, enumeram:
1)
Determinarea dinamicii accidentului dupa urmele create in campul infractional
2)
Stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului dupa urmele de franare, derapare, rasturnare,
respectiv dupa amptitudinea deformatiilor sau distanta de proiectare a pietonului sau a alotr repere si
obiecte.
3)
Directia sau directiile de deplasare ale autovehiculelor dupa urmele lasate pe segmentul de drum
respectiv
4)
Stabilirea locului impactului (locul impactului este materializat de o serie de urme, cum sunt
particule de pamant, pelicule de vopsea, cioburi de sticla, fragmente de plastic, urme de ulei, diverse
obiecte pe care victima le transporta sau obiecte vestimentare ale sale; acestea si nu numai ofera indicii
importante cu privire la pozitia locului in care traiectoriile celor doua vehicule in care vehicul si pietonul sau intersectat.
5)
Stabilirea pozitiei autovehicului
4

6)
Stabilirea momentului aparitiei starii de pericol
7)
Stabilirea spatiului parcurs de victima, respectiv autovehicul, din momentul aparitiei starii de pericol
pana in cel al coliziunii
8)
Stabilirea relatiilor de timp in care s-au derulat anumite secvente ale accidentului
9)
Stabilirea posibilitarilor de evitare a accidentului
10)
Examinarea pneurilor deteriorate
11)
Examinarea criminalistica a diferitelor repere din sistemele de siguranta ale autovehiculului gasite
rupte sau deformate
12)
Identificare agenerica sau individuala a obiectului creator a urmelor de pneuri sau a obiectului
creator de urme, a genului de autovehicul in cazul evenimentelor rutiere cu fuga de la locul faptei
13)
Identtificarea individuala a autovehiculului in cazul evenimentelor rutiere cu fuga de la locul faptei,
prin:
- examinarea comparativa a peliculelor de vopsea,
- reconstituirea intregului din parti si examinarea structurala comparata a fragmentelor si cioburilor gasite
la locul faptei.
14)
Expertiza vocii si a vorbirii (verificarea autenticitatii inregistrarilor audio si video si totodata
identificarea persoanlor dupa voce si vorbire) Nu reprezinta obiect al expertizei criminalistice a vocii si
vorbirii transcrierea convorbirilor
15)
Imbunatatirea calitatii inregistrarilor
16)
Expertiza fotografiilor si a imaginilor video:
- obiectivele sunt stabilirea autenticitatii imaginilor fotografice sau video,
- imbunatatirea acestor imagini, daca este cazul,
- identificarea perosaelor, obiectelor si a unor caracteristici ale acestora)
17)
Stabilirea locatiei si datei unei imagini
18)
Expertiza fizico-chimica