Sunteți pe pagina 1din 20

PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI CRIMINALISTICE

DESFĂȘURATE DE POLIȚIȘTII DE LA POSTURILE DE POLIȚIE

I. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA SERVICIULUI CRIMINALISTIC


Serviciul Criminalistic coordonează activitatea de cercetare la fata locului, de
executare a expertizelor şi constatărilor criminalistice, precum şi a lucrărilor specifice
necesare identificării criminalistice în Poliţia Romană.
Serviciul Criminalistic are următoarele atribuţii:
a) efectuează cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor şi evenimentelor
date în competenţa Poliţiei, potrivit reglementarilor în vigoare;
b) execută expertize şi constatări criminalistice în laboratoare proprii;
c) actualizează şi desfăşoară nemijlocit activităţi de identificare în cartoteci,
baze de date şi colecţii criminalistice, exploatate manual sau informatizat;
d) coordonează şi monitorizează activitatea birourilor si formatiunilor
criminalistice teritoriale (Orșova, Strehaia, Vînju Mare, Baia de Aramă).
Serviciul Criminalistic are următoarea structură:
- Biroul de investigare tehnico-stiintifica a locului faptei (șef birou, 2 ofițeri
și 5 agenți, precum și doi conductori câine).
- Compartimentul expertize criminalistice.
- Compartimentul identificări judiciare .
- Compartimentul Secretariat.

II. PROCEDURA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI


Ordinul M.A.I. nr. 182/14.08.2009 privind cercetarea la fața locului

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
POSIBILITĂȚI DE EXAMINARE ȘI DE ANALIZĂ ÎN
LABORATOARELEL CRIMINALISTICE DIN POLIȚIA ROMÂNĂ

1. EXPERTIZA DACTILOSCOPICĂ
- dacă impresiunile papilare înaintate conţin suficiente detalii dactiloscopice
macroscopice calitative şi cantitative necesare efectuării comparaţiilor dactiloscopice;
- dacă persoana ale cărei impresiuni papilare au fost înaintate a mai fost
amprentată şi care sunt datele de identificare ale acesteia;
- dacă impresiunile papilare aparţinând unui cadavru cu identitate necunoscută
pot fi identificate în baza de date AFIS şi care sunt datele de identificare ale acestuia;
- dacă două sau mai multe seturi de impresiuni papilare au fost create de una şi
aceeaşi persoană (identitate de origine) sau de persoane diferite şi care sunt datele de
identificare ale acestora;
- dacă persoana ale cărei impresiuni papilare sunt înaintate a creat urme papilare
existente în baza de date AFIS.
- dacă pe obiectul pus la dispoziţie se evidenţiază urme papilare.

2. EXPERTIZA BALISTICĂ JUDICIARĂ


Arma de foc sau componentele acesteia - se ridică respectând regulile de
manipulare generale ale armelor de foc (se scoate încărcătorul şi se controlează camera
cartuşului).
Muniția sau elementele de muniție - se ridică cu mâna înmănuşată sau cu
penseta din material plastic.
Întrebări cu privire la armă:
- dacă face parte din categoria armelor de foc sau este o componentă a unei arme
de foc;
- stabilirea mărcii, tipului, calibrului, modelului, ţării producătoare, pe baza
caracteristicilor constructive;
- stabilirea stării de funcţionare a armei de foc;
- dacă prezintă modificări sau piese înlocuite;
- relevarea seriei modificate, distruse/ înlăturate;
- verificarea în bazele de date IBIS dacă există elemente de muniţie trase cu
arma pusă la dispoziţie, în alte cauze rămase cu A.N.
Întrebări cu privire la muniție:
- calibrul, marca, modelul, tipul muniţiei (categoria din care face parte);
- dacă este în stare de funcţionare;
- dacă este de provenienţă industrială sau artizanală;
- dacă sunt componente sau se pot constitui ca muniţie destinată armelor de foc;
- dacă există pe acestea urme create de arme de foc, iar în caz pozitiv
identificarea armei care a creat urmele.

- identificarea armei de foc pe baza urmelor create pe proiectilele şi tuburile cartuşelor


trase şi viceversa;
- stabilirea calibrului, mărcii şi modelului armei după urmele de ghinturi şi plinuri
existente pe proiectile;
- dacă două sau mai multe elemente de muniţie (tuburi sau proiectile) au fost trase cu
aceeaşi armă de foc sau arme diferite;
12
- dacă urmele existente pe elementele de muniţie au fost create de arme de foc;
- stabilirea calibrului, mărcii şi modelului proiectilelor şi tuburilor, precum şi a armei
cu care au fost trase;
- verificarea în bazele de date IBIS dacă există tuburi trase cu aceeaşi armă, în alte
cauze rămase cu A.N. sau în baza de date cu elemente de muniţie trase cu arme letale
deţinute legal.

3. EXPERTIZA TRASEOLOGICĂ
Sisteme de închidere şi de asigurare şi instrumente folosite la forţarea acestora
- instrumentele se ridică aşa cum au fost găsite;
- sistemele de închidere şi asigurare se fotografiază metric, se marchează şi se
menţionează partea exterioară şi cea interioară de montare pe suport (uşă);
- se ridică toate părţile componente ale sistemelor de închidere şi de asigurare,
purtătoare sau posibil purtătoare de urme;
- la demontarea sistemului de pe uşă se va folosi cheia cea mai uzată.
Întrebări:
- stabilirea stării de funcţionare a sistemelor de închidere şi de asigurare;
- dacă acestea prezintă urme de forţare;
- identificarea instrumentelor folosite la forţarea sistemelor de închidere şi
asigurare;
- stabilirea modului de funcţionare şi folosire a dispozitivelor folosite la forţarea
sistemelor de închidere şi de asigurare.

4. EXPERTIZA GRAFICĂ ŞI TEHNICĂ A DOCUMENTELOR


- proces-verbal de prelevare care să cuprindă cuvinte, expresii şi cifre din textul în
litigiu executate cu acelaşi tip de caractere (majuscule, minuscule, caligrafice,
tipografice ), preferabil pe formulare tip de genul celor pe care este prezent scrisul în
litigiu, cu acelaşi tip de instrument scriptural; același lucru în cazul semnăturilor.
- declaraţii ale suspecţilor scrise cu majuscule şi minuscule;
- înscrisuri preexistente redactate într-o perioadă apropiată redactării documentului în
litigiu.
Întrebări:
- dacă scrisul în litigiu a fost executat de aceeaşi persoana ca şi scrisul de
comparaţie;
- dacă întreg documentul a fost scris de aceeaşi persoană;
- dacă documentul prezintă modificări, adăugiri, ştersături, repasări;
- stabilirea textului acoperit;
- reconstituirea documentului după părţi componente;
- dacă la scrierea textului au fost utilizate substanţe scripturale asemănătoare
cromatic;
- dacă semnătura a fost executată de către titular;
- dacă semnătura în litigiu este contrafăcută prin imitaţie liberă ori servilă;
- dacă semnătura a fost transferată pe documentul în litigiu prin colaj sau alte
procedee;

13
- dacă bancnotele sau instrumentele de plată sunt autentice, contrafăcute sau
falsificate;
- procedeul de realizare a contrafacerii sau falsificării.
- dacă documentele de identitate sunt autentice, contrafăcute sau falsificate;
- procedeele prin care s-a realizat contrafacerea sau falsificarea.
- dacă impresiunile de ştampilă în litigiu au fost aplicate cu ştampilele puse la
dispoziţie;
- dacă impresiunile de ştampilă în litigiu sunt realizate prin ştampilare sau prin
alte procedee.

5. SISTEMUL DE RECUNOAŞTERE FACIALĂ IMAGETRAK


- verificarea persoanei după descrierea semnalmentelor a semnelor particulare şi
după alte informaţii necesare individualizării persoanei ;
- efectuarea potrivirii faciale după fotografie;
- efectuarea potrivirii faciale după portretul robot;
- furnizarea unor postere cu fotografia unei persoanei, datele de identificare şi
menţiunile operative;
- dacă există în baza de date o persoană asemănătoare în ceea ce priveşte: datele
cu caracter personal, semnalmentele, semnele particulare şi alte informaţii necesare
individualizării persoanei, respectiv numărul de identificare AFIS;
- dacă o persoană este înregistrată în baza de date cu caracter personal a
S.N.D.G.J.

14
EXPERTIZA FIZICO-CHIMICĂ A PROBELOR MATERIALE

15
BAZELE DE DATE CRIMINALISTICE
1. AFIS
Sistemul AFIS, achiziţionat de Poliţia Română în anul 1996 a cuprins o singură
locatie AFIS amplasată la Insitutul de Criminalistică din Inspectoratul General al
Poliţiei Române, unde erau examinate toate amprentele papilare remise de Serviciile
Criminalistice teritoriale. În prezent există stații AFIS la toate județele, la MH – 3
operatori AFIS.
Sistemul AFIS PRINTRAK BIS (Printrak Biometric Identification System)
este fabricat în S.U.A. de concernul Motorola – Printrak.

2. IMAGETRAK
Sistemul automatatizat IMAGETRAK este o bază de date criminalistică a
poliţiei române, constituită în scopul realizarii activităţilor de prevenire, cercetare şi
combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice de
către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit
competenţelor acestora.
Baza de date IMAGETRAK conţine fotografii judiciare de semnalmente, semne
particulare, tatuaje şi alte menţiuni de interes judiciar privind identitatea persoanelor .
Staţiile de lucru IMAGETRAK sunt utilizate de:
 poliţişti din cadrul Serviciilor criminalistice pentru înregistrarea, verificarea şi
actualizarea datelor menţionate în fişele IMAGETRAK;
 poliţişti din alte structuri de poliţie numai pentru verificări de date în interes
operativ potrivit sarcinilor de serviciu;
 unităţile de învăţământ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în
scopul instruirii cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind păstrarea
secretului de serviciu şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
Facilități oferite:
 Stocarea la nivel național a fotografiilor de semnalmente, datelor
antropometrice, semnelor particulare şi datelor cu caracter personal ale unor
categorii de persoane cercetate de poliţie sau eliberate din penitenciar.
 Realizarea portretului robot
 Verificarea rapida în baza de date a persoanelor în funcţie de:
-semnalmente;
-date antropometrice;
-date demografice;
-faptă şi modul de operare;
-fotografie, cu ajutorul algoritmului LFA – potrivire facială
Categorii de persoane:
a) persoane condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savârşirea de
infracţiuni;
b) persoane despre care există informaţii că ar putea fi autori, instigatori sau
complici ai unor infracţiuni;
c) persoane reţinute după darea în urmărire la nivel naţional sau internaţional;
d) persoane expulzate/returnate de către autorităţile judiciare din alte state;
e) minori dispăruţi;
f) dromomani.

16
3. SISTEMUL,,CDN” - BAZĂ DE DATE PENTRU IDENTIFICAREA
PERSOANELOR DISPĂRUTE, PERSOANELOR ŞI CADAVRELOR CU
IDENTITAT NECUNOSCUTĂ – CIN, PIN, PD.
Sistemul „CDN” are la bază un program ce conţine informaţii din fişele de
identificare a persoanelor dispărute, a persoanelor şi cadavrelor cu identitate
necunoscută întocmite de lucrătorii anume desemnaţi de la unităţile de poliţie.
Importanța aplicației CDN:
 examinarea semnalmentelor anatomice şi funcţionale, semnelor particulare şi
fotografiilor persoanelor dispărute, persoanelor şi cadavrelor cu identitate
necunoscută în vederea clarificării situaţiei acestora;
 reducerea timpului de căutare a datelor pentru identificarea cu operativitate a
persoanelor dispărute, persoanelor şi cadavrelor cu identitate necunoscută;
 vizualizarea rapidă a fotografiilor si menţiunilor din fişele existente în baza de
date a sistemului CDN;
 realizarea şi listarea unor statistici în funcţie de judeţ, categorii de persoane şi
diverse criterii de căutare (sex, vârsta, semnalmente, perioada de timp, etc.);
 sistemul are extindere națională prin conexiuni on-line la toate inspectoratele de
poliţie judeţene si unităţile de învăţământ.

4. SISTEMUL IBIS - BAZA DE DATE PRIVIND IDENTIFICAREA


ARMELOR DE FOC
I.B.I.S. (Integrated Ballistics Identification System) este un sistem complex
destinat identificării armelor de foc după urmele create de acestea pe tuburi şi
gloanţe, în cadrul unei baze de date.
Sistemul IBIS (Integrated Balistic Identificaţion System) a fost achiziţionat şi
operaţionalizat în anul 2006.
 Este cel mai utilizat sistem in Europa şi permite identificarea armelor şi
elementelor de muniţie utilizate la comiterea de infracţiuni.
 Informaţiile şi imaginile urmelor existente pe elementele de muniţie sunt stocate
sub forma unor cazuri în baza de date şi comparate cu alte cazuri similare
preexistente, rezultatele fiind apoi afişate în cadrul unei liste şi examinate de
utilizator, în scopul identificării criminalistice a armelor de foc.
Sistemul conţine înregistrări privind elementele de muniţie trase experimental cu
armele de foc cu ţeavă ghintuită, deţinute legal de persoanele fizice sau juridice
din România şi se realizează în baza art. 24 alin. 3 din Legea numărul 295/2004
privind regimul armelor şi al muniţiilor, în cadrul unei evidenţe operative (baze de
date) a Poliţiei Române.

5. SISTEMUL NAŢIONAL DE DATE GENETICE JUDICIARE - S.N.D.G.J.


Este reglementat de Legea nr. 76 / 2008 privind organizarea si functionarea
Sistemului National de Date Genetice Judiciare.
Urmele biologice de natură umană ridicate de la locul faptei în vederea
identificării persoanei care le-a creat în baza de date SNDGJ sunt:
- Sânge, spermă, salivă, transpirație, fire de păr, depozite subunghiale, țesut osos,
etc.

17
S.N.D.G.J. contine profile genetice ale urmatoarelor categorii de persoane:
a) suspecti - persoanele despre care exista date si informatii ca ar putea fi autori,
instigatori sau complici ai infractiunilor cuprinse in anexa Legii 76/2008;
b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea
infractiunilor menţionate în Legea 76/2008;
Prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii profilului genetic se face prin
metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei
bucale, iar in situatiile in care nu se poate realiza aceasta modalitate, prin recoltarea
unor celule epiteliale din regiunea fetei.

CONCLUZIE:
Activitatea desfăşurată pe cele 10 fluxuri de lucru, utilizând cele 3 baze de date
criminalistice (AFIS, IMAGETRAK şi CDN), contribuie decisiv pe tot parcursul
procesului penal la identificarea “autorilor” de infracţiuni, cadavrelor şi persoanelor
necunoscute, persoanelor dispărute;

DISPUNEREA EXPERTIZELOR
Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală, publicată în Monitorul
Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014,

CAPITOLUL VII: Expertiza şi constatarea


Art. 172: Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării
(1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau
evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în
cauză este necesară şi opinia unui expert.
(2) Expertiza se dispune, în condiţiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către
organul de urmărire penală, prin ordonanţă motivată, iar în cursul judecăţii se dispune
de către instanţă, prin încheiere motivată.
(3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor şi
împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie lămurite de expert.
(4) Expertiza poate fi efectuată de experţi oficiali din laboratoare sau instituţii de
specialitate ori de experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate, în
condiţiile legii.
(5) Expertiza şi examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituţiilor medico-
legale.
(6) Ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei prin care se
dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care
expertul trebuie să le constate, să le clarifice şi să le evalueze, obiectivele la care
trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum şi instituţia
ori experţii desemnaţi.
(7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare
anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa ori organul de
urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti care funcţionează în cadrul
organelor judiciare sau în afara acestora. Dispoziţiile relative la audierea martorului
sunt aplicabile în mod corespunzător.
18
(8) La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţi autorizaţi, numiţi la
solicitarea părţilor sau subiecţilor procesuali principali.
(9) Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor
situaţii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale
cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei
constatări.
(10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcţionează în cadrul
organelor judiciare sau din afara acestora.
(11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
(12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este
necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt
contestate, se dispune efectuarea unei expertize.

Art. 178: Raportul de expertiză


(1) După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările şi opinia expertului
sunt consemnate într-un raport.
(2) Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză. Opiniile
separate se motivează în acelaşi raport.
(3) Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei.
(4) Raportul de expertiză cuprinde:
a) partea introductivă, în care se arată organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele şi prenumele expertului,
obiectivele la care expertul urmează să răspundă, data la care a fost efectuată,
materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată, dovada încunoştinţării părţilor,
dacă au participat la aceasta şi au dat explicaţii în cursul expertizei, data întocmirii
raportului de expertiză;
b)partea expozitivă prin care sunt descrise operaţiile de efectuare a expertizei,
metodele, programele şi echipamentele utilizate;
c)concluziile, prin care se răspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare,
precum şi orice alte precizări şi constatări rezultate din efectuarea expertizei, în
legătură cu obiectivele expertizei.
(5) În situaţia în care expertiza a fost efectuată în lipsa părţilor ori a subiecţilor
procesuali principali, aceştia sau avocatul lor sunt încunoştinţaţi cu privire la
întocmirea raportului de expertiză şi cu privire la dreptul la studierea rapo rtului.

Art. 180: Suplimentul de expertiză


(1) Când organul de urmărire penală sau instanţa constată, la cerere sau din oficiu, că
expertiza nu este completă, iar această deficienţă nu poate fi suplinită prin audierea
expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către acelaşi expert.
Când nu este posibilă desemnarea aceluiaşi expert, se dispune efectuarea unei alte
expertize de către un alt expert.
(2) Când expertiza a fost efectuată în cadrul instituţiei medico-legale, unui institut sau
laborator de specialitate, organul de urmărire penală sau instanţa se adresează
instituţiei respective în vederea efectuării suplimentului de expertiză.

19
Art. 181: Efectuarea unei noi expertize
(1) Organul de urmărire penală sau instanţa dispune efectuarea unei noi expertize
atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între
conţinutul şi concluziile raportului de expertiză există contradicţii, iar aceste deficienţe
nu pot fi înlăturate prin audierea expertului.
(2) Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată dispune efectuarea unei
noi expertize de către o instituţie medico-legală, aceasta este efectuată de o comisie, în
condiţiile legii.

Art. 181ind 1: Obiectul constatării şi raportul de constatare


(1) Organul de urmărire penală stabileşte prin ordonanţă obiectul constatării,
întrebările la care trebuie să răspundă specialistul şi termenul în care urmează a fi
efectuată lucrarea.
(2)Raportul de constatare cuprinde descrierea operaţiilor efectuate de specialist, a
metodelor, programelor şi echipamentelor utilizate şi concluziile constatării.

Art. 183: Prezentarea scriptelor de comparaţie


(1) În cauzele privind infracţiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată poate dispune să fie prezentate scripte de comparaţie.
(2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autorităţile în drept sunt obligate a le
elibera.
(3) Dacă scriptele se găsesc la o persoană, organul de urmărire penală sau instanţa îi
pune în vedere să le prezinte.
(4)Scriptele se introduc într-un plic sigilat care se vizează de organul de urmărire
penală sau de preşedintele completului de judecată şi se semnează de acela care le
prezintă.
(5) Organul de urmărire penală ori instanţa poate solicita suspectului sau inculpatului
să prezinte o piesă scrisă cu mâna sa ori să scrie după dictare.

20

S-ar putea să vă placă și