Constituţiile din România

 Necesitatea unei constituţii ca fundament al organizării instituţional-politice s-a conturat în

societatea românească:-în condiţiile procesului de modernizare a vieţii social-
economice,politice şi culturale(sec.XVIII-XIX)
-în contextul pătrunderii şi difuzării ideilor Revoluţiei Franceze
-Nicolae Iorga-susţine ideile menţionate mai sus
- 1938-desemna ideea de constituţie ca cea dintâi
necesitate în statele româneşti

Constituţia cărvunarilor(Iaşi-1822)
 Tendinţa introducerii sistemului modern de guvernare
 Afirmarea indirectă a necesităţii separării puterilor în stat.

Regulamentele Organice
 Acte cu caracter constituţional care au reprezentat baza juridică a protectoratului ţarist
 Iniţiativa elaborării lor datează din -1826 de la Convenţia de la Akerman(ruso-turcă)
-domn ales dintre pamânteni pe 7 ani
-libertatea comerţului după aprovizionarea Porţii
-acelaşi tribut
-înceta exilul boierilor pamânteni participanţi la 1821
-înfiinţează comisii pentru măsuri care să îmbunătăţească
situaţia principatelor
-1829-Convenţia de la Adrianopol
-Poarta trebuia să recunoască viitoarele Regulamente Organice
 Intră în vigoare-1 iulie 1831-Ţara Românească Rămân în vigoare până în
-1 ianuarie 1832-Moldova 1858;înlocuite cu Convenţia de la
Paris.
 Marchează-începutul oficial al protectoratului ţarist
-înlocuirea domniilor pământe(1822-1828) cu domniile
regulamentare(1834-1856)
 Suferă modificări-1838-prin Articolul Adiţional-domnul nu putea să modifice R.O.
fără aprobarea Porţii sau a Rusiei
-1849-prin Convenţia de la Balta-Liman
 Prevederi:
1. Principiul separării puterilor în stat
 Puterea executivă-exercitată de domn-ales pe viaţă de o adunare
obştească extraordinară
-numea şi revoca miniştrii
-putea dizolva Adunarea
Obştească
-era ajutat de un Sfat format
din 6 miniştrii
 Puterea legislativă-exercitată de –domn-singurul care iniţia legi
-sancţiona şi promulga
legi
-Adunarea Obştească-compusă
din boieri şi înalţi funcţionari
 -vota legile
-prezenta
domnului rapoarte =anaforale
-condusă de
mitropolit
 Puterea judecătorească-exercitată de tribunale
-Instanţa supremă:Înaltul Divan
Domnesc
-înfiinţate Corpul de avocaţi şi Serviciul
procuraturii
 Plan economic-desfiinţate vămile interne
-desfiinţat monopolul breslelor
 Plan fiscal-impozite unificate într-unul singur numit capitaţie
-burghezia plătea patenta=impozit calculat pe venit
-boierii scutiţi de la plata impozitelor
-instituit principiului bugetului
 Plan social-se menţine claca
-introdus nartul=obligaţia ţărănimii
-desfiinţată categoria ţăranilor dependenţi
-o treime din moşie era proprietatea absolută a
boierului
 Plan instituţional-modernizat învăţământul în limba naţională
-înfiinţate arhivele statului
-reînfiinţată armata naţională=miliţia
pământeană
-îmbunătăţirea unor servicii publice
(sanitare,poşta,pompieri)
-îmbunătăţirea activităţii edilitare şi a
organizării oraşelor
Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris-impus în urma loviturii de stat din 1864
-îmbină democraţia cu domnia personală

Constituţia din 1866

 Adoptată în Adunarea Legislativă la 26 iunie 1866
 Promulgată de Carol I la 1 iulie 1866
 Considerată cea mai liberală din Europa
 Adaptată nevoilor româneşti
 Conţinea 8 titluri şi 133 de articole
 Reprezenta o necesitate istorică
Trăsături generale
 Prima constituţie internă românească elaborată de reprezentanţii Parlamentului
 După modelul Constituţiei Belgiene din 1831
 Prima lege fundamentală care proclama oficial ,numele ţării de România în art.1
 De factură liberală(oferea cadrul dezvoltării şi modernizării societăţii româneşti
a unui regim democratic în limitele epocii)
 Rezultatul compromisurilor dintre conservatori şi liberali
 Pune bazele domniei constituţionale(1866-1881) şi apoi monarhiei
constituţionale(1881-1938)
Principii de bază
 Separarea puterilor în stat
 Guvernarea reprezentativă
 Suveranitatea naţiunii
Conţinut:
1. în privinţa teritoriului ţării
a)caracterul unitar al statului şi numele de România:
art.1:Principatele Unite costituie un singur stat indivizibil sub numele de România.
b)caracterul nealienabil al teritoriului
art.2:Teritoriul României este nealienabil
2.în privinţa puterilor în stat
a)principiul suveranităţii naţionale
art.31:Toate puterile statului emană de la naţiune
b)principiul guvernării reprezentative şi responsabile(naţiunea nu poate guverna decât
prin reprezentanţi)
art.31:puterea naţiunii nu se poate exercita decât prin “delegaţiune” şi după principiile şi
regulile aşezate în Constituţiunea de faţă
art.32:orice lege cere înnoirea a celor trei ramuri ale puterii legiuitoare Domn,Senat şi
Adunarea Deputaţilor
:nicio lege nu poate fi supusă sancţiunii domnului decât dupa ce a fost discutată şi
votată liber de majoritatea ambelor Camere ale Parlamentului
c)principiul responsabilităţii ministeriale
art.92:miniştrii erau răspunzători de actele domnului(regelui) pe care le contrasemnau
:miniştrii erau răspunzători pentru deciziile luate în faţa Parlamentului
d)principiul monarhiei ereditare
art.82:puterile constituţionale ale domnului sunt ereditare în linie directă şi legitimă în
familia lui din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură şi cu excluderea perpetuă
a femeilor şi a coborâtorilor ei.
e)principiul separării puterilor în stat
 puterea executivă exercitată de »Domn
-art.35:Domnul exercita putere executivă în mod regulat prin
Constituţiune
-art.92:persoana Domnului era neviolabilă, adică nu putea fi adusă nicio
atingere persoanei sale
-era irevocabil,adică puterile lui erau ereditare şi pe viaţă
-era şeful statului
-era comandantul supreme al armatei
-încheia tratate şi convenţii cu acordul Parlamentului
-acorda decoraţii şi distincţii
-avea drept de - a numi şi revoca miniştrii
-a numi premierul
-a bate moneda
-amnistie politică de graţiere
-a numi şi confirma în toate funcţiile publice
-a dizolva Parlamentul sau de a-l convoca sau amâna
-putea declara război sau încheia pace
» Guvern(format din miniştrii numiţi şi
revocaţi de domn-rege)
-condus de premier,numit de Domn
 -art.92:miniștrii erau răspunzători de actele domnului pentru că le
contrasemnau
-miniștrii erau răspunzători în fața Parlamentului
 puterea legislativă
-art.32:puterea legislativă era exercitată colectiv de Domn și de
Reprezentanța Națională(Parlament)
-art.33:inițiativa legilor este dată fiecăruia dintre cel trei ramuri ale
puterii legislative
»Domnul-art.92:avea drept de a iniția legi care nu aveau tărie dacă nu erau
contrasemnate de un ministru
-avea drept de veto absolut de a se opune legilor inițiate și votate
de Parlament (!!!Carol I nu s-a folosit niciodată de acest drept)
-sancționa și promulga legi
»Parlamentul=Adunare Legislativă=Reprezentanță Națională
-componență bicamerală:Senat și Camera deputaților
-avea drept de autoconducere
-art.33:drept de a iniția legi
-vota(sancționa),modifica și abroga legi
- art.32:legile nu puteau fi supuse sancțiunii domnului decât
după ce erau discutate și votate liber de majoritatea ambelor camere
-reprezenta for de control al executivului
-avea drept de interpelare a miniștrilor(întrebări prin care
aceștia trebuiau să justifice anumite acte)
-avea drept de a da moțiuni de cenzură guvernului sau de a
deschide anchete
-Adunarea Deputaților-discuta și vota bugetul țării
 puterea judecătorească-exercitată de instanțele judecătorești:Curte de judecată
și tribunale
-instanța supremă de judecată era Curtea de Casație
-hotărârile și sentințele-se pronunțau în virtutea legii
-se executau în numele Domnului
-erau introduse pentru prima data tribunalele cu jurați
Concluzie:
 Constituția acorda largi prerogative Domnului(regelui)
 Implica instituția centrală în toate structurile de putere ale statului
3.drepturile și libertățile cetățenești:
Art.5.libertatea conștiinței,presei,învățământului,întrunirilor și asocierilor
Art.7.condiționa acordarea cetățeniei române de apartenența la religia creștină
Numai străinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea
Articol cu tentă antisemită(evrei)
Art.10.introducea egalitatea românilor în fața legilor,obligațiilor,dărilor și sarcinilor publice
Art.19.declara proprietatea de orice natură și toate creanțele asupra statului sacre și neviolabile
Alte drepturi-drept de azil politic
-nu exista cenzura
-acorda libertate cuvantului și presei
-libertarea individuală
4.sistemul electoral:
Includea o nouă lege electorală bazată pe vot cenzitar(alegători de 21 de ani)
Cuprindea 6 colegii:4 pentru Adunarea Deputaților
:2 pentru Senat
Adunarea Deputaților
∆Colegiul I și II aparțineau conservatorilor(marilor proprietari funciari)
-votul direct
∆Colegiul III-aparținea burgheziei,liber-profesioniștilor și ofițerilor în retragere
-votul direct
∆Colegiul IV-aparținea țărănimii
-votul indirect prin delegație
Senat
∆Colegiul I-aparținea proprietarilor funciari
∆Colegiul II-aparținea burgheziei(proprietari de imobile)

Semnificațiile Constituției:
a)pe plan intern
- a creat cadrul necesar funcționării instituțiilor moderne ale statului
-pune bazele monarhiei constituționale
-modificări:1879-abrogat art.7
:1884-legea electorală modificată-reducerea la 3 colegii a Adunării Deputaților
:1917-modificate art.57 si 67 pt a se introduce votul universal și pt a putea
înfăptui reforma agrară
b)pe plan extern
-percepută ca o manifestare a dorinței de independență a românilor pentru că:
-promulgată de Carol I fără aprobarea Marilor Puteri
-prevedea ereditatea domnului
-depășea statutul de autonomie
-nu amintea de regimul de suzeranitate și de garanția colectivă
-atribuia domnului prerogative de șef suveran
-titulatura statului și inviolabilitatea teritoriului aveau în vedere perspectiva înlăturării
definitive a suzeranității otomane.
 Constituția din 1923
 Cea mai importantă reformă politică din perioada interbelică
 Reprezenta o necesitate istorică
 Constituția Unificării
 Opera liberalilor aduși la putere de Ferdinand I
 Promulgată la 28 martie 1923
 publicată în Monitorul Oficial la 29 martie 1923
Trăsături generale:
 pronunțat caracter democratic
 una dintre cele mai democratice din Europa
 cea mai înaintată din istoria României
 avea 8 titluri și 138 de articole
 avea 76 articole adoptate din Constituția din 1866
 a asigurat funcționarea regimului democratic până în 1938
 repusă parțial în vigoare după 23 august 1944
Principii:
a)privind caracterul național și unitar al statului
-art.1.Regatul României este un stat național,unitar și indivizibil
-art.2.Teritoriul României este indivizibil
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea legii
b)privind suveranitatea națională:
-art.33:toate puterile statului emană de la națiune care o exercită prin “delegațiune”
c)privind responsabilitatea ministerială:
-art.87:responsabilitatea miniștrilor de actele regelui,pentru că niciun act al
suveranului nu avea tărie dacă nu era contrasemnat de un ministru
-miniștrii aveau prin Constituția din 1866 doar responsabilitate politică,dar în cea din
1923 aveau răspundere politică(față de Parlament),penală(în fața Înaltei Curți de
Casație și Justiție),civilă(față de orice parte vatămată)-art.99.
d)privind separarea puteri în stat:
1.puterea executivă:
-art.39:încredințată regelui
-exercitată de »Rege:
-art.87:persoana regelui este inviolabilă
-art.88:numește și revocă miniștrii fără nicio restricție
-acordă grațiere și amnistie
-comandantul supreme al armatei
-încheie tratate,care trebuiau ratificate de Parlament
-art.90:convoacă,dizolvă sau amână Parlamentul
Concluzie:
-în materie executivă,Regele are aceleași prerogative ca în Constituția din 1866

»Guvern:
-instrumentul prin care regele iîși exercita puterea executivă
-avea triplă răspundere politică
-art.90:responsabil pentru actele regelui
2.puterea legislativă:
-art.34:exercitată de »Rege
-avea inițiativa legislativă
 - art.88:puteau emite “regulamente” necesare pentru
executarea legilor (monarhul putea interpela legea)
-avea drept de veto absolut
»Parlament
-avea componență bicamerală(Adunarea Deputaților și
Senat)
-principalul for legislativ al țării
-art.42:membrii Parlamentului reprezentau națiunea
-ales pe baza votului universal
-atribuții
- iniția,dezbătea și sancționa legea
-controla puterea executivă având asupra miniștrilor
drept de:-interpelare
-anchetă(puteau cere urmărirea miniștrilor și trimiterea lor în instanță)
3.puterea judecătorească:
-încredințată instanțelor judecătorești care se pronunțau în virtutea legii
-instanța supremă era Înalta Curte de Justiție și Casație care dobîndea față de
Constituția din 1866 atribuții mult mai mari:
-judeca constituționalitatea legilor
-declara inaplicabile legile care erau contrare
constituției.
Concluzie:
-prerogativele regale rămâneau aceleași
-în realitate puterea regală diminuată ca urmare a creșterii rolului Parlamentului
e)privind drepturile și libertățile cetățenești
-înscrise în titlul al II-lea al Constituției
-cuprinse între art.5-32
-art.5:prevedea egalitatea tuturor cetățenilor indiferent de etnie,limbă,religie,privind:
-libertatea conștiinței
-libertatea presei
-libertatea de asociere și întrunire
-libertatea învățământului
-art.6:drepturi civile pentru femei,pe baza egalității între sexe
-art.7:cetățenia română se poate dobândi fără deosebire de religie,etnie și limbă
-art.8:confirma egalitatea cetățenilor în fața legilor și a obligațiilor fără deosebire de
religie,etnie și limbă
-art.11:garanta libertatea individuală
-art.17:garanta proprietatea de orice natură și creanțele statului
:proprietatea are o funcție socială(interesele colectivității trebuie să primeze în fața celor
individuale;statul are drept de expropriere contra unei despăgubiri;spre deosebire de Constituția
din 1866)
-art.19:prevedea că zăcămintele miniere și bogățiile de orice natură ale subsolului sunt
proprietatea statului fără nicio excepție
-art.21:garanta libertatea muncii!!!!!
-art.22:Biserica Ortodoxă era biserica dominantă în stat
:Biserica Greco-Catolică privilegiată în raport cu alte culte
Concluzie:
-conduce la creșterea rolului statului
-art.17 si 19-legi ce permiteau intervenția statului în orientarea politicii economice a țării
 -Adunarea Deputaților-aleasă în totalitate prin vot universal,direct,secret,obligatoriu(cetățeni cu
peste 21 de ani)
-Senat(senatori peste 40 de ani)-format din-senatori aleși de 4 categorii de corpuri electorale pe
baza votului universal
-senatori de drept
Semnificația Constituției:
-propulsează România printe statele europene avansate asemănându-se cu constituțiile
Franței ,Angliei,Suediei,Austriei,Belgiei și Norvegiei
-favorizează dezvoltarea instituțiilor democratice și dezvoltarea spiritului civic al cetățenilor.

Constituția din 1938:

-are la bază dorința lui Carol al II-lea de a realiza un regim de guvernare personală
-22 februarie 1938-înfățișată poporului de către rege printr-o proclamație
-promulgată prin Decretul regal nr.1045 din 27 februarie 1938
-martie regele suprimă partidele politice
-reprezenta un abuz pentru că nu mai emana de la națiune ci de la puterea executivă
-principii mai puțin liberale
-desființată:separarea puterilor în stat
-concentrarea puterii în mâinile regelui=capul statului
-puterea legislativă exercitată de către rege prin Reprezentanța Națională
Limitată în atribuțiile Parlamentului
-puterea executivă încredințată regelui
Exercitată prin guvern
-Regele- convoca,închidea și dizolva ambele adunări și le putea amâna lucrările
-controlul Parlamentului prin numirea unui mare număr de senatori
-deținea controlul puterilor constituționale
Concluzie:
-România devenea monarhie constituțională
-regele domnea,dar și guverna

Constituția din 1948

-are la bază al doilea Război Mondial,ocuparea țării de către sovietici,cucerirea puterii de către
comuniști și înlăturarea monarhiei
-adoptată în 13 aprilie 1948
-după modelul Constituției sovietice
-caracter totalitar
Principii:
-suveranitatea populară
-reprezentarea poporului printr-un organ ales
-unitatea puterii de stat
-rolul conducător al Partidului Muncitoresc Român
 -centralism democratic
-legalitatea populară
-garantarea materială a drepturilor cetățenești
Articolele prevedeau:
-întreaga putere în stat emană de la națiune si aparține poporului care își exercita puterea prin
organe reprezentative,alese prin vot universal,egal,direct și secret
-egalitatea în fața legii fără deosebire de sex,naționalitate,rasă,religie sau grad de cultură
-puteau alege la 18 ani și puteau fi aleși la 23 de ani
-dreptul la muncă,odihnă și învățătură
-femeile aveau drepturi egale cu barbații
-minoritățile naționale se bucurau de toate drepturile
-sănătatea publică organizată de stat
-protecția de către stat a familiei
-libertatea presei,cuvântului,întrunirilor
-Libertatea conștiinței
-libertatea religioasă
-libertatea individuală a cetățeanului
-libertatea cortegiilor și manifestațiilor
-Nu prevedeau separarea puterilor în stat
-legislativul și executivul se confundau
Concluzie:
Toate afirmațiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi,care au
fost în mare parte, încălcate sistematic în timpul regimului comunist.
Articole privind:
a) teritoriul României:
-Republica Populară Română era un stat popular și suveran
b)organele puterii de stat și ale administrației de stat
-în R.P.R. organul suprem al puterii de stat era Marea Adunare Națională,unicul organ
legislativ
- Prezidiul MAN(condus prima dată de Constantin I.Parhon-profesor) este răspunzător de
întreaga activitate față de MAN(Marea Adunare Națională)
-emitea decrete
-interpreta legile votate de MAN
-exercita dreptul de grațiere
-comuta pedepse
-conferea decorațiuni și medalii R.P.R.
-reprezenta R.P.R.în relații internaționale
-acredita și rechema(la propunerea
guvernului)reprezentanții diplomatici ai R.P.R.
-numea și revoca miniștrii(la propunerea
președintelui Consiliului de Miniștri-în intervalul dintre sesiunile MAN)
-stabilea gradele militare și rangurile
diplomatice(la propunerea guvernului)
-în caz de agresiune declara stare de necesitate(în
intervalul dintre sesiunile MAN)
-ratifica sau denunța tratatele internaționale
-guvernul este organul executiv și administrativ al R.P.R.
-responsabil de activitatea sa
-dă seamă de activitatea sa în fața MAN și a Prezidiului MAN în perioada dintre
sesiuni
 -are în sarcina sa conducerea administrativă a statului
-instanțele judecătorești sunt Curtea Supremă,tribunalele și judecătoriile populare
-puterea executivă deținută de Consiliul de Miniștri
-organele de stat subordonate P.M.R.

Constituția din 1952:

-votată de către MAN
-aprobată în 1952
-consacra rolul dominant al sectorului socialist în economia națională
-statua Partidul Comunist drept forță politică conducătoare a organelor și instituțiilor de stat
-caracter totalitar
Prevederi despre:
a)teritoriul României
-baza puterii o constituia alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare
-proprietatea socialistă are fie forma proprietății de stat(bun comun al poporului),fie forma
proprietății cooperatist-colectiviste(proprietatea gospodăriilor agricole colective sau a
organizațiilor cooperatiste)
b)organele puterii de stat și ale administrației de stat
-regimul de stat al României este rgimul democrației populare care reprezinta puterea
oamenilor muncii,iar statul democrat popular este o formă a dictaturii proletariatului exercitată
de Partidul Comunist
-organul suprem al puterii de stat a R.P.R. este MAN,unicul organ legiuitor,ales pe o perioadă
de 4 ani
-organul executiv suprem ăi de dispoziție al R.P.R. este Consiliul de Miniștri,constituit de către
MAN
-justiția se înfăptuiește de către Tribunalul Suprem al R.P.R.,tribunalele regionale și tribunalele
populare,precum și de către tribunalele judecătorești,înființate prin lege
-MAN alege Tribunalul Suprem pe termen de 5 ani.

Constituția din 1965:

-adoptată la 21 august 1965
-prevedea că forța conducătoare a întregii societăți este P.C.R.
-art.42:MAN reprezenta organul suprem al puterii de stat,unicul organ legiuitor al R.P.R.
-guvernul =Consiliul de Miniștri
-organul suprem al administrației de stat
-tribunalele și procuratura –subordonate factorului politic-reprezentat de P.C.R.
-avea caracter socialist(și cooperatist)
-statul-proprietarul bogățiilor de orice natură ale subsolului,minele,terenurile din fondul funciar
de stat,pădurile,apele, izvoarele de energie naturală,fabricile uzinele,întreprinderile agricole de
stat,stațiunile pentru mecanizarea agriculturii,căile de comunicație,mijloacele de
transport,telecomunicațiile de stat,fondul de clădiri și locuințe,baza materială a instituțiilor
social-culturale de stat.
Prevederi privind:
a) teritoriul României
-România este republica socialistă,stat al oamenilor muncii de la orașe și
sate,suveran,independent și unitar,teritoriul său fiind inalienabil și indivizibil
-pentru realizarea scopurilor sale,statul socialist român organizează,planifică și conduce
economia națională,apără proprietatea socialistă.
b)organele puterii de stat și ale administrației de stat
-organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste este MAN,unicul organ legiuitor
-Consiliul de Stat,organul suprem al al puterii de stat,cu activitate permanentă era subordonat
MAN
►Prin legea 1 din 1974,care modifica Constituția, a fost instituită funcția de președinte al
R.S.R.,atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat au revenit șefului statului

Constituția din 1991:

-are caracter democratic
-adoptată la 21 noiembrie 1991 de către Adunarea Constituantă
-revizuită în 2003
Prevederi privind:
a)teritoriul României:
-România este stat național,suveran și independent,unitar și indivizibil
-forma de guvernământ este republica
-teritoriul României este nealienabil
-voința statului român de a întreține și dezvolta relații pașnice cu toate statele și în acest cadru
relații de bună vecinătate
-suveranitatea națională aparține poporului român,care o exercită prin organele sale
reprezentative și prin referendum
b)drepturile românilor:
-dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică sunt garantate
-pedeaspsa cu moartea și tortura interzise
-libertatea individuală și siguranța persoanei fiind inviolabile
-dreptul la libera circulație în țară și în străinătate
-secretul corespondenței
-libertatea de exprimare
-dreptul la informație
-dreptul la învățătură
-se garantează gratuitatea învățământului de stat în condițiile legii
-dreptul de vot de la varsta de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv
-dreptul de a fi ales
-libertatea întrunirilor
-libertatea de opinie
-dreptul la proprietate este inviolabil
-dreptul de a fi ales în Parlamentul European
c)puterile statului:
-are la bază principiul separației puterilor în stat
-Parlamentul bicameral este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica
autoritate legiuitoare a țării
-un element distinctiv constă în dreptul ce se acorda minorităților naționale ale căror organizații
nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a avea cel puțin un loc în forul legislativ al
țării ,de a fi reprezentați în Parlamentul României
-inițiativa legislativă aparține Guvernului,deputaților,senatorilor
-legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare președintelui României
-Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a
autorităților publice.În acest scop,Președintele exercita funcția de mediere între puterile
statului,precum și între stat și societate
-Guvernul,potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură realizarea
politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice
-puterea judecătorească este exercitată de către instanțele judecătorești(Curtea Supremă de
Justiție cu statut constituțional și alte instanțe judecătorești stabilite prin lege)