DETERMINAREA

PROTEINELOR TOTALE IN SER

Informatii generale

Plasma contine mai mult de 300 de proteine diferite: enzime,

inhibitori de enzime, factori de coagulare, anticorpi, proteine
transportoare.
Cu exceptia imunoglobulinelor si a hormonilor, majoritatea
proteinelor plasmatice este sintetizata in hepatocite si eliberata
in torentul circulator.
Serul si plasma difera in ceea ce priveste concentratia de protein
si tipul de molecule. Astfel, serul (obtinut dupa incheierea
procesului de coagulare) nu contine fibrinogen si majoritatea
factorilor implicati in „cascada” coagularii.
Acest test detecteaza suma proteinelor serice circulante, care
poate suferi variatii atat in conditii fiziologice cat si patologice
Recomandari pentru determinarea proteinelor serice totale –
evaluarea statusului nutritional si investigarea sindroamelor edematoase.
Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate).
Specimen recoltat – sange venos cu urmatoarele recomandari:
 • recoltarea se va efectua in pozitie culcata, deoarece in ortostatism
nivelul proteinelor serice creste cu 5-10%;
 • se va evita  punctia venoasa imediat deasupra locului de perfuzare
(hemodilutie locala);
 • se va evita staza venoasa prelungita la aplicarea garoului
Recipient de recoltare – vacutainerfara anticoagulant cu/fara gel
separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare.
Volum proba – minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat.
Stabilitate proba – serul separat este stabil 1 zi la temperature camerei; 7
zile la 4-8° C; o luna la -20 °C2.
Metoda de lucru – spectrofotometrica (colorimetrica).
Valori de referinta 
Varsta Valori (g/dL)

Prematur 3.6-6

Nou nascut la termen 4.6-7

Prima saptamana de viata – 7 luni 4.4-7.6

7 luni-1 an 5.1-7.3

1-3 ani 5.6-7.5

Copii> 3 ani 6.0-8.0

 Adulti 6.6-8.7
 Cresteri
• deshidratare si hemoconcentratie
datorita pierderilor de fluide;
• unele cazuri de afectiuni hepatice
cronice (hepatita cronica activa, in
special ceaindusa de virusul C);
• mielom multiplu, boala Waldenström
si alte gamapatii;
• sarcoidoza si alte boli granulomatoase;
• colagenoze (LES) si poliartrita
reumatoida;
• boli tropicale (kala-azar, lepra);
• alte conditii asociate cu
infectii/inflamatii cronice. 
Scaderea proteinelor totale<4 g/dL poate cauza edeme.
Scaderi
• aport insuficient (inanitie sau
malabsorbtie);
• ciroza hepatica si alcoholism cronic;
• glomerulonefrite si sindroame
nefrotice;
• insuficienta cardiaca,
• enteropatii cu pierderi de proteine,
• boala Crohn si colita ulceroasa,
• afectiuni dermatologice severe si
arsuri,
• hipotiroidism.
 
Limite si interferente
• Variatii fiziologice: scaderi ale proteinelor totale se
inregistreaza in sarcina (in special in ultimul trimestru).
• Alte conditii patologice: administrarea i.v. rapida de fluide
si imobilizarea prelungita dupa traumatisme sau interventii
chirurgicale ortopedice pot determina scaderea proteinelor
serice.
• Medicamente
Cresteri: androgeni, clofibrat, corticotropin, corticosteroizi,
epinefrina, hormoni tiroidieni, insulina, progesteron.
Scaderi: alopurinol, estrogeni.
• Interferente analitice: hemoliza poate determina false
cresteri.