Despre gene si

caracteristicile lor
structurale si
functionale
Dr. LIGIA BRBRII
Facultatea de Medicina
Curs Genetica anul I, ian 2015

CLASIFICAREA BOLILOR
GENETICE

Morfologice
Cromozomiale
Genice

Anomaliile morfologice
Observabile

la MO sub forma unor defecte ale

celulelor
CELULELE GAMETICE

Spermatozoizi anormali (~10%)

survin

Foliculi ovarieni anormali

in meioza, dar si in alte etape ale

dezvoltarii gametilor.

Consecinta: nu isi indeplinesc functia determina infertilitate

Anomaliile cromozomiale
Mecanismul de producere:
- prin non-disjunctie; de cromosomi/ cromatide
- alte mecanisme: vizeaza segmente brate intregi ale cromosomilor

- pierderea unui segment

- repetarea unui segment
- mutarea unui segment de

pe un cromosom pe altul
- schimbarea ordinii

secventelor pe un segment
de cromosom
Tipul

cromozomului implicat:

Anomalii cromozomiale somatice /sexuale

Anomalii cromozomiale
prin non-disjunctie meiotica
Eroarea de distributie poate surveni in ambele etape ale meiozei
ovogoniilor / spermatogoniilor:
meioza I prin nesepararea

cromozomilor omologi

meioza II prin nesepararea

cromatidelor surori

Anomalii ale cromosomilor

prin non-disjunctie meiotica
autosomali

sexuali
2n

TRISOMII
2n+1

MONOSOMII
2n-1

Consecinte:

Non -viabile
Majoritatea alterarilor cromozomiale sunt extrem de
grave si conduc la avorturi spontane a embrionilor sau fetilor
Exista si anomalii viabile care se recunosc dupa un set de

simptome caracteristice = SINDROAME CROMOZOMIALE

Trisomiile autosomale date cunoscute

- 21 e cel mai mic cromozom uman, insa consecintele surplusului de
material genetic sunt majore
-Mecanismul de producere a trisomiei 21 libere:
92% - nondisjunctie materna in meioza I
5% - nondisjunctie paterna in meioza II
3% - nondisjuntii in mitozele de dupa formarea zigotului
-Frecventa sdr. se coreleaza cu varsta gravidei; de retinut insa ca doar
25% din cazuri se nasc din femei > 35 ani
-Singura trisomie autosomala compatibila cu viata pana la varsta
adulta

Aneuploidii ale cromosomilor sexuali

- Femeile imature
- Statura foarte mica, gat scurt
- Inteligenta normala/deficit
usor-mediu
- Aspect particular al mainilor

- Superfemei
- Clinic normale

- Barbati cu statura inalta

dar caractere feminine
- Inteligenta normala, sterili

Superbarbatii, Y- criminalitatii
Statura inalta, hiperactivitate
Inteligenta normala
Dizabilitati de invatare
Dezvoltare sexuala normala

Concluzie: Sunt mai bine tolerate

erorile numerice ale cr. sexuali
existand o varietate mare de sdr.

Anomalii ale cromozomilor

produse prin deletii / translocatii
Deletia terminala a unui

segment din bratul p al

cromozomului 5 = Sdr. Cri-du Chat

Microdeletie pe bratul q al cromozomului 7 (zona

genei elastinei) = Sdr. Wiliams

Translocatie 14-21 = Sdr. Down

47,XX sau XY (14,t14/21;21,21)

normal: 46,XX sau XY(14,14;21,21)

Anomaliile genice
Erori

de recombinare produse in crossing-over

Normal
schimb reciproc si
egal de material
genetic intre
cromozomii omologi

Boli

Anomalii
crossing-over inegal =
imperechere incorecta a
secventelor de ADN de pe
cromozomii omologi (profaza I)
schimbul de material genetic se
face incorect si/sau inegal

genice:

Defectul testicular
46,XX (tX/sry+)
Sindromul Charcot Marie Tooth
Daltonismul

Sindromul 46,XX SRY+

- Gena SRY masculinitatii localizata pe bratul scurt al cr. Y
- Translocatia genei SRY se produce in cursul spermatogenezei
in etapa de crossing-over
- Meioza masculina este sensibila la infectii virale , radiatii, toxice
- Gena SRY se transloca cel mai frecvent pe bratul p al chr X
cariotip

Sonda
fluorescenta
ptr SRY

FISH

Sonda
fluorescenta
ptr X zona
centromerica

- Individul dezvolta organe genitale masculine (+/-

ambiguitati), talie submedie, infertilitate

- Incidenta: 1:20000 de indivizi ce se prezinta un aspect
masculin (inregistrati de la nastere ca NN baieti)

Contributia factorilor genetici si de mediu

in patologia umana
Distrofia
musculara
Duchenne

100%
genetic

Haemophilia
Osteogenesis imperfecta

Ulcerul peptic
Diabetul adultului

Piciorul stramb congenital

Dislocatia sold
GENETICI

Phenylketonuria
Galactosemia

TBC

100%
mediu

MEDIU

Spina bifida
Ischemiile cardiace
Spondilita ankilopoietica

Rare
Unifactoriale
Genetica simpla
Rata de recurenta inalta

Scorbut
Rahitism

Comune
Multifactoriale
Genetica complexa
Rata de recurenta scazuta

Genotip
= totalitatea materialului genetic al unui individ
= ia nastere la momentul fecundarii zigot
= regasit in toate celulele organismului

Fenotip
= totalitatea caracterelor genetice exprimate la un individ
= un caracter se exprima in grade variate =
EXPRESIVITATE

Factorii ce interfera/conditioneaza
expresivitatea caracterelor genetice
= raportul functional dintre alelelor unei gene: dominanta,
codominanta, recesivitate
= raportul functional intre mai multe gene = CARACTERE
POLIGENICE
= raportul functional al materialului genetic cu factorii de mediu

Classificarea maladiilor genetice

alteraari numerice si/sau de
structura a cromosomilor

Cromosomiale

Genice
Single-Gene
(monogenice)

chr. Y

AD

AR

GR

Complexe
Multifactoriale
(multigenice/epigenetice)

Variante ale genelor

+/- factori de mediu

Gena

= un segment/fragment din molecula de ADN

- detine informatia necesara sintezei unui lant polipeptidic, cu
structura si fuctie specifica = asigura o functie = UNITATE
FUNCTIONALA
- ocupa o pozitie bine determinata, fixa pe cromozom = LOCUS
(sau situs genic)
- fragmentul de cromozom ce reprezinta o gena poate fi
schimbat in crossing-over = prin RECOMBINARE
- isi poate modifica structura, cu afectarea de regula si a
functiei = fenomenul este denumit MUTATIE

Genele distributia pe cromosom

Genele sunt aranjate pe cromosom de o maniera liniara.
FZD2
AKAP10
ITGB4
KRTHA8
WD1
SOST

Chromosomul 17

MPP3

~1200 [1]
Total Gene in regiunea marcata: 373

MLLT6

din care 20 gene redate in imagine [2]

Total Gene pe Cromosomul 17:

STAT3
BRCA1
GFAP
NRXN4
NSF

BReast CAncer 1 (cancer mamar cu debut precoce)

NGFR
CACNB1
HOXB9
HTLVR
ABCA5
CDC6
ITGB3

[1] Genetic Home Reference - http://ghr.nlm.nih.gov/chromosome/17

[2] Human Genome Project - NCBI Human Genome Resources www.ncbi.nlm.nih.gov Genomes & Maps

Relatiile dintre GENE

intre ALELELE aceleasi gene
intre ALELELE diferitelor gene

Relatiile intre ALELELE GENICE

- unele variante structurale ale aceleasi gene sunt mai potente
decat altele din punct de vedere functional = se impun
DOMINANTA

- alela dominanta se impune si determina sinteza

unei proteine active, intr-o cantitate suficienta si
care asigura functia organismului

RECESIVITATE - alelela recesiva nu poate intra in concurenta cu

alela dominata = determina sinteza unei proteine
deficitare sau nule, sau intr-o cantitate insuficienta
ptr a asigura functia organismului
CARACTERUL CARE SE EXPRIMA ESTE CEL DOMINANT
! Exista uneori diferente (+/-sesizabile) intre caracterele exprimate fenotipic de genele dominante
atunci cand acestea sunt in stare homozigota (DD) si cele in stare heterozigota (Dd).

CODOMINANTA - doua alele ale aceleasi gene isi exercita functia

fara a interfera intre ele, fiind active in acelasi
timp si fara a exercita vreo dominanta asupra
celeilalte = egalitate perfecta
LETALE

= alela mutanta activa ce interfera brutal cu produsul

elaborat de gena normala - produsul genei mutante predomina

Relatiile dintre ALELEL diferitelor GENE

- interactiunea dintre gene in care o gena influenteaza exprimarea
altei gene (sau numai unei anumite alele de la nivelul altei gene)
- vizeaza genele implicate in acelasi angrenaj functional
Ex.: o mutatie a unei gene implicata in morfogeneza poate deregla
intreaga morfogeneza

Tipuri de gene
Gene fixe

Genele structurale transcriu informatia in

structura unui ARNm care apoi serveste la
sinteza unui polipetid proteina
Gene promotoare, operatoare si regaltoare
pe acelasi chr/chr dif contr./regl.
activitatea genelor structurale

Gene mobile
(saritoare = transpozomi)
fragm. de ADN ce se
deplaseaza de la un situs la altul
introduse intr-un anumit situs
pot activa sau inactiva genele
inserate/vecine
- permit astfel transferul de gene intre eukariote, de la o specie la alta
-la bacterii transpozomii sunt responsabili de rezistenta la antibiotice

Alela
Genele pot prezenta mai multe variante/versiuni
structurale denumite ALELE (gr.- reciprocitate intre
membrii uni grup)
-

Pentru a exista alele in celula trebuie sa avem material genetic in

cantitate dubla (o perche de gene) la eukariote
La procariote nu vorbim de gene alelice ptr ca materialul genetic e
reprezentat de un cromozom .

-Existenta alelelor multiple pentru un anumit locus

genic/ din genom = POLIMORFISM ALELIC

Cum au luat nastere alelele?

Consecinta evolutiei biologice
Toate genele provin de la o gena ancestrala.
Caracterul exprimat de gena ancestrala s-a
modificat de-a lungul timpului - au aparut gene
noi si variante structurale ale acestora= alelele

Polimorfismul ADN
- Genele pot avea alele multiple (variante multiple)
pentru un anumit locus = POLIMORFISM
- SNP = single nucleotide polymorphism apare o diferenta
de o singura nucleotida intr-o anumita pozitie;

- Minisatelitii si microsatelitii = blocuri formate din

secvente de ADN care se repeta (ADN repetitiv codant
sau non-codant);

Polimorfismul de tip SNP

-in genomul uman frecventa este de 1 SNP la fiecare 1000 de baze
nucleotidice
- genomul uman are >1.5 mil. de SNPs, fiecare cu o localizare bine
definita pe chr. (Hinds et al., 2005).
- servesc pentru a caracteriza fiecare din lanturile de ADN.
- detectia lor prin metode moleculare

-Intr-oanumita pozitie -3
posibilitati se disting:
- (1) (A) e prezent in acest situs
pentru ambii chr. matern si patern
- (2) (A) e pe chr patern si (G) pe
chr. matertn;
- (3) (G ) pe ambii chr,

Polimorfismele ADN de tip repetitiv

- Fragmente de ADN in care secventele de nucleotide se
repeta in tandem (in blocuri repetitive)
- Unitatea reptitiva poate fi de 2, 3, 4, 5, ... nucleotide
dinucleotidice, trinc, tetranc, pentanc
- Alelele sunt definite dupa numarul de repetitii.
Ex.: secventa reptitiva (CA)3 repetitii - CACACA 5 repetitii CACACACACA -

-Minisatelitii = NTRs variable

number of tandem repeats
-Microsatelitii = STR short tandem
repeats

ADN non-codant de tip repetitiv

extrem de abundent in genom
- utilizati pentru alcatuirea hartilor genetice si studierea
mecanismelor de transmitere a informatiei genetice
- numarul si tipul repetitiilor pot fi determinate prin
tehnici PCR
- considerate multa vreme regiuni inactive, insa se pare
ca joaca rol important in stabilizarea portiunilor codante
din genom si in diviziunea celulara
- atunci cand repetitiile se grupeaza in tandemuri (blocuri
repetitive, precum vagoanele unui tren) = formeaza
repetitii de tip minisateliti si microsateliti

Microsateliti

> 500000 in genomul uman

STR
loci polimorfi, cu structura de tetrarepetii/pentarepetiti
Standardul de aur in identificari de persoane si testarea paternitatii
putere dicriminatorie datorat polimorfismului locilor
(heterozigozitate inalta 0.67 si 8 alele/per locus)
probabilitatea unei corespondente pentru 13 loci STR 6x1014
eficienta si rapiditate in testarea de laborator
arhivarea profilelor ADN in format digital in baze de date
structura lor este in general foarte stabila, desi sunt observate
si fenomene mutationale

Ce este o MUTATIE ADN ?

Def = alterare/modificare a structurii moleculei de ADN
Mostenita ereditar
Aparuta pe parcursul vietii prin erori de reparea/replicare a ADN
expunere la agenti mutageni
erori ce apar spontan
fenomene de imbatranire

In uzul clinic = ceva ce produce un efect nociv

Muatiile ADN sunt de regula descoperite atunci cand produc
efecte noive = determina boli (ereditare, comune,
degenerative, diferite forme de cancer).

Efectele mutatiilor genice

la nivel molecular
Mutatie

proteina
functionala

proteina
defecta
(nefunctionala)

absenta

Mutatia genica produce o proteina defecta (nefunctionala)

c.8064_8065del; p.(His2688Glnfs*21)

Codonul CAT codifica

aminoacidul Histidina

Structura si functie normala

a proteinei distrofina

Deletia nucleotidelor AT recompune succesiunea codonilor

din exonul 55 al genei distrofinei
CAT
CAG

AGA
ATT

TTA
AC
T

CT
G
GC
A

CODON
STOP

Structura si functia
proteinei distrofina
afectate

Mutatia genica nu mai produce o proteina (proteina absenta)

c.433C>T; p.(Arg145*)

Codonul CGA codifica

aminoacidul Arginina

Structura si functie
normala
a proteinei distrofina

Substitutia nucleotidului C cu T in codonul CGA

din exonul 6 al genei distrofinei

Apare codonul TGA tradus UGA= STOP CODON

Structura si functia proteinei

distrofina afectate

Mecanisme
prin care apar mutatiile la nivel de

ADN genic si extra-genic

A. Erori de replicare
B. Slippage (prin alunecare)
C. Instabilitate (prin
expansionarea sau contractarea
secventelor de ADN repetitiv)

Mutatii survenite prin ERORI DE REPLICARE

rata erorilor: 1 la 10000 de baze incorporate

rata scade la 1 la 1.000.000 1.000.000.000 prin
interventia mecanismelor de reparare a replicarii
in functie de locatie: mutatia poate avea consecinte de
ordin functional prin modificarea unui codon

Mutatii survenite prin SLIPPAGE

- alinierea incorecta a secventelor de ADN la momentul

replicarii
- catenacea noua (replicata) va fi mai scurta datorita
alunecarii decat catena matrita (va prezenta o
deletie de 2 nc)

Mutatiile INSTABILE

X-Fragil

Huntington chorea
Other neurological diseases

- Tripletele normale se intalnesc in grupuri de 535 repetitii

- Expansionarea anormala a unor triplete de nucleotide
considerate structuriinstabile (bolile tripletelor)
efecte pe SNC
- Fenomenul de instabilitate se amplifica (expansionarea ia
proportii de la o generatie la alta) consecinta: debut
precoce / forma agravata a boliii la descendentii pers.
afectate (fenomenul de anticipatie)

Mutatiile la nivelul microsatelitilor

Mecanism de producere - slippage - prin alunecarea polimerazei
in timpul replicarii moleculei de ADN (Levinson & Gutman, 1987)
Expansiuni sau contractii ale tandemurilor repetitive generatoare de alele noi in trepte.
1

GATA

GATA

GATA

CTAT

CTAT

CTAT

CTAT

CTAT

CTAT

GATA

GATA

GATA

GATA

CTAT

CTAT

CTAT

CTAT

CTAT

T
TA

GATA

GATA

CTAT

CTAT

CTAT

CTAT

CT

CTAT

Mutatii ale microsatelitilor STR

observate in analiza pedigree-urilor
Locus investigat: D18S51

Confirmarea paternitatii, neconcordanta

detectata fiind catalogata fenomen mutational

Fenomenele mutationale ale STR in

cazuistica medico-legala investigata in
Laboratorul de Genetica al INML

32 de evenimente mutationale detectate la nivelul a 12

loci STR (10 - autosomali si 2 - cromozomiali Y) (testari de
inrudire biologica 2000-2009)
incidenta detectarii unui eveniment mutational pe un locus
STR: 1 din 40 de cazuri de paternitate

Mutatii non-germinale ale microsatelitilor

Profil trialelic
M= {22} T = {25,26,27}
Copil= {22,26}
Alelea aditionala in profilul patern
Patternurile trialelice pun probleme de
interpretare a rezultatelor in
identificarile de persoane.

Profil multialelice
Fenomene de
instabilitate genomica.

MSI

Instabilitatea microsatelitilor in cancere

- Microsatelitii difera in celulele tumorale fata de restul celulelor

din organism
- MSI observat in 15% CRC: repetitii de tip di- si mono-nucleotidic

Statusul MSI nu e
investigat in prezent
de o maniera
sistematica la
pacientii cu CRC
Tumorile CRC de tip MSI sunt mai slab diferentiante, dar
populatiile de celule tumorale sunt omogene, cu intens infiltrat
limfocitar peritumoral. Prognostic mai bun datorita eficientiei
crescute e chimioterapiei.

Testarea genetica moleculara a

microsatelitior in practica
oncologica din Romania
Neinvaziva
Grad inalt de acuratete
Costuri in descrestere
Rapida
Modest incorporata in practica
curenta, pentru ca nu e finantata de
serviciile publice de sanatate.

Microsatelitii
in monitorizarea statusului chimeric postransplant medular
Reprezinta o cerinta a monitorizarii pacientilor
transplantati cu alogrefa CSH
documentarea grefarii
reducere a morbiditatii posttransplant
Prezice fenomenele negative din etapa preclinica
permitand interventii terapeutice precoce

Chimerismul sangvin in transplantul medular = se refera la

prezenta la pacientul ce a suferit un transplant allogenic a
celulelor limfo-hematopoietice apartinand donorului

HIMERA creatura mitica tricefala

Descrisa de Homer in Iliada

Un monstru hibrid cu cap de leu, capr si dragon, scuipand flacari si
terorizand tinutul antic al Lyciei (sud-estul Turciei).
Aparitia monstrului era un semn rau, aducator de mari catastrofe:
furtuni sau eruptii vulcanice devastatoare.

CHIMERISMUL subiect senzational ?

(CSI episodul Bloodlines)

Fenomen rar
Numarul indivizilor himera nu este cu adevarat cunoscut.
Identificarea unei himere e ocazionala: atunci cand se fac
analize genetice pentru gasirea unui donator pentru un
transplant sau la derularea unor anchete judiciare.
Subiectul himerelor e reluat periodic: seriale TV populare
precum CSI, NCSI sau House au gazduit episoade despre
chimerism.

Clasificarea chimerismelor hematologice

Chimerism complet sau de tipfull donor
definit atunci cand 100% din celulele
sangvine ale pacientului transplantat apartin
ca origine donatorului (>95%)
Chimerism mixt (partial) definit atunci
cand intre 595% din celulele sangvine ale
pacientului transplantat provin de la donator

tranzitor
progresiv
stabil

Microchimerism - < 1-2.5% din celule apartin receptorului

Chimerism hematologic complet stabil

Profile ADN de referinta pre-transplant
Receptor

Donor

Marker STR de referinta

D8S1179
Profilul chimeric molecular a fost monitorizat prin
testari succesive intr-un interval de 1 an de zile

Chimerism hematologic complet stabil

(continuare)

T
D8S1179
Marker STR de referinta

Interval testari - luni

Chimerism mixt cu evolutie spre

respingere grefa
Profile ADN de referinta pre-transplant
Receptor

Donor

Marker STR de referinta

D8S1179
Profilul chimeric molecular a fost monitorizat prin
testari succesive intr-un interval de 184 zile

Chimerism mixt cu evolutie spre respingere grefa

(continuare)

Interval testari (zile)

1

10

11

12

42

57

70

106

119

127

134

143

150=RT

174

184

Caz de chimerism complet comparativ cu un

caz cu chimerism mixt stabil

Va multumesc !
Contact: ligia.barbarii@legmed.ro
ligia.barbarii@gmail.com
Laboratorul de Genetica - INML Bucuresti