Sunteți pe pagina 1din 91

Cromozomii la om

CITOGENETICA (CITOLOGIE + GENETICA)


- Ramura a geneticii care studiaza CROMOZOMII
folosind metode citologice, genetice si moleculare.
Studiaza numarul, structura si comportamentul
cromozomilor in timpul meiozei si mitozei dar si
anomaliile cromozomiale si efectele fenotipice,
medicale / evolutive, pe care le produc.
- Inclusa in stiintele BIOMEDICALE.

CROMOZOMUL
CHROMA = culoare si SOMA = corpuscul
CROMOZOMUL eucariot este definit drept
organit nuclear intens colorat cu coloranti
bazici, vizibil microscopic in timpul diviziunii
celulare.
STRUCTURA: ADN + proteine asociate
FUNCTII: purtator de informatie genetica,
asigura continuitatea intre generatii si
recombinarea materialului ereditar
(variabilitate).

LOCALIAREA
CROMOZOMILOR
UMANI
CROMOZOM NUCLEAR

CROMOZOM
MITOCONDRIAL

NUCLEU

CROMOZOMII NUCLEARI
- molecule dublu-catenare, liniare,
neramificate, organizate in 22 crz.
autozomi, X si Y.

MITOCONDRIE

CELULA SOMATICA

CROMOZOMUL
MITOCONDRIAL
-molecule dublucatenare, circulare,
neramificate,
organizate in crz.
mitocondrial.
- o mitocondrie are 210 molecule ADN.

CROMOZOMUL NUCLEAR
RELATIA ADN-CROMATINACROMATIDA-CROMOZOM
Reprezinta cele 2 modalitati diferite de
organizare ale ADN-ului in INTERFAZA
(cromatina) si DIVIZIUNE (cromozomi).

ADN ul NUCLEAR
La Ek moleculele de ADN dublu catenare, liniare,
sunt asociate cu proteine histonice, nonhistonice si
mici cantitati de ARN, formand un complex
nucleoproteic numit CROMATINA NUCLEARA.
Interactiunile dintre ADN si proteine au un dublu rol:
- structural - in organizarea moleculei de ADN;
- functional - in mecanismele de expresie si represie
a genelor.

CROMATINA NUCLEARA
Este alcatuita din ADN + proteine (HISTONE,
NONHISTONE) + mici cantitati de ARN
HISTONELE:
Sunt sintetizate de histogene
Se clasifica in 5 clase (dupa nr. si tipurile de
aminoacizi):
H1 (histona cea mai mare, bogata in Lys)
H2A, H2B, H3, H4 (au o structura conservata in
evolutie, ceea ce demonstreza ca au un rol structural
important in organizarea supramoleculara a ADNului).

CROMATINA NUCLEARA
HISTONELE au un dublu rol:
1. Structural ( formarea nucleozomului);
2. Functional - reglarea expresiei genice prin
mecanisme complexe:
- acetilarea histonelor determina activarea unor
gene;
- metilarea histonelor produce represia genelor;
- fosforilarea H1 produce condensarea fibrelor de
cromatina.

CROMATINA NUCLEARA
PROTEINELE NON-HISTONICE:
Reprezinta un grup heterogen de
proteine;
Au rol:
- structural ( formeaza matricea
cromozomilor );
- functional (modularea activitatii
genelor).

STRUCTURA CROMATINEI SI A
CROMOZOMULUI

STRUCTURA CROMATINEI NUCLEARE


MICROSCOPIA ELECTRONICA a evidentiat un SISTEM
IERARHIZAT DE FIBRE DE CROMATINA, de dimensiuni diferite.
PRIMUL NIVEL de organizare a ADN este FILAMENTUL CU
NUCLEOZOMI:
NUCLEOZOM
- unitatea structurala primara a fibrelor de cromatina alcatuita
dintr-un segment de ADN de 146 p.b. infasurat de 2X in jurul
miezului histonic (format din 8 molecule de histone:
2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4);
Nucleozomii sunt legati intre ei printr-un ADN liber
( linker ~60 pb) si H1 formand filamentul cu nucleozomi
cu diametrul de 11 nm.
Nucleozomii nu sunt structuri statice, rigide, permitand
replicarea si transcrierea ADN.

NUCLEOZOMUL
NUCLEOZOM - unitatea structurala primara a fibrelor de
cromatina alcatuita dintr-un segment de ADN de 146 p.b.
infasurat de 2X in jurul miezului histonic (format din 8 molecule
de histone: 2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4).
Aspect de sirag de
margele pe o ata

NUCLEOZOMUL

FILAMENTUL CU
NUCLEOZOMI

Doi nucleozomi succesivi se


leaga intre ei prin ADN linker
si H1.

SISTEMUL IERARHIZAT DE
IMPACHETARE AL FIBREI DE
CROMATINA
Al patrulea nivel:
CROMOZOMUL

Al treilea nivel : Plierea


fibrei de cromatina de 30
nm formeaza fibra pliata
in bucle laterale

Al doilea nivel : Fibra


de cromatina de 30
nm
Plierea moderata
a filamentului cu
nucleozomi
Primul nivel :
Filamentul cu
nucleozomi

ADN

NUCLEOZOM

CROMATINA INTERFAZEI
ADN + proteine (HISTONE si NONHISTONE) = CROMATINA
Se prezinta sub 2 forme distincte
morfo-functional: EUCROMATINA si
HETEROCROMATINA

EUCROMATINA (cromatina putin


condensata in interfaza)

HETEROCROMATINA (cromatina puternic


condensata in interfaza)

CROMOZOMUL si CICLUL CELULAR

METODELE DE STUDIU ALE


CROMOZOMILOR
UMANI
1. studiul cromozomilor se realizeaz in celule aflate
in diviziune folosind cromozomi metafazici sau
prometafazici;
2. Metodele speciale folosesc culturi celulare, in
vitro.
3. Metode directe, folosesc celule din esuturi care
se divid activ.
TEHNICILE DE ANALIZA CROMOZOMIALA SUNT:
LABORIOASE, COSTISITOARE SI COMPLEXE

CITOGENETICA
CLASICA

Primele ilustrri ale


cromozomilor umani sunt
publicate n 1882 desene realizate de
W.Flemming pe baza
obsevaiilor sale
microscopice asupra
celulelor n mitoz.

TEHNICI DE GENERATIA I

Albert Levan 1905-1998


Joe Hin Tjio 1916-2001

- cromozomi
colorati uniform;

Tjio JH & Levan A, Hereditas 42:1-6, 1956

- putine repere de
identificare;

- folosirea actuala
este limitata.

TEHNICI DE GENERATIA II

Digestie controlata cu tripsina - M. Seabright


Marina Seabright 19232007

Marcaj
cromozomial in
benzi.

(Lancet;2:1971)

- se folosesc
cromozomi
metafazici si
tratamente/coloratii
speciale.

- caracterizeaza
majoritatea
anomaliilor crz. cu
exceptia
microdeletiilor.

EXAMINAREA CROMOZOMILOR UMANI PRIN TEHNICI


DE RUTINA: TEHNICI DE GENERATIA I si II
1.Celula in INTERFAZA ciclului celular:
CROMATINA SEXUALA

2. Celula in METAFAZA mitozei ciclului


celular:
- Coloratia uniforma a crz.
- Marcajul Q
- Marcajul G
- Marcajul C
- Marcajul R / T
- Marcajul NOR

IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR UMANI


BENZILE CROMOZOMIALE elemente specifice fiecarui
cromozom
prin tratamente speciale si incorporarea de coloranti specifici
pentru ADN, regiunile cromozomiale fixeaza selectiv acesti
coloranti;
apare un model de benzi transversale, alternante, colorate, unic
pentru fiecare cromozom (numarul, pozitia, marimea,
succesiunea si intensitatea coloratiei).
MODELUL DE BANDARE reflecta STRUCTURA HETEROGENA
a cromozomului si defineste regiuni din genom care au
proprietati si functii diferite.

Identificarea cromozomilor metafazici:


CRITERII
1.marimea; 2.modelul de benzi; 3.pozitia centromerului.
marimea
modelul
de benzi
pozitia
centromerului

BENZILE CROMOZOMIALE
elemente specifice fiecarui cromozom
Structura heterogena a cromozomului:

Diferente in compozitia perechilor de baze;


Densitatea genica;
Elementele repetitive;
Gradul de compactare al cromatinei.

FACILITEAZA CLASIFICAREA SI DETECTAREA ANOMALIILOR


STRUCTURALE

TEHNICI DE GENERATIA III


Marcaj de inalta rezolutie
Sunt utilizati
cromozomi slab
condensati
caracteristici primelor
faze ale diviziunii;
Fiecare banda din
crz.metafazic poate fi
subdivizata in subbenzi;

Se identifica 550-850
benzi / genom
haploid.

Fiecare banda are ~ 5 Mb = limita maxima de rezolutie in citogenetica


conventionala

TEHNICI DE GENERATIA IV
CITOGENETICA MOLECULARA
Principiu comun: hibridizarea moleculara intre o SONDA ADN
monocatenar si o TINTA (ADN genomic), reprezentata de
regiunea cromozomiala analizata de sonda.
SONDA ADN (fragment ADN monocatenar complementar unei
regiuni de cromozom)
- centromerice
- locus-specifice
- specifice unui cromozom
- telomerice
TINTA (fragmentul genomic analizat de o sonda)
- segmente ADN din crz. metafazici
- segmente ADN din cromatina nucleilor interfazici
- intregul cromozom
- intregul genom

TEHNICI DE GENERATIA V
TEHNICI DE CITOGENETICA MOLECULARA
BAZATE PE MICRORETELE
1. Microretele cu sonde non-polimorfice (CGH array)
2. Microretele cu sonde polimorfice (SNP)
- Permit o analiza cantitativa de inalta rezolutie a numarului de
copii (CNV) ale ADN la scara genomica.
- Identifica regiuni cromozomiale al caror numar de copii este
anormal: deletii sau amplificari.

CARIOGRAMA - CARIOTIP IDIOGRAMA


CARIOGRAMA : aranjarea ordonata , dupa criterii bine stabilite, a
cromozomilor unei metafaze.
CARIOTIP (formula cromozomiala) descrierea numerica a
cromozomilor unei cariograme.
46,XY,t(8;15)(p23;q14)
IDIOGRAMA: reprezentare schematica a dispozitiilor benzilor
cromozomiale

ELEMENTE CARACTERISTICE
FIECAREI SPECII!
NUMARUL SI MORFOLOGIA
CROMOZOMILOR

NUMARUL TOTAL DE CROMOSOMI:


CELULA SOMATICA: 2n=46

IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR
folosind tehnici de analiza cromozomiala conventionale

1.MARIMEA
2.POZITIA
CENTROMERULUI
3.MODELUL DE BENZI
(unic pentru fiecare
cromozom)

ELEMENTE MORFOLOGICE SI
FUNCTIONALE COMUNE TUTUROR
CROMOZOMILOR UMANI
1. CROMATIDELE
2. CENTROMERUL
3. TELOMERELE

CROMATIDELE
Sunt subunitati longitudinale identice, CROMATIDE-SURORI;
Sunt atasate una de cealalta la nivelul centromerului prin
intermediul unui complex multiproteic (coezine);
Fiecare cromatida este impartita de centromer in doua brate,
notate conventional p (bratul scurt) si q (bratul lung).
1 cromatida = 1 molecula ADN

SINTEZA ADN (replicare)

CROMATIDA
(cromozom monocromatidic/nereplicat)

CROMOZOM
(cromozom bicromatidic/replicat)

CENTROMERUL

Segmentul cromozomial de la nivelul constrictiei primare;


- contine secvente de ADN satelit ce formeaza un bloc de heterocromatina
constitutiva la care se fixeaza proteine specifice CENP (Centromer Proteins) si
CLIP (Cytoplasmic Linker Proteins) formand in mitoza KINETOCORUL ;
KINETOCORUL este o structura complexa, se ataseaza ADN-ului centromeric si
capteaza microtubulii fusului de diviziune; protejeaza celula de pierderea
cromozomilor.
FUNCTIILE CENTROMERULUI:
- are rol in procesul de segregare normala a cromatidelor / cromozomilor in
timpul diviziunii celulare;
- adeziunea cromatidelor surori (coezina se asociaza heterocromatinei
centromerice dupa replicarea cromozomilor).

CENTROMER/ REGIUNEA
INTERNA A KINETOCORULUI
REGIUNEA EXTERNA A
KINETOCORULUI
- Atasarea microtubulilor
- migrarea in anafaza
HETEROCROMATINA
CENTROMERICA
BRAT CROMOZOM

CENTROMER si KINETOCOR

COEZINELE (galben) mentin impreuna cromatidele surori din faza S pana in


metafaza ( sunt eliminate )

MARCAJUL C
evidentiaza heterocromatina constitutiva (in special la nivel
centromeric)

TELOMERELE
sunt structuri specializate, formate din ADN repetitiv si
proteine.
FUNCTIILE TELOMERELOR:
- mentin stabilitatea si integritatea structurala a cromozomului .
- asigura replicarea completa a capetelor cromozomilor.
- stabilirea arhitecturii tridimensionale a nucleului.

ELEMENTE MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE COMUNE


CROMOZOMILOR UMANI
1. SATELITII
2. CONSTRICTII SECUNDARE
3. SITUSURI FRAGILE

ELEMENTE MORFOLOGICE COMUNE UNOR


CROMOZOMI
A.SATELITII - Formatiuni de cromatina atasate de
bratele scurte ale cz. acrocentrici.
Atasarea se face prin filamente de ADN ce contin
genele de ARNr, formand organizatorii nucleolari.
B.CONSTRICTIILE SECUNDARE - Regiuni cz. caracterizate
printr-o relativa decondensare a cromatinei, vizibila in interfaza.
C.SITUSURILE FRAGILE COMUNE (SFC) Au aspect de lacune
necolorate sau constrictii; La acest nivel cz. se pot rupe usor
atat in vivo cat si in vitro (zone cu cromatina compacta,
hipoacetilarea histonelor); Sunt markeri normali.

MARCAJUL NOR
evidentiaza satelitii
cromozomilor

ELEMENTE SPECIFICE FIECARUI CROMOZOM


BENZILE CROMOZOMIALE
Benzile cromozomiale reflecta structura interna heterogena a
cz. si definesc regiuni cu structura si functii diferite.
Prin tratamente diferite si colorantii specifici rezulta o serie
continua de benzi transversale: benzi intens colorate/benzi slab
colorate
Fiecare cz. prezinta un model caracteristic de distributie a
benzilor. Pozitia, succesiunea, marimea si intensitatea culorii
benzilor permit identificarea precisa a fiecarui cz.
Marimea benzilor variaza intre 5-10 Mb. Modelul de benzi este
identic pentru toate celulele unui organism si pentru toti
indivizii speciei.
Benzile sunt markeri citologici ai structurii heterogene a cz.
(gradul de compactare al fibrei de cromatina in cz).
SUNT CORELATE CU ORGANIZAREA FUNCTIONALA A
CROMOZOMULUI

BANDA
Acel segment cromozomial , clar diferentiat de segmentele
adiacente, avand o coloratie mai inchisa sau mai deschisa.
REPERE SPECIFICE
-Centromerul
-Unele benzi
-Telomerele

REGIUNI
BENZI
SUB-BENZI

7q26.2

CARIOTIPUL (CARIOGRAMA)
NORMAL

Definiie: aranjarea ordonata a cromozomilor unei metafaze.


Criterii de aranjare: mrimea, poziia centromerului, prezena
sateliilor, prezena constriciilor secundare, modelul de benzi.

Caracteristici:
- Numrul total de cromozomi este 46
- Aranjai n apte grupe de cromozomi notate convenional de la A la
G
- Autozomii sunt numerotai de la 1 la 22 n ordinea descresctoare a
mrimii
- Gonozomii sunt aezai separat, la sfritul cariotipului.

DESCRIEREA SINTETICA A UNUI


CARIOTIP NORMAL SAU
ANORMAL

FORMULA DE BAZA CUPRINDE 3 ITEMURI:


Precizeaza numarul de cromozomi.
Constitutia cromozomilor de sex (normala /anormala).
Anomaliile de numar sau de structura (daca este cazul).

De exemplu,
46,XX sau 46, XY sau 46,XX/47,XXX sau 47,XY,+21

CLASIFICAREA SI
NOMENCLATURA
CROMOZOMILOR UMANI
IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR SE FACE PE BAZA
MORFOLOGIEI CROMOZOMILOR
Se utilizeaza criterii precis stabilite
(ISCN).

Simboluri folosite pentru


descrierea cariotipului (ISCN,
2009)

SIMBOLUL SEMNIFICATIE
p
Bratul scurt al cromozomului
q
Bratul lung al cromozomului
cen
centromer
ter
terminal
A-G
Grupe cromozomiale
1 - 22
Numerele perechilor de autozomi umani
X, Y
Cromozomii sexului (gonozomi sau
heterozomi)

SIMBOLUL SEMNIFICATIE
mos
Mozaic cromozomial
/
Separa clonele celulare in mozaic
//
Separa clone celulare in himerism
h
Heterocromatina constitutiva
+/Inaintea numarului unui cromozom
indica adaugarea / pierderea unui
cromozom intreg
mat
Origine materna
pat

Origine paterna

IDENTIFICAREA
CROMOZOMILOR
LUNGIMEA CROMOZOMULUI
POZITIA CENTROMERULUI

MARI

MIJLOCII

MICI

metacentrici

A 1-3

E 16

F 19-20

submetacentrici

B 4-5

C 6-12, X

E 17-18

acrocentrici

D 13-15

G 21-22, Y

HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN
Aceste variaii individuale nu au nici un efect fenotipic
nefavorabil i evident pentru individ NU AU EXPRESIE
FENOTIPICA.
Defineste variatiile morfologice ale unor regiuni cromozomiale
prezente la indivizi din populatia generala;
Sunt rare n populaie; (mai frecvente la cuplurile cu avorturi
spontane repetate sau in grupul persoanelor cu retard mental)
Se motenesc mendelian.
Regiunile cromozomiale variabile
morfologic sunt zone de heterocromatina
variabile ca marime si inactive genetic.

HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN
Cromozomul marker este un cromozom
diferit morfologic de omologul su.

HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN
La om, au fost evideniate patru tipuri de regiuni variabile:
1.Marimea variabila a regiunii heterocromatice a cromozomului
Y;
2.Regiunile pericentromerice ale tuturor cromozomilor
implicnd mrirea heterocromatinei adiacente centromerului.
3.Polimorfismul marimii si numarului satelitilor;
4.Situs-urile fragile induse de antifolati.

HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN
De exemplu:
Constricia secundar prezenta pe bratul q al cromozomilor 1, 9
si 16 poate fi alungit (are o lungime dubl fa de omolog) sau
diminuat. Se noteaz astfel: 9qh+ sau 9qh-;
Variaii dimensionale ale braului q al cromozomului Y (10% din
brbaii normali clinic). De exemplu, Yq+ (mai mare dect q al
cromozomului 19) sau Yq- (mai mic dect q al cromozomului
22). Cromozomul Y foarte foarte mic favorizeaz nondisjunciile
n meioza patern.

EVOLUTIA DIAGNOSTICULUI GENETIC


Teste discrete

Structural

Evolutie
tehnologica

Platforme integrate
multitest

Functional

Calitativ

Cantitativ

Analog

Digital

Tehnologii de diagnostic citogenetic


Studiul cromatinei sexuale.
Investigarea citogenetic a situsurilor fragile.
Investigarea sindroamelor de instabilitate
cromozomial.
Examenul de cariotip analiza cromozomilor marcai prin
diferite metode de bandare, n microscopie optic i ordonarea lor n
cariotip.

Tehnologii de diagnostic citogenetic


Investigarea citogenetic a situsurilor fragile.
Evidenierea citogenetic a situsurilor fragile - diferite tratamente ce
inhib parial replicarea ADN (exemplu incubarea celulelor n mediu de
cultur deficient n acid folic)
Situsuri fragile comune - prezente la > 5% din indivizi ntr-o populaie
Situsuri fragile rare - prezente la < 5% din indivizi ntr-o populaie

FRAXA - Xq27 / FRAXE Xq28 , asociate cu sindromul X fragil

Examenul de cariotip
Cromozomii pot fi observai prin microscopie
optic doar n timpul diviziunii celulare, n
prometafaz i metafaz.
Pentru obinerea cromozomilor n metafaza sunt
necesare celule care se divid n mod spontan sau
la care prin cultivare i tratamente in vitro poate fi
indus capacitatea de diviziune.

Examenul de cariotip
Mduva osoas, tumorile solide, vilozitile coriale
etc, conin celule cu capacitate spontan de
diviziune.

Sngele periferic, cu excepia hemopatiilor cu


descrcare periferic, nu conine celule ce se divid
spontan; prin utilizarea agenilor mitogeni
limfocitele T i/sau B pot fi transformate blastic, cu
obinerea de diviziuni celulare.

Diagnostic postnatal
(tulburari de dezvoltare/ anomalii congenitale,
disabiliti intelectuale, anomalii de sexualizare,
tulburri reproductive):
snge periferic,
biopsii cutanate

Indicaii
de analiz:
selecia esutului
de analizat
Diagnostic prenatal:
viloziti coriale,
lichid amniotic,
snge fetal

Diagnostic
oncologic i hematologic:
tumori solide,
mduva osoas +/- snge periferic

Relatia
citogeneticii
clasice cu
tehnologiile
moleculare

Examenul de cariotip - avantaje:


-detectia anomaliilor calitative si
cantitative;
-Examinarea intregului genom intr-un singur
experiment;
-Tehnologii standardizate, validate pentru
utilizarea in practica medicala
-Sisteme uniforme de nomenclatura a
cromozomilor si raportare a rezultatelor

Examenul de cariotip - limitari:


-Rezolutia : > 5Mb
-Dificultatea de a obtine celule in diviziune
pentru anumite tesuturi/situatii clinice
-Dificultatea de a elucida rearanjamentele
complexe sau pe cele care implica regiuni
cromozomiale cu model de benzi similar.

Studiile FISH:
Hibridizarea fluorescenta in situ (FISH)
permite investigarea unor secvente specifice
de acizi nucleici (ADN sau ARN) din
specimene fixate pe lama microscopica.
FISH a permis cresterea rezolutiei precum si
largirea gamei de structuri ce pot fi
investigate.

Studiile FISH:
-Rezolutie crescuta ~ 100-200 kb
-Posibilitatea de investigare a celulelor ce nu
se afla in diviziune (FISH interfazic)
-LIMITARI investigarea unor regiuni tintite,
nu a intregului genom

Studii FISH:

Array CGH/SNPs:
-Investigarea intregului genom intr-un experiment unic.
-Rezolutie pana la 0,2 kb.
-Investigarea celulelor ce nu se afla in diviziune.
-Detectia pierderilor heterozigotiei fara modificarea
numarului de copii (CN-LOH).
LIMITARI:
Nu detecteaza anomaliile genetice echilibrate din punct
de vedere al continutului genetic
- Nu detecteaza mozaicisme cu nivel redus

imagine scanata

Array CGH

profil aCGH

date brute

Combinarea
metodelor de
investigatie
genetica

Studiul
arhitecturii
nucleare

Genome Biol 2009, Fraser et al.

Investigatia citogenetica clasica


etape esentiale
Initiere culturi celulare/
cultivare
Sacrificare/recoltare
culturi celulare
Preparate citogenetice/
analiza microscopica

blocaj mitotic
soc hipoton
fixare

blocaj mitotic (colchicina/colcemid)

blocarea ciclului celular in vederea sincronizarii

Culturi celulare aplicaii


Celula - unitate biologic fundamental -

Robert Hooke, 1665


introducerea termenului de
celul

Woodward, 1871 prima


microfotografie

Culturi celulare tip celular/


morfologie

fibroblaste

celule epiteliale

limfoblati

Condiii de recoltare
RECOLTARE
Asepsie
Anticoagulare

Identificare
prob

TRANSPORT
Condiii de
mediu adecvate

Prob coninnd celule viabile,


corect identificat

Rapiditate

Studiul
cromozomilor

Iniierea culturilor celulare


Evaluarea cantitativ numrtoarea celulelor din eantionul biologic - este
esenial pentru iniierea culturilor celulare.
Utilizarea unui numr constant de celule permite asigurarea unei creteri optime a
celulelor in vitro, precum i standardizarea procedurilor.

Tehnici de sincronizare ciclu celular

Sincronizarea ciclului celular este utilizata pentru:


-imbunatatirea indexului mitotic,
-obtinerea cromozomilor prometafazici pentru bandare GTG de inalta rezolutie.

Tehnici de sincronizare ciclu celular

Metode diferite avand la baza acelasi


principiu - blocarea ciclului celular in faza S
de sinteza, pentru a permite acumularea a
cat mai multe celule intr-o singura faza a
ciclului celular, urmata de indepartarea
blocajului si parcurgerea sincrona a
urmatoarelor faze din ciclul celular.

blocaj mitotic (colchicina/colcemid)

blocarea ciclului celular in vederea sincronizarii

Tehnici de bandare cromozomiala


Dou categorii de tehnici de bandare:
- tehnici ce genereaz benzi distribuite longitudinal de-a lungul ntregului
cromozom (G, Q i R);
- tehnici care coloreaz specific anumite regiuni cromozomiale (C, T i NOR).
Generarea diferitelor modele de benzi poate fi atribuit unuia sau mai multor
factori:
- compoziia n baze azotate;
- interaciunea dintre ADN i proteinele nonhistonice;
- gradul de compactare a cromatinei, variabil n diferite regiuni cromozomiale.

Bandri cromozomiale
Caracteristici

Benzi R

Tipul de bandare
Coninutul
azotate

structural, dispoziie
longitudinal
baze bogate n GC

Coninutul
de
metilcitozin

5- moderat

Benzi G

structural, dispoziie
longitudinal
bogate n AT
sczut

Transcripie

intens

redus

Densitate genic

crescut (gene specifictisulare i


housekeeping)

redus

Insule CpG

numeroase

reduse numeric

Secvene repetitive

SINEs

LINEs

Replicare

la nceputul fazei S

la mijlocul i sfritul fazei


S

Tehnici de bandare cromozomiala


Metodele citogenetice sunt in mod traditional bazate pe analiza
microscopica a celulelor individuale si a cromozomilor.
Metodologiile moderne de scanare a intregului genomde tipul
microarray, nu pot fi clasificate ca metodologii citogenetice.
Aceste noi tehnologii sunt insa utilizate extensiv de catre
laboratoarele citogenetice pentru a obtine o descriere a structurii
cromozomiale la o rezolutie care o depaseste cu mult pe cea a
analizei microscopice.
In acest sens, tehnologiile array CGH fac legatura intre citogenetica
clasica si metodele de genetica moleculara.

Metode de analiz
microscopica
Studiile cromozomiale se realizeaza prin vizualizarea in microscopie
optica a cromozomilor etalati in placa metafazica, fixati si colorati.
Rezolutia microscopiei optice - 0,2 microni
Cromozomii umani au dimensiuni de ~ cativa microni lungime

Analiz
microscopica
Hemato-oncologie: analiza si cariotiparea a minim 20 de
metafaze.
Cariotip constitutional: evaluarea a minim 20 de metafaze,
cariotiparea a ~5-10 metafaze; indicatiile clinice cu
suspiciune de anomalie cromozomiala in mozaic
extinderea analizei microscopice la 30-50 de metafaze.

Cariotipul =
rezultatul final al investigaiei citogenetice clasice
n peisajul actual al geneticii moderne diagnosticul
citogenetic continu s reprezinte standardul de aur pentru o serie de
indicaii specifice.