Cromozomul (din limba greacă chromo - „culoare” și soma - „corp”) este o
structură celulară ce poate fi observată în cursul diviziunilor celulare în etapa numită metafază și care reprezintă forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu proteine. I. Noțiuni introductive Termenul de cromozom înseamnă corpusculi colorați. Culoarea nu le este specifică, ci ea provine de la coloranții utilizați pentru prepararea celulelor aflate în diviziune, în vederea unei mai bune observări. Numărul și forma cromozomilor este caracteristică speciei și va fi identificată în toate celulele unui individ și la toți indivizii speciei respective. Fiecare celulă umană are 46 de cromozomi, jumătate de la mama, iar cealaltă jumătate de la tată, organizați în perechi. Celulele corpului sunt diploide, 2n, iar cel în celulele reproducătoare sunt haploide notate cu n. II. Alcătuirea unui cromozom Cromozomii sunt alcătuiți dintr-o macromoleculă chimică, AND, de forma unei scări lungi, răsucite, formând o spirală dublu-helix. Cromozomul este alcătuit din fibre de cromatină, vizibili în timpul diviziunii celulare, când se condensează și se spiralează. Înainte de diviziunea celulară, cromozomii se dublează, deoarece sinteza de ADN , fiind alcătuiți din două fibre de cromatină, unite prin centromer, la mijloc. Spre sfârșitul diviziunii celulare, cromozomii sunt alcătuiți dintr-o fibră de cromatină, condensată puternic, numită cromatidă. Fibrele de cromatină sunt alcătuite din ADN ce are gene și proteine, gena fiind un segment de ADN care condiționează sinteza de proteinelor, transmițându-se prin această manifestare caracterele ereditare.
Cariotipul uman cuprinde 46 de cromozomi, clasificați după dimensiune, forma și
poziția centromerului, 44 fiind autozomi și 2 heterozomi. Automozomii sunt cromozomii identici ai celor două sexe, heterozomii sunt notați cu XX la femeie și XY, la bărbați.
III. Curiozități
Thomas Hunt Morgan împreună cu echipa de cercetători americani a realizat
hibridări pe musculița de oțet, elaborând, în 1910, „teoria cromozomială a eredității”, demonstrând că genele sunt localizate în cromozomi și că diferențele dintre cele două sexe sunt determinate genetic. ● Matthew Meselson și Franklin Stahl au demonstrat în 1957 modul în care se realizează dublarea cantității de ADN, în vederea realizării diviziunii celulare.