~ În funcţie de acidul nucleic conţinut în genom, virusurile se clasifică în:

 ribovirusuri, ce conţin ARN. Moleculele de ARN pot fi:

o monocatenare, ca de exemplu la virusul gripal şi la virusul mozaicului

tutunului (VMT);

o bicatenare, întâlnite la reovirusuri.

 dezoxiribovirusuri , ce conţin ADN. Moleculele de ADN pot fi:

o monocatenare, ca de exemplu la bacteriofagul phi X174;
o bicatenare, la virusul herpetic.

~ Eseu 6 notiuni Organizare material genetic

Enumerare 6 notiuni: ribovirusuri, dezoxiribovirusuri, ARN, ADN, virusul gripal, virusul

herpetic

Virusurilor se clasifica după tipul de acid nucleic conţinut in doua categorii:

ribovirusuri si dezoxiribovirusuri. Ribovirusurile contin ARN, care pot fi atat
monocatenare, ca de exemplu la virusul gripal şi la virusul mozaicului tutunului cat si
bicatenare, întâlnite la reovirusuri. Dezoxiribovirusurile contin ADN. Moleculele de ADN
pot fi atat monocatenare, ca de exemplu la bacteriofagul phi X174, cat si bicatenare, la
virusul herpetic.

~ Cromozomul bacterian are formă circulară, fiind reprezentat de o moleculă de

ADN dublucatenar care este împachetată, prezentând cca 50 de bucle. Buclele sunt fixate
prin „cleme” de ARN. Fiecare buclă prezintă, superrăsuciri. Cromozomul bacterian conţine
cca 2000 - 3000 de gene ce se transmit înlănţuit, formând o singură grupă de linkage.

La procariote structura genelor este continua, iar la eucariote structura genelor este
discontinua.

Materialul genetic de la procariote- reprezentat de plasmide şi prin existenţa celor două

tipuri de acizi nucleici - ADN şi ARN, care dau posibilitatea realizării proceselor de sinteză
proteică în celula bacteriană. Materialul genetic la eucariote- reprezentat de- materialul
genetic nuclear, situat în nucleu şi reprezentat de acizi nucleici, ce formează cromatina
nucleului.

Modalitati de condensare:

A. la procariote: Cromozomul este împachetat, prezentând cca 50 de bucle.

Buclele sunt fixate prin „cleme” de ARN. Fiecare buclă prezintă,
superrăsuciri.

B. la eucariote:Modalitatile de condensare sunt diverse și complexe. Ex:

ADN- nucleosom- cromatină- cromozom.

~ Celulele bacteriene pot avea şi material genetic extranuclear (extracromozomul

bacterian):
  Este reprezentat de plasmide
 Plasmidele sunt structuri extracromozomiale, separate fizic de cromozomul
bacterian şi care se replică independent de acesta.

Plasmidele, adica material genetic extranuclear au rol in:

o recombinarea genetică (prin plasmida factorul F (factorul de sex), care conţine

gene care pot fi transferate unei alte celule bacteriene) determinând astfel
creşterea variabilităţii genetice în cadrul speciei.
o conferirea bacteriilor caractere suplimentare, specifice, fapt ce măreşte
heterogenitatea populaţiilor bacteriene

~ Eseu 6 notiuni Material genetic extracromozomial

Material genetic extranuclear este reprezentat de plasmide. Plasmidele sunt structuri

extracromozomiale, separate fizic de cromozomul bacterian şi care se replică
independent de acesta. Plasmidele le conferă bacteriilor caractere suplimentare,
specifice, fapt ce măreşte heterogenitatea populaţiilor bacteriene şi au rol important în
recombinarea genetică, determinând astfel creşterea variabilităţii genetice în cadrul
speciei.

~ Cromozomul la eucariote prin condensarea cromatinei în timpul diviziunii celu-

lare, se individualizeaza, se observă cel mai bine la microscop, în metafază. Conţine
ADN, ARN, proteine histonice şi nonhistonice, mici cantităţi de lipide, ioni de calciu, de
magneziu.

ADN-ul din structura cromozomului de la eucariote prezintă:

 secvente unice de nucleotide, cu rol informaţional, în care sunt incluse

genele şi care se numesc exoni;

 secvenţe repetitive, în care anumite nucleotide se repetă şi care formează

intronii. Intronii au rol în reglajul genetic002E

Cromozomul la eucariote este cromozomul metafazic sau cromozomul interfazic.

Cromozomul metafazic ste format din două molecule de ADN, numite cromatide.
Fiecare catenă din structura unei molecule de ADN se numeşte cromonemă.Cromozomul
metafazic prezintă o constricţie primară numită centromer, dispus în diferite poziţii şi
care delimitează câte două braţe, egale sau inegale, pentru fiecare cromatidă. Unii
cromozomi metafazici prezintă o constricţie secundară ce delimitează sateliţi. Capetele
cromozomilor se numesc telomere. Poate fi clasificat in metacentrici, submetacentrici,
acrocentrici, telocentrici

Cromozomul interfazic, atât la procariote cât şi la eucariote este alcătuit dintr-o

singură moleculă de A.DN. La ambele tipuri de organisme cromozomii sunt reprezentaţi
ADN dublucatenar. La procariote cromozomii interfazici sunt reprezentaţi de ADN circular,
pe când la eucariote acesta este liniar/helicoidal.

Rol- Prezenta, la eucariote, a cromozomilor sub formă de perechi şi gradul superior de

împachetare a acestora, conferă o stabilitate mai mare a materialului genetic la acţiunea
factorilor mutageni.

Nr cromozomi- Mai mulți- ex.om =46

Nr gene- Mai multe -ex la om Genomul uman nuclear conține aprox . 30.000 de
gene

Modalități de condensare- Diverse și complexe ADN- nucleosom- cromatină-

cromozom

~ Cromatina este un lanţ flexibil, alcătuit din nucleosomi şi reprezintă forma

interfazică a cromozomilor. Cromatina conţine ADN, ARN, proteine histonice şi
nonhistonice, mici cantităţi de lipide, ioni de calciu, de magneziu. Proteinele histonice
intră în-structura nucleosomului, iar proteinele nonhistonice sunt activatori ai genelor.

În nucleul celulelor, cromatina prezintă două forme funcţionale:

 heterocromatina, formă inactivă, ce nu poate fi transcrisă în proteine, dar

având rol reglator al procesului de sinteză proteică .

 eucromatina forma activă, care este transcrisă în proteine. Eucromatina

conţine secvenţe unice.

Ambele stări funcţionale ale cromatinei sunt alternative şi reversibile.

~ Modelul nucleosomal

Cromatina are aspect de „şirag de perle” în care fiecare „perlă” reprezintă

nucleosomul deoarece nucleosomul este elementul structural al fibrei de cromatină. Un
nucleosom este format dintr-un octamer histonic, ce conţine câte două molecule de:
histona H2A, histonă H2B, H3 şi H4. Acest octamer histonic (miez histonic) formează un
cilindru turtit, care este înconjurat la exterior de două inele de ADN, formate din
aproximativ 140-200 de nucleotide.

În structura fibrei de cromatină, nucleosomii sunt prinşi unii de alţii prin intermediul unui
segment de ADN numit ADN linker, care este complexat cu histona H1. ADN-linker este
format din câteva zeci de nucleotide.

Prin condensarea cromatinei în timpu diviziunii celulare, se individualizează

cromozomii, care se observă cel mai bine la microscop, în metafază.

~ Genomul uman nuclear contine aproximativ 30.000 de gene

~ Genomul uman extranuclear este localizat in mitocondri si cloroplaste, fiind

format din cate o molecula de ADN ccirculara.

Genomii virali poate fi compus fie din ARN, fie din ADN. Genomii virusurilor contin
secvente de ARN. Acesta poate fi fie ARN monocatenar fie ARN bicatenar. Procariotele și
eucariotele au genomi ADN. Genomele eucariote sunt compuse din unul sau mai mulți
cromozomi ADN liniari. Spre deosebire de procariote, eucariotele au organizarea exon-
intron a genelor care codifică proteinele și cantități variabile de ADN repetitiv. La
mamifere și plante, majoritatea genomului este compus din ADN repetitiv.

Complexitatea materialului genetic crește de la virusuri la procariote și apoi la eucariote

virusurile procariotele conțin material specific extra cromozomial și este reprezentat de
către plasmide procariotele Prezintă două tipuri de acizi nucleici ADN și arn ceea ce
creează posibilitatea realizării sintezei proteice eucariotele au o complexitate mai mare a
materialului genetic. În primul rând prezența cromozomilor sub formă de perechi oferă o
stabilitate mai mare a materialului genetic la acțiunea factorilor mutage; ex:bacterii.
Apoi, eucariotele prezinta niveluri de condensare superioare procariotelor deoarece
cromatina eucariotelor conține o structură chimică mai compexa iar astfel materialul
genetic are un grad de stabilitate mai mare.