Sunteți pe pagina 1din 3

Organizarea materialului genetic la

eucariote
Protozoarele, ciupercile, plantele i animalele, sunt organisme eucariote.
Acestea au celule cu structur complex, n care materialul genetic este
localizat n nucleul sau nucleii celulelor. n sistemele de clasificare cu cinci
regnuri, adoptat de cursurile universitare din Romnia, regnurile sunt:
Monera, Fungi, Protista, Plante, Animale. Dintre eucariote, organisme
unicelulare sunt unele ciuperci i protozoarele, iar pluricelulare sunt n
totalitate animalele i plantele. Celulele eucariotelor conin organite
citoplasmatice, aa cum sunt mitocondriile, cloroplastele etc.
Spre deosebire de eucariote, procariotele, regn Monera (bacteriile i
archaea) nu au organite celulare protejate de membrane, aa cum ar fi
aparatul Golgi i alte structuri complexe intracelulare.
1. Materialul genetic extranuclear
Este localizat in cloroplaste, unde este reprezentat de ADN-ul cloroplastic
si in mitocondrii, unde este reprezentat de ADN-ul mitocondrial.
Materialul genetic extranuclear este reprezentat de o molecula de ADN de
forma circulara.
ADN-ul extranuclear prezinta o serie de particularitati:
- se replica dupa modelul semiconservativ, dar nu in perioada de sinteza S
a ciclului celular, ci independent de ADN-ul nuclear
- greutatea moleculara si raportul A+T/G+C sunt diferite de ADN-ul
nuclear
- viteza cu care se realizeaza denaturarea-renaturarea este diferita
- nu se obtin hibrizi moleculari intre ADN-ul extranuclear si ADN-ul nuclear.
2. Materialul genetic nuclear
Este localizat in nucleu si este reprezentat de o substanta numita
cromatina.
Cromatina este forma interfazica a cromozomilor.
Cromozomii sunt structuri permanente in nucleu, insa sunt vizibili la
microscop numai in timpul diviziunii nucleului.
Cromozomii se formeaza prin spiralizarea, condensarea si fragmentarea
fibrei de cromatina.
La eucariote cromozomii au o arhitectura complexa fiind alcatuiti din:
a) 13-15% ADN
b) 12-13% ARN
c) 68-72% proteine histonice si nonhistonice
d) mici cantitati de lipide
e) ioni de calciu si de magneziu

Cea mai importanta componenta a cromozomului eucariot este ADN-ul.


ADN-ul poate fi impartit in doua categorii de secvente:
- secvente unice de nucleotide, in care sunt incluse genele si care se
numesc exoni
- secvente repetitive, in care anumite secvente de nucleotide se repeta de
un numar variabil de ori si care formeaza intronii cu rol in reglajul genetic
La eucariote secventele unice de nucleotide sunt intercalate cu secventele
repetitive.ADN-ul repetitiv este de obicei non-informational, adica nu
contine gene structurale ci are rol in reglajul genetic, diferentierea
celulara si evolutia materialului genetic.
Cromatina prezinta doua stari functionale, alternative si reversibile:
eucromatina si heterocromatina.
Eucromatina este partea activa a cromatinei, care se condenseaza in
timpul diviziunii celulare, ea fiind forma mai putin condensata a
cromatinei.Ea se coloreaza normal cu coloranti bazici si se replica de-a
lungul fazei de sinteza a ciclului celular.
Eucromatina contine cea mai mare parte a proteinelor nonhistonice care
actioneaza materialul genetic.
Eucromatina contine secvente unice numite exoni, care au rol
informational.
Heterocromatina este partea inactiva a cromatinei, care este mai
condensata.
Se coloreaza mai intens si se replica la sfarsitul fazei S a ciclului celular.
Heterocromatina contine secvente repetitive numite introni care au rol
non-informational.
Cromatina se prezinta ca un lant flexibil alcatuit din unitati numite
nucleosomi.Nucleosomul are forma unui cilindru turtit, format dintr-un
octamer de proteine histonice (8 proteine histonice) inconjurat la exterior
de un segment de ADN format din 140 perechi de nucleotide.Acest
segment de ADN formeaza o pereche de inele la varful si la baza
cilindrului.
Legatura dintre doi nucleosomi se realizeaza cu ajutorul unei secvente de
ADN formata din cateva zeci de nucleotide care se gasesc unite cu un alt
tip de histone.
ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleohistonic care
alcatuieste fibra de cromatina.
La inceputul diviziunii celulare se formeaza cromozomii prin spiralizarea si
condensarea fibrei de cromatina.
Cromozomii pot fi cel mai bine studiati in metafaza, deoarece atunci sunt
cel mai bine spiralizati si condensati.
Cromozomul metafazic este format din doua fibre de cromatina, numite
cromatide surori.
Fiecare cromatida este alcatuita dintr-o molecula de ADN bicatenara.Cele
doua fibre de cromatina se intersecteaza intr-un punct numit centromer.
Centromerul este o constrictie primara care delimiteaza intr-un cromozom
doua brate egale sau inegale.

Pozitia centromerului este un criteriu de clasificare a cromozomilor:


a) cromozomi metacentrici
- au centromerul plasat median
- au doua brate cromozomiale egale
b) cromozomi submetacentrici
- au centromerul plasat submedian
- au doua brate cromozomiale inegale
c) cromozomi acrocentrici
- au centromerul plasat aproape de unul din capetele cromozomului
- prezinta constrictie secundara care delimiteaza sateliti
d) cromozomi telocentrici (lipsesc la om)
- au centromerul plasat la capatul cromozomului
- au un singur brat cromozomal; capetele cromozomului se numesc
telomere