Structura moleculara la eucariote este mult mai complexa decat la procariote. Reglajul genetic la eucariote este mult mai complex, realizandu-se la nivelul genei si nu la nivelul operonilor. Reglajul genelor se poate face in trei moduri: 1. REGLA!L "RA#S$R%&"%'#AL ( cuplarea proteinelor cromozomice cu un segment din molecula de ARN de pe care trebuie sa se transcrie informatia genetica. 2. REGLA!L LA #%)EL!L "RA#SLA"%E %( consta in degradarea ARN format din transcriptie de catre enzime numite nucleaze localizate pe o parte si alta a membranei nucleare. 3. REGLA!L LA #%)EL!L &'S" "RA#SLA"%'#AL ( se manifesta la nivelul catenelor polipeptidice unde intervin o serie de factori ce impiedica agregarea acestora ptr. formarea structurii CUATERNARE, aceasta find sctructura functionala. *Proteinele cromozomice (histonele si nehistonele) = impreuna cu ADN formeaza CR!A"#NA. $#%"N&'&( sunt proteine )azice* care asi+ura sta)ilitatea structurii* si sunt implicate in transcriptia mesa,ului +enetic intr-un mo. nespecific. N&$#%"N&'&( sunt proteine cromozomice /ariate ca structura si functie* reactioneaza in mo. speficic cu molecula .e ADN .eterminan. transcriptia ne.iferentiata a +enelor in functie .e +ene si tesut* a/an. character re+lator .irect. *!D&'0' D& R&1'A2 'A &3( -proteinele nehistonice se ataseaza la ni/elul unei +ene care este represata .e proietenele histonice. #ntre cele .oua tipuri .e proteine* are loc o actiune .e fosforilare. .ata ADN eli)erat .e histona* se poate realiza transcriptia ARNm. 'a eucariote mai e4ista un re+la, +enetic si la ni/elul se+mentelor cromozomice ale cromozomului sau ale +enomului. Acest re+la, +enetic se poate realiza prin $&"&RCR!A"#N#5AR&. $eterocromatina este constituti/a sau facultati/a. *$eterocromatina constituti/a = contine o cantitate .e ADN repetiti/* forman. +ene nefunctionale. *$eterocromatina facultati/a = rezulta .in heterocromatinizarea unor re+iuni eucromatice.