CURS 2

Genetică
 ADN

Structură

Tipuri ADN

Planul Replicarea ADN

cursului
ADN mitocondrial

ADN repetitiv

Cod Genetic

2
 MATERIALUL GENETIC

EUCARIOTE PROCARIOTE
 Organizarea materialului genetic
1. Nucleosom (11 nm)
2. Solenoid (30 nm)
3. Loop (300 nm)
4. Coiled loops (700 nm)
5. Cromozomii metafazici (1400 nm)
Diametrul nucleului = 5-10 mm
ADN-ul= 2m trebuie să fie ambalat
pentru a fi protejat, dar trebuie să
fie în continuare accesibil pentru a
permite exprimarea genelor și
răspunsul celular
Lungimea totală a cromozomului
mitotic este de 180 µm
• Nucleotida
 •ADN, acid dezoxiribonucleic
(conţine dezoxiriboză);

ACIZII NUCLEICI • ARN, acid ribonucleic

( conţine riboză);
 PROIECTUL GENOMULUI UMAN(HGP)
 DERERMINAREA
SECVENȚEI COMPLETE
A GENOMULUI UMAN
 CARACTERIZAREA
BOLILOR
TEHNOLOGIA OMICA
DETERMINATE DE O
SINGURA GENĂ
 CARACTERIZAREA
BOLILOR Epigeneticca Nutrigenomica

DETERMINATE DE O
MAI MULTE GENE Genomica Transcriptomica proteomica Metabolomica

ADN ARNm Proteine Metaboliți

Source: National Science Foundation,

Putem să citim codul înscris în molecula
de ADN
• Pt noi ar fi necesar
32 de ani ca sa
citim fiecare literă
(nucleotidă) din
molecula de ADN
de la Cromosomul
1 până la sfârșit
Macromolecula de ADN:

- informaţia necesară
determinări secvenţelor de
aminoacizi şi deci a structurii şi
funcţiei tuturor proteinelor;
- sunt parte din structurile
celulare ce contribuie la sinteza
proteinelor;
- catalizează o serie de Modelul Watson si
reacţii biochimice; Crick, 1953, Nature
ADN =depozitul şi transmiţătorii informaţiei genetice pentru fiecare
celulă, ţesut şi organism.

a. dezvoltarea oricărui organism viu este anterior programată în

aceste macromolecule
b. 97-99% - concentrat în nucleu
c. 1-3% - situat în mitocondrii

Nucleotidele (unităţile structurale ale acizilor nucleici)- alcătuit dintr-o

baza azotată, o pentoză şi un grup fosfat:

Bazele azotate din nucleotide sunt de 2 tipuri:

- purinice: adenina (A) şi guanina (G)
- pirimidinice: citozina (C), timina (T) şi Uracilul (U) în ARN

STRUCTURĂ:

rest de Baze organice,4,

Monozaharidă,Z, Adenina,A,
Rest de acid
Riboză sau Timina,T,
Fosforic, P
dezoxiriboză Guanina,G,
Citozina,C,
 Structura primară a acizilor nucleici
Structura primară a acizilor nucleici este dată de
secvenţa de nucleotide

Nucleotidele din acizii nucleici sunt unite prin

legături fosfodiesterice
 Structura secundară
În ADN există 2 lanţuri de nucleotide
- catenele sunt orientate în direcţii opuse, antiparalele
- bazele sunt aranjate pe baza complementarităţii
formând perechi
- perechile de baze sunt unite specific prin legături de
hidrogen
Complementaritatea perechilor de baze este între A-T şi G-C
- 2 legături de H se formeaza între A si T;
- 3 legături de H între G si C ;
Structura secundară
 Regula complmentarității
catena 5’: A T A T C A T G C G G G…3’

catena 3’: ...5’

 Structura Terţiară
Modelul lui Watson și Crick: cele două lanțuri înfășurate în spirală formează dublul helix.
molecula de ADN - 2 catene (lanţuri) polinucleotidice răsucite în jurul unui
ax imaginar într-o spirală dublă (dublu helix), orientată spre dreapta.

• Bazele sunt perpendiculare pe axa principală a moleculei.

• 10 perechi de baze pe pasul elicei
• Baze azotate învecinate se găsesc la o distanţă de 3,4 Å
• Diametrul helixului: 20 Å (2 nm), raza = 10 Å
• Lanțurile antiparalele delimitează două scizuri de dimensiuni inegale: minoră 12 Å și
majoră 22 Å
• Anumiți atomi ai bazelor sunt accesibili în scizuri, permițând recunoașterea specifică a
unei secvențe ADN şi

dau posibilitatea moleculei de ADN să se combine cu histone, hormoni,

antibiotice, enzime, etc.,
- conferă moleculei de ADN o oarecare specificitate în aceste procese.
Structura Terţiară
 ADN – caracteristicile moleculei
• ADN-ul este ,,reţea’’ necesară sintezei de
proteine, molecule organice esenţiale pentru
organismele vii;
• O moleculă de ADN,conţine:
- zone numite gene= au informaţia necesară
pentru sinteza de proteine
- zone fără funcţie,
- zone cu un rol încă necunoscut;
 Alfabetul/ codul ADN
• Trei perechi de baze azotate formează
un ,,codon’’.
• Acesta codifică un aminoacid.Mai mulţi codoni
la un loc = o genă care codifică o proteină.
• Toţi codoni - Cod Genetic
• La începutul sec. XXI, în Proiectul Genomului
Uman, s-a reuşit citirea întregului cod genetic
uman.
 TIPURI DE ADN
• Tipul A – caracterizat printr-
un helix larg, prezinta bazele
azotate orientate puternic
spre interior. Cu 11baze

• Tipul B – reprezinta structura

generala a macromoleculei de ADN – A ADN – B ADN – Z
ADN in celulele active
metabolic. Cu 10 baze

• Tipul Z, singurul cu rasucire la

stanga, este in contrast cu
forma clasica, respectiv tipul
B.
 ADN MITOCONDRIAL (ADNmt)
• Conţine 16569 de baze azotate
• Circular- nu este legat de Histone
• Genele nu au introni
• Are: 2 gene ce codifică molecule de ARNr, 22 de
gene pentru ARNt, 13 gene pentru ARNm = 13
polipeptide
• Doi codoni sunt diferiţi
ca rol comparativ
cu codonii din
ADN-nucleu
 Se transmite numai pe linie maternă la ambele sexe
Ovocitul = 100.000 mitocondrii.
Bolile mitocondriale sunt boli ereditare rare, cu debut precoce şi evolutie rapidă, progresivă,
determinate de disfuncţii ale lanţului respirator mitocondrial.
Manifestările clinice sunt importante la nivelul organelor cu un consum energetic ridicat:
encefalopatie, tulburări neuro-musculare, tulburări cardiace, hepatice, metabolice, etc.
Datorită faptului că fiecare celulă conţine sute de mitocondrii şi fiecare mitocondrie conţine mai
multe molecule de ADN, mutaţiile survenite într-o singură moleculă nu au efect fenotipic. Dacă
însă, în urma diviziunilor celulare, proporţia de molecule de ADNmt mutante creşte, producţia
de energie este afectată şi apar manifestările clinice. În funcţie de proporţia de molecule
mutante manifestările pot fi mai grave, progresive, şi uneori letale. Prezenţa de molecule de
ADNmt normale şi mutante într-o celulă sau organism se numeşte heteroplasmie.
U.M.F IAŞI

STRUCTURA GENOMULUI UMAN

GU = un genom nuclear (complex, 99,5% ADN) +

un genom mitocondrial (simplu şi mic, 0,5%).

20.000 gene
In genomul uman există mai multe tipuri de ADN, diferite prin repetiţia secvenţelor
nucleotidice:

•ADN nerepetitiv, (60%) este alcătuit din secvenţe unice per genom la nivelul
cromozomilor se gaseste în benzile eucromatice, la nivel genic se găseste în exoni

•ADN moderat repetitiv (30 %) este alcătuit din secvenţe scurte repetate de zeci şi
sute de mii de ori şi dispersate în genom. Se gaseste în:
–elemente retrotranspozabile din clasa LINE-elemente lungi de spaţiere nucleare
–elementele SINE- elemente mici de spatiere nucleare
–gene care codifică ARNr si ARNt
•ADN înalt repetitiv (10 %) este alcătuit din secvenţe foarte scurte repetate în
tandem (), de milioane de ori; ele nu sunt transcrise. Se clasifică in:
–ADN satelit din regiuni heterocromatice, pericentromerice şi la nivelul telomerelor
–ADN minisatelit cuprinde secvente polimorfe şi sunt localizate la nivelul
telomerelor
–ADN microsatelit este reprezentat de numărul repetarilor într-un anumit locus şi
cel mai bine caracterizat este cromozomul Y.
 ADN-Moderat repetitiv
(elemente transpozabile)
• Este reprezentat de secvenţe scurte de ADN, care se
gasesc în nr.de sute de mii in genom
• 35% din genom
• Se gaseşte în :

• Elemente scurte intercalare SINEs

• Elemente lungi intercalare LINEs

• Genele care codifică ARNr şi ARNt

 Elemente scurte intercalare-SINEs
-short interspersed repeated sequences-
• Formate din 100-400 pb
• Reprezinta 14 % din genom
• Nu codifica proteine si nu sunt autonome
• Secventele Alu
» 10 % din genom
» Se află în introni
» Rol:iniţierea replicării in diferite puncte ale ADN
» Actioneaza ca elemente transpozabile
» Prin modificarea poziţiei in genom se pot integra
intr-o gena structurală importantă, modificând
astfel funcţionalitatea genei.

Inserţia unui element Alu in gena NF1 (cromosom17)

Tablou clinic din neurofibromatoza

 Consecinta clinica a insertiei
secventei Alu in cadrul genei NF1
 Gena LDLR conţine secvente ALU in introni,
recombinarea patologică între două secvenţe
ALU determină formarea unei gene cu mutaţie,o
proteină receptor defectivă
Insertia secventei ALU in cadrul genei care specifica R-LDL

Alterararea functiei
genei

HIPERCOLESTEROLEMIE
FAMILIALĂ
 Elemente lungi intercalare- LINEs
long interspersed repeated sequences
LINE 1-rol activ ca element
• Formate din 5-7 kb transpozabil
• 21 % din genom -cel mai important element
• Consta din 3 familii uman
transpozabil din genomul

LINE 2

LINE 3

• insertia secventei LINEs intr-o gena

modifica functionalitatea genei
stare patologica
(ex:Hemofilia A, B; Miodistrofia Duchenne)
Dogma Centrală a Geneticii
ADN
TRANSCRIPŢIE

ARN
TRANSLAŢIE

PROTEINE
 FUNCTIILE ACIZILOR NUCLEICI
• ADN
o autocatalitica (autoreplicare)-conserva informatia genetica;
o heterocatalitica-datorita structurii primare periodice transcrie
informatia genetica in ARN- proteine-caracter.
o variabilitate- asigura posibilitatea de recombinare sau de mutatie a
ADN

• ARN
 ARNm-in transcriptie
 ARNr-cupleaza ribozomii in procesul de translatie.
 ARNt-transporta aminoacizii la locul sintezei proteice.
ADN-ul poate suferi modificări reversibile
DENARURAREA ŞI RENATURAREA
 PUNCTUL DE TOPIRE la care are loc denaturarea depinde de:
1. Proporţia de baze azotate
2. Concentraţia in ioni la nivelul helixului
3. pH-ul

RENATURAREA este influenţată de:

4. Timp
5. Concentraţia de ADN
6. Concentraţia de ioni de la nivelul helixului

Importante in HIBRIDIZAREA moleculară a ac. nucleici

 Funcţia autocatalitică a ADN? REPLICAREA
• autoreplicare semiconservativă

• Ca urmare a sintezei ADN-ului, prin diviziunea celulară informaţia genetică

(parentală) se conservă şi apoi se transmite (în mare parte nemodificată)
celulelor fiice
 Modele de replicare:

semiconservativ CORECT

conservativ

dispersiv
Înainte ca o celulă să se poată divide ea trebuie sa-şi
dubleze cantitatea de ADN.

Replicarea ADN are loc în faza S (de sinteză) a ciclului celular

Replicarea procesul de formare a două molecule

bicatenare identice de ADN dintr-o moleculă
iniţială ce serveşte ca matriţă.
mitoza
 Replicarea ADN-lui
• Replicarea ADN se
desfăşoară formând o
structură în formă de
Y numită “furcă de
replicare”, – zonă
unde desface unde
desface dublul helix

• Fiecare din catenele

parenatale este
folosită ca matriţă
pentru sinteza unei
catene noi
• Sinteza catenei noi se
face in direcţie 5’ - 3’
Enzimele implicate în replicare sunt:
ADNpolimeraze, topoizomeraza, helicaza, ARN primaza, ADN ligaza.
• ADN este sintetizat de enzime numite ADN
polimeraze, fiecare dintre acestea utilizând
dezoxinucleozid trifosfaţi ca substraturi;
polinucleotidul este sintetizat în direcţia 5'-3'.

• Matriţa de ADN este utilizată pentru a direcţiona

ordinea bazelor azotate în polinucleotidul nou
sintetizat care devine complementar cu ADN
parental.
•
G G C G C C G C AATATTAATATTTATAA C C G G C G C C
‌‌||| ||| ||| ||| ||| ||| ||| ||| || || || || || || || || || || || || || || || || || ||| ||| ||| ||| ||| ||| ||| |||

C C G C G G C G TTATAATTATAAATATT G G C C G C G G

Replicarea ADN la
eucariote debuteză
în mai multe puncte
de origine, ce
corespund unor mici
unităţi de replicare
numite repliconi.

Replisoma (complex
proteic) recunoaşte
punctul de origine
Helicaza
• La bifurcația de replicare,
separarea separarea celor 2
catene parentale este
realizată de ADN helicaze
 Topoizomeraza
Desfacerea dublului helix parental şi avansarea
bifurcației de replicare produce suprarăsuciri în fața
bifurcației.

Topoizomeraza scade gradul de răsucire a

moleculei ADN parentale şi, astfel, helicaza poate
desface mai departe legăturile de hidrogen dintre
catenele parentale
• Proteine SSB (de la single-strand binding proteins)
împiedică reîmperecherea bazelor. ‐ Catenele parentale
desfăcute sunt stabilizate ataşare de proteine SSB–

Sub acţiunea primazei se sintetizează amorse scurte

= primeri..
ADN polimerazele prezinta două
caracteristici generale:
Toate ADN polimerazele sintetizează
ADN numai în direcţia 5’→3
“Nu ştiu” să înceapă sinteza unei catene
ci numai să o alungească, adăugând un
nucleotid la extremitatea 3’OH
Sinteza nu poate fi sincronă pe ambele catene deoarece acestea sunt
antiparalele, iar
ADN polimeraza III lucrează numai în direcţia 5’ -3’

Sinteza ADN se face diferit pe cele 2 catene :

•pe catena
CONDUCĂTOARE (precoce) se face direct, in sensul de actiune a ADN
polimerazei-5’-3’

•pe catena DECALATĂ (tardivă) se face pe segmente scurte

– fragmente OKAZAKI = fragmente scurte de 150-200 nucleotide în prezenta
primerului.

•ADN polimeraza I exclude primerii şi sintetizează complementar ADN.

•Fragmentele sânt unite cu enzima ADN ligaza (necesită ATP la eucariote şi NAD la
procariote
rezultatul replicarii
La PROCARIOTE (E. coli) - replicarea începe de la un punct fix – ORIGINEA REPLICĂRII;

Viteza este de 1000 nucleotide/secundă

40 minute/genom

La EUCARIOTE - 50 nucleotide/secundă; de fapt

durează 1h până la sf. fazei S a Interfazei
 Există 2 restricţii în momentul replicării:

Noile catene trebuie sintetizate în direcţia 5’ – 3’

ADN polimeraza are nevoie de un punct de start - PRIMER

Sinteza unei catene - CONTINUU – catena directoare;

a II-a catenă – DISCONTINUU – catena succesoare

ADNpolim face o greşeală la 108-1011pb

Repararea și deteriorarea ADN-ului - Replicare incorectă

Replicarea ADN-ului trebuie să fie rapidă, dar trebuie să fie și extrem de precisă. Replicarea
ADN-ului are loc de trilioane de ori la un singur om. Chiar dacă ar exista o singură greșeală
la fiecare replicare, aceasta s-ar adăuga la trilioane de erori care ar putea fi dăunătoare
vieții individului. Deci, cum sunt reglementate greșelile?

Fiecare pereche
complementară de nucleotide
are o formă distinctă. Prin
urmare, atunci când este
plasată baza greșită, forma
este suficient de diferită încât
ADN polimeraza să își poată
recunoaște propria greșeală.
ADN polimeraza poate apoi să
elimine această potrivire
greșită și să o înlocuiască cu
baza corectă.
Cand acest proces nu este
suficient intervin proteinele
de reparare a AND (MMR)
PASTRAREA TELOMERILOR
 ?
! Păstrarea secvenţei capetelor
moleculei de ADN!
SOLUŢII:

-La eucariote are loc adăugarea TELOMERILOR la

capetele moleculelor nou sintetizate de către
TELOMERAZE pe baza unui primer de ARN
-Adenovirusurile folosesc în loc de primer un grup
hidroxil de la o proteină ataşată covalent
-Altele virusuri () cu cromosomul linear prezintă
capete lipicioase complementare
.......
Replicarea macromoleculei de ADN este
SEMICONSERVATIVĂ
Fiecare catenă din macromolecula de ADN
INTACTĂ servind ca matriţă
pentru
CATENA COMPLEMENTARĂ