Nucleu celular

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând
butonul Modificare.

În biologia celulară, nucleul (din limba latină nucleus, însemnând miez) este

un organit celular înconjurat de o membrană dublă întâlnit la celulele eucariote. El
conține cea mai mare parte din materialul genetic, aranjat sub forma mai multor
molecule de ADN împreună cu o mare varietate de proteine, precum histonele, care
ajută la formarea cromozomilor. Genele din interiorul acestor cromozomi
reprezintă genomul nuclear. Funcția nucleului este aceea de a menține integritatea
acestor gene și de a controla activitățile celulei prin reglarea exprimării genetice.
Așadar, se poate spune că nucleul este cel care controlează celula. Componentele
nucleului sunt: învelișul nuclear (anvelopa nucleară) format din două membrane
nucleare (cea externă având pori), nucleoplasma (citoplasma nucleului sau
carioplasma) alcătuită dintr-o parte solidă numită cromatină și o parte lichidă numită
cariolimfă, nucleol (poate fi unul singur sau pot fi mai mulți). Nucleul are dimensiuni
de 10-40 µm, în funcție de dimensiunile celulei.
Este delimitat de 2 membrane cu pori. Porii permit exportarea ARN ribozomal și ARN
mesager.
Celule fara nucleu: Eritrocitele mamiferelor adulte și vasele conducătoare
liberiene. Celule binucleate: bicelulele hepatice; Celule polinucleate: fibra musculară
striată.
Nucleul conține informația întregii celule, informație codificata în ADN. În faza de
sinteză a ciclului celular, are loc dublarea întregii cantități de ADN, aceasta fiind
necesară obținerii celulelor fiice în urma diviziunii. ADN-ul controlează și
coordonează activitatea celulei.
În nucleu se află: Nucleoplasma, alcătuită din:

 Cromatină (parte solidă; în timpul diviziunii celulare cromatina se

condensează și rezultă cromozomii);
 Cariolimfă (parte lichidă);
 Ioni, proteine fibrilare, apă.

Cuprins

 1Nucleolii
 2Cromatina
 3Cromozomii
 4Bibliografie
Nucleolii[modificare | modificare sursă]
 Nu au membrană, sunt rotunzi și se află în nucleoplasmă;
 Nu pot fi observați la microscopul optic;
 În interfaza ciclului celular se colorează mai intens deoarece au conținut
ridicat de acizi nucleici;
 Au rol în sinteza ribozomilor;
 Sunt alcătuiți din ADN și ARN;
 În nucleu pot fi unul sau mai mulți nucleoli;
 Volumul și numărul lor variază în funcție de:
o starea fiziologică a celulei și numărul perechilor de cromozomi
satelit;
o condițiile de mediu;
o intensitatea sintezei proteice.

Cromatina[modificare | modificare sursă]
 Cromatina este formată din ADN ce înconjoară proteinele cu
ajutorul histonelor (alcătuit din aminoacizi bazici: Arg, Lys). Histonele
formează structuri discoidale în jurul cărora se înfășoară ADN-ul. Aceste
structuri formează nucleosomi;
 Are forma unui șirag de perle o-o-o-o-o-o-o;
 Subunitățile structurale se numesc NUCLEOSOMI (proteine înfășurate în
inele de ADN);
 Este de două tipuri: eucromatină și heterocromatină;
 Eucromatina are regiuni laxe, iar heterecromatina nu are regiuni laxe;
 Eucromatina are secvențe nerepetitive de ADN; heterocromatina are
secvențe repetitive de ADN;
 Eucromatina se colorează normal; heterocromatina se colorează intens;
 Eucromatina are ciclu tipic de condensare; heterocromatina are ciclu atipic
de condensare;
 Eucromatina prezintă gene active; heterocromatina prezintă gene inactive;
 La microscopul optic, cromatina apare formată din fibre nucleosomale
formate din nucleosomi legați între ei prin ADN linker;
 Un nucleosom este alcătuit din: miez proteic (format din proteine
histonice), inele de ADN;
 Din cromatină, prin fragmentare, spiralizare și condensare, la începutul
diviziunii celulare, se individualizează cromozomii.

Cromozomii[modificare | modificare sursă]
 Sunt corpusculi colorați condensați;
 La procariote, există un singur cromozom și este reprezentat de o
moleculă de ADN circular dublu catenar (cromozomul
bacterian, nucleoid sau genofor);
 La eucariote numărul cromozomilor variază de la o specie la alta și sunt
alcătuiți din ADN liniar;
 Cromozomii eucariotelor pot fi monocromatidici (au o singură moleculă de
ADN = 2 catene/2 cromoneme) sau bicromatidici (au două molecule de
ADN = 4 catene/4 cromoneme);
 Cromozomul monocromatidic sau bicromatidic prezintă o constricție
primară (un fel de gâtuitură) numită centromer; de asemenea unii pot
prezenta și constricție secundară;
 Din punct de vedere chimic, crom