ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

1. La virusuri
Virusurile sunt entități infecțioase. Nu au celule și folosesc o celulă gazdă ca să se poată hrăni și
înmulți
Sunt formate din - acid nucleic (genom viral): în interior
- proteine (capsida, alcătuită din unități numite capsomere): în exterior

Virusurile se prezintă în 3 stări: virion, virus vegetativ si provirus.

Virionul este virusul matur infecțios și este alcătuit din acidul nucleic+ proteine
Virusul vegetativ este acidul nucleic aflat liber în citoplasma celulei gazda. (! Fără
proteine)
Provirus = acidul nucleic integrat în materialul genetic al celulei gazdă (este forma în care
modifică funcționarea celulei, obligând-o să funcționeze pentru virus.)

În funcție de acidul nucleic conținut în genom, virusurile se clasifică în:

- ADENOVIRUSURI/ DEZOXIRIBOVIRUSURI: materialul genetic este reprezentat de
ADN. Moleculele de ADN pot fi: - monocatenare (de exemplu: bacteriofagul phi X174) sau
- bicatenare (de exemplu: virusul herpetic care produce
herpesul, virusul varicelei, variolei, majoritatea bacteriofagilor).
- RIBOVIRUSURI: materialul genetic este reprezentat de ARN. Moleculele de ARN pot fi
mai ales monocatenare (de exemplu: virusul gripal, virusul turbarii, virusul mozaicul tutunului,
virusul imunodeficienței umane dobândite - HIV)

! Concluzie: genomul = reprezentat de molecule de acid nucleic (ADN sau ARN)

2. La procariote
Procariotele sunt reprezentate de bacterii și cianobacterii (alge albastre-verzi). Ele sunt
organisme unicelulare lipsite de nucleu adevărat, care au un echivalent al acestuia numit nucleoid.
- Nucleoidul este materialul nuclear răspândit în citoplasmă fără a fi delimitat de membrana
nucleară.
- este reprezentat de o moleculă circulară de ADN care formează un singur cromozom
- acesta este fixat de membrana celulară prin mezozom (un pliu al membranei celulare)
Cromozomul bacterian are formă circulară fiind reprezentat de o moleculă de ADN bicatenară cu
40-50 de bucle care își păstrează structura cu ajutorul unor molecule de ARN. Fiecare buclă
prezintă superrăsuciri secundare.

Unele bacterii prezintă și un material genetic accesor sau adițional, reprezentat de PLASMIDE.
Plasmidele sunt molecule circulare de ADN bicatenar care se replică independent de cromozomul
bacterian.
Plasmidele reprezintă un minicromozom deoarece conțin 6-8 gene.
Exemple de plasmide:
-factorul F (factorul de sex)
-factorul R (factorul de rezistență la antibiotice) conține gene de rezistență la antibiotice,
toxine și metale grele

! Concluzie: genomul= un cromozom circular (ADN) + plasmide (ADN)

3. La eucariote
Eucariotele sunt reprezentate de protiste, fungi, plante și animale. Ele sunt organisme
unicelulare sau pluricelulare ale căror celule prezintă nucleu adevărat, cu membrană nucleară dublă.

La eucariote materialul genetic se află:

- în nucleu (materialul genetic nuclear)
- și în citoplasma (în mitocondrii și cloroplaste) = material genetic extranuclear
Materialul genetic nuclear
- este reprezentat de o substanță numită cromatină
Cromatina este forma sub care se prezintă materialul genetic înainte ca celula să intre în diviziune
(în interfază).
Din cromatină iau naștere cromozomii în timpul diviziunii nucleului
Cromozomii se formează prin spiralizarea, condensarea și fragmentarea fibrei de cromatină.
La eucariote cromozomii au o alcătuire complexă:
a) 13-15% ADN
b) 12-13% ARN
c) 68-72% proteine histonice si nonhistonice
d) mici cantități de lipide
e) ioni de calciu și de magneziu
Cea mai importantă componentă a cromozomului eucariot este ADN-ul.

Cromatina prezinta două stări funcționale, alternative și reversibile: eucromatina și heterocromatina.

Eucromatina este partea activă a cromatinei, care se condensează în timpul diviziunii celulare, ea
fiind forma mai puțin condensată a cromatinei. Se colorează mai puțin intens.
Heterocromatina este partea inactivă a cromatinei, care este mai condensată. Conține secvențe
care au rol non-informațional. Se colorează mai intens.

Cromatina se prezintă ca un lanț flexibil alcătuit din unități numite nucleosomi.

Nucleosomul are forma unui cilindru turtit, format dintr-un octamer de proteine histonice (8
proteine histonice: 2 H2A, 2 H2B, 2 H3, 2 H4) înconjurat la exterior de un segment de ADN format
din 140 perechi de nucleotide.
Acest segment de ADN formează o pereche de inele la vârful și la baza cilindrului.
Legatura dintre doi nucleosomi se realizează cu ajutorul unei secvențe de ADN formată din câteva
zeci de nucleotide care se găsesc unite cu un alt tip de histone (H1).
Solenoidul = 6 nucleozomi care formează o spiră completă.
 Cromozomii pot fi cel mai bine studiați în metafază (a doua etapă a diviziunii celulare), deoarece
atunci sunt cel mai bine spiralizați și condensați.
Cromozomul metafazic este format din două fibre de cromatină, numite cromatide surori.
Fiecare cromatidă este alcatuită dintr-o moleculă de ADN bicatenară. Cele doua fibre de cromatină
se intersectează într-un punct numit centromer.
Centromerul este o constricție primară care delimitează într-un cromozom două brațe egale sau
inegale.
Pozitia centromerului este un criteriu de clasificare a cromozomilor:

a) cromozomi metacentrici
-au centromerul plasat median
-au două brațe cromozomiale egale
b) cromozomi submetacentrici
-au centromerul plasat submedian
-au două brațe cromozomiale inegale
c) cromozomi acrocentrici
-au centromerul plasat aproape de unul din capetele cromozomului
-prezintă constricție secundară care delimitează sateliți
d) cromozomi telocentrici (lipsesc la om)
 -au centromerul plasat la capătul cromozomului
-au un singur braț cromozomal; capetele cromozomului se numesc telomere

! Concluzie: genomul = cromozomi liniari (mai mulți) foarte complex organizați + material
genetic din plastide și mitocondrii