prof.

Bejinariu Irina-Laura

SCHIŢĂ DE LECŢIE

I. DATE INTRODUCTIVE
• Data: 8.11.2018
• Şcoala: C.N.Pedagogic ,,Ştefan cel Mare” Bacău
• Clasa: a XIIa F
• Disciplina: Biologie
• Subiectul lecţiei: ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC
• Durata de desfăşurare a lecţiei: 50 min.
• Scopul lecţiei: Evidenţierea evoluţiei materialului genetic de la procariote acelulare
la procariote celulare şi eucariote
• Competențe specifice vizate (din programă)
• Competenţe derivate:
- Să descrie particularităţile structurale şi funcţionale ale virusurilor
- Să clasifice virusurile în funcţie de acidul nucleic din genomului viral
- Să explice structura genomului la procariote celulare (cromozomul bacterian,
plasmide)
- Să evidenţieze structura fibrei de cromatină la eucariote – modelul nucleosomal şi
modelul solenoidal
- Să compare cele două stări funcţionale ale cromatinei: eucromatină şi
heterocromatină
- Să clasifice tipurile de cromozomi după poziţia centromerului
- Să argumenteze ştiinţific evoluţia materialului genetic, comparând genomul
celulelei eucariote cu genomul celulei procariotele şi virusurilor
• Tipul de lecţie: Lecţie de recapitulare- evaluare
• Metode didactice: conversaţia, observaţia dirijată, problematizarea, metoda
cadranelor, exerciţiul
• Mijloace de învăţământ: planşe, fişe cu reprezentări grafice ale structurii
virionului, cromozomului bacterian, cromatinei şi tipurilor de cromozomi la
eucariote, manualul, imagini internet, fişe de lucru cu aplicaţii din variante propuse
la bacalaureat
• Forme de organizare a activităţii: colectivă, pe grupe şi individuală;

II. SCHEMA TABLEI

Organizarea materialului genetic
Noţiunile vor fi recapitulate împărţind spaţiul de pe tablă în patru cadrane:
- primul cadran: Genomul viral
- al-II-lea cadran: Materialul genetic la procariote
- al -III-lea cadran: Cromatina la eucariote
- al -IV-lea cadran: Cromozomii la eucariote
prof. Bejinariu Irina-Laura

Organizarea materialului genetic la virusuri

Virusurile sunt entităţi infecţioase, acelulare, alcătuite dintr-un înveliş proteic numit
capsidă şi dintr-un genom viral reprezentat de un singur tip de acid nucleic poate avea între
3000-10000 de gene.
În funcţie de acidul nucleic conţinut în genom, virusurile se clasifică astfel:
 Ribovirusuri ce conţin ARN. Moleculele de ARN pot fi:
 Monocatenare, ca de exemplu la virusul gripal, la virusul HIV şi la
virusul mozaicului tutunului (VMT);
 Bicatenare, întâlnite la reovirusuri.
 Dezoxiribovirusuri ce conţin ADN:
 Monocatenar, ca de exemplu la bacteriofagul phi X174;
 Bicatenar, ca de exemplu la la virusul herpetic, bacteriofagi.

Organizarea materialului genetic la procariote

 Procariotele sunt organisme unicelulare, care nu au nucleu.

 Materialul lor genetic formează nucleoidul dispersat în citoplasmă.
 Din categoria organismelor procariote fac parte bacteriile şi algele albastre-verzi.
 Celula bacteriană prezintă la exterior un perete celular şi o membrană celulară, ce
delimitează la interior citoplasma. În centrul celulei este dispus nucleoidul,
dispersat în citoplasmă.

Materialul genetic la procariote (bacterii)

 Este reprezentat de o moleculă de ADN, dispusă în citoplasmă şi care formează

cromozomul unic bacterian ce este ancorat de membrana celulară prin mezomom.
 Cromozomul bacterian conţine o moleculă de ADN dublucatenar, circulară care
este împachetată, prezentând cca. 30-40bucle. Buclele sunt fixate prin „cleme” de
ARN. Fiecare buclă prezintă superrăsuciri din 300-400 perechi de nucleotide.
Cromozomul bacterian conţine cca.2000-3000 gene ce se transmit înlănţuit,
formând o singură grupă de linkage.
 Celulele bacteriene pot avea şi material genetic extracromozomial reprezentat de
PLASMIDE.
 Plasmidele sunt structuri extracromozomiale, separate fizic de cromozomul
bacterian şi care se replică independent de acesta. Plasmidele sunt molecule
circulare de ADN bicatenar, care conţin un număr redus de gene (cca.6-8). Ele
reprezintă un minicromozom.
 În celulele bacteriene pot fi prezente plasmide, cum ar fi:
 Factorul F (factorul de fertilitate), conţine gene care pot fi transferate prin
conjugare unei alte celule bacteriene, având rol în recombinarea genetică
 Factorul R, conferă bacteriilor rezistenţă la antibiotice.
prof. Bejinariu Irina-Laura

Rol: plasmidele conferă bacteriilor caractere suplimentare, specifice, fapt ce măreşte

heterogenitatea populaţiilor bacteriene şi au rol important în recombinarea genetică, determinând
astfel creşterea variabilităţii genetice în cadrul speciei. Heterogenitatea populaţiior bacteriene
reprezintă un avantaj selectiv în adaptarea la mediu a acestora. De asemenea, plasmidele sunt
folosite ca vectori în ingineria genetică, în vederea realizării unor molecule de ADN recombinat.
Factorul R este utilizat ca marker genetic pentru decelarea unei tulpini bacteriene infecţioase la
antibiograme.
Materialul genetic de la procariote este mai evoluat faţă de al virusurilor prin faptul că
au materialului genetic suplimentar extracromozomial, reprezentat de plasmide şi prin existenţa
celor două tipuri de acizi nucleici (ADN şi ARN) în cromozomul bacterian, care dau posibilitatea
realizării proceselului de sinteză proteică în celula bacteriană şi autoreproducere.

Materialul genetic la eucariote

Eucariotele sunt organisme unicelulare sau pluricelulare (protiste, fungi, plante,

animale). Celula eucariotă are nucleu distinct, prevăzut cu membrană nucleară.
Materialul genetic la eucariote este reprezentat de:
 Materialul genetic nuclear - 99%, reprezentat de cromatină: un lanţ flexibil, spiralizat,
alcătuit din nucleosomi (conform modelului nucleosomal); fiecare spiră de cromatină are
şase nucleosomi ce formează un solenoid.
 reprezintă forma interfazică a cromozomilor.
 Materialul genetic extranuclear – 1%, localizat în cloroplaste şi mitocondrii.
Materialul genetic extranuclear mitocondrial (ADNmtc.) şi cel cloroplastidial (ADNclp.),
reprezentat de câte o moleculă de ADN dublucatenar, circular, se transmite pe linie
maternă.
Cromatina se află sub două forme funcţionale alternative, reversibile:
 Eucromatina = formă activă este transcrisă în proteine; rol structural. Conţine
secvenţe unice de ADN (nerepetitiv), cu gene active. Fiind mai puţin condensată se
colorează mai slab şi se replică de-a lungul fazei S din interfază (când celula se
pregăteşte pentru diviziune).
 Heterocromatina = forma inactivă, cu secvenţe de ADN non-informaţionale
(introni). Nu poate fi transcrisă în proteine. Este mai condensată, se colorează intens
şi se replică la sfârşitul fazei S (în interfază).Are rol în reglarea sintezei proteice.

La sfârşitul interfazei, când celula se pregăteşte pentru diviziune, cromatina se dublează în

faza S, se spiralizează, se condensează, se fragmentează CROMOZOMII, care transmit
caracterele ereditare de la ascendenţi la descendenţi.
Compoziţia chimică a cromozomilor este aceeaşi cu a cromatinei dar gradul de împachetare,
condensare este de 900 de ori mai mare, ceea ce conferă rezistenţă faţă de mutaţii.
Cromozomii se observă şi se studiază cel mai bine în metafază, când sunt bicromatidici.
prof. Bejinariu Irina-Laura

Funcţie de poziţia centromerului pot fi metacentrici, submetacentrici, acrocentrici

(subtelocentrici) şi telocentrici (nu există la om).

GENOMUL VIRAL: la ribovirusuri (virusul gripal), la adenovirusuri (bacteriofag)

CROMOZOMUL BACTERIAN
prof. Bejinariu Irina-Laura

CROMATINA- CROMOZOMII LA EUCARIOTE

prof. Bejinariu Irina-Laura

III. FIŞA DE DE LUCRU – ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

A. Completaţi spaţiile punctate:

1. Virusurile cu ADN se numesc …...……………….…iar cele cu ARN …………………

B. Încercuiţi răspunsul corect:

2. Cromozomul bacterian:
a. Are formă lineară c. Are formă circulară
b. Este alcătuit din ADN monocatenar d. Este alcătuit din ARN bicatenar
3. ARN viral:
a. A fost evidenţiat în nucleul celulei animale c. Are formă circulară
b. Este material genetic la HIV d. Are ca bază azotată timina
4. Cromozomul bacterian:
a. Are formă lineară
b. Conţine peste 5000 de gene
c. Este dispus în nucleu
d. Prezintă bucle şi superrăsuciri
5. Capsida reprezintă:
a. Parte integrantă a capsulei bacteriene
b. Învelişul proteic al virusurilor
c. Structură a nucleului la eucariote
d. Un strat protector polizaharidic al virionului
6. Plasmidele:
a. Sunt material genetic extranuclear la eucariote
b. Nu se pot replica
c. Pot fi transferate de la o bacteria la alta
d. Sunt alcătuite din ADN monocatenar
7. Este o viroză:
a. Cistita b. Gastrita c. Herpesul d.Holera
8. Plasmidul:
a. Este ataşat de capsulă
b. Prezintă bucle şi superrăsuciri
c. Este material genetic la bacterii
d. Nu se poate replica

C. Enunţurile pot fi adevărate sau false, dacă sunt false, rectificaţi fără a folosi negaţia.
9. ARN de transfer şi proteinele histonice sunt material genetic la virusuri.
10. Plasmidele sunt material genetic accesoriu la eucariote.
11. Numărul de cromozomi la eucariote este constant în cadrul speciei.
prof. Bejinariu Irina-Laura

12. Cromozomii metacentrici au braţe inegale.

13. ADN linker complexat cu proteina H2 face legătura între nucleosomi.
14. Modelul solenoidal explică structura cromatinei din nucleosomi.

D. O fibră de cromatină are 72 de proteine histonice în nucleosomi, iar ADN linker

dintre 2 nucleosomi are 60 perechi nucleotide dintre care 18 cu citozină.
1. Enumeraţi două substanţe din compoziţia cromatinei;
2. Calculaţi numărul de nucleotide cu adenină din fragmentul de AND linker;
3. Care este numărul de nucleosomi din fibra de cromatină?
4. Completaţi problema cu o cerinţă şi rezolvaţi-o.

E. Organismele procariote şi eucariote prezintă material genetic:

1. Enumeraţi 3 roluri ale plasmidelor;
2. Formulaţi câte o propoziţie folosind următoarele noţiuni: compoziţia chimică a
cromozomilor la eucariote, superrăsuciri, cromozom bicromatidic;
3. Alcătuiţi un minieseu ,, Cromatina la eucariote”, enumeraţi 6 noţiuni specifice temei şi
construiţi un eseu din 3-4 fraze, utilizând termenii corect şi în corelaţie.