Organizarea materialului genetic la

virusuri, procariote si eucariote

-GENA (genos=stravechi)=unitatea de str si functionala a
materialulului; contin o succesiune de nucleotide; rol: codifica o
proteina
-CROMOZOM=corpuscul colorat format prin spiralizarea cromatinei, in
timpul diviziunii celulare;
-MOLECULA INFORMATIONALA= AND la adenovirusuri, procariote,
eucariote; ARN la ribovirusuri
=1 molecula AND formeaza 1 cromozom; pe cr se gasesc numeroase
gene

Organizarea materialului genetic la virusuri

1)Notiunea de virus: -Virusurile sunt entitati infectioase de nivel acelular (a=fara),
obligatoriu parasite in celula gazda cu dimensiuni cuprinse intre 80 si 2500 A.
Ele sunt parazite intracelulare lipsite de organizare celulara, enzime si metabolism.
Stiinta care se ocupa cu studiul virusurilor se numeste virusologie.
Virusurile se prezinta in 3 stari:  virion, virus vegetativ si provirus .
Virionul este virusul matur infectios si este alcatuit din invelis proteic numit
capsida virala si miez, numit genom viral (reprezentat de un singur tip de acid
nucleic: ADN sau ARN).
Virusul vegetativ este acidul nucleic aflat liber in citoplasma celulei gazda,
decapsidat
Provirusul este integrat in cromozomii celulei gazda.

In functie de acidul nucleic continut in genom, virusurile se clasifica

in: dezoxiribovirusuri si ribovirusuri.

 La dezoxiribovirusuri materialul genetic este reprezentat de

ADN.Moleculele de ADN pot fi:

     -monocatenare (de exemplu: bacteriofagul phi X174)

     -bicatenare (de exemplu: virusul herpetic care produce herpesul,
virusul varicelei, variolei, majoritatea bacteriofagilor= virusuri care infecteaza
bacterii).
  La ribovirusuri, materialul genetic este reprezentat de ARN.
Moleculele de ARN pot fi:

    -monocatenare (de exemplu: virusul gripal, virusul turbarii, virusul

mozaicul tutunului, virusul imunodeficientei  umane dobandite HIV)              
     -bicatenare (reovirusuri)

Multiplicarea virusurilor
Virusurile nu se multiplica, nu se inmultesc, sunt reproduse de celula gazda pe care
o paraziteaza.Virusurile ofera informatia ereditara pentru a fi reproduse iar celula
gazda asigura substanta, echipamentul enzimatic si energia necesara.
Genomul viral patrunde in celula gazda si deviaza procesele de biosinteza
caracteristice acesteia. Celula gazda va efectua sinteze noi dupa modelul furnizat
de virionul decapsidat (numit virus vegetativ).Se vor sintetiza acid nucleic viral si
proteine virale.Dupa aceea se vor asambla noile componente intr-un numar mare de
virioni.Prin lizarea (distrugerea) celulei gazda se vor elibera noii virioni.
Replicarea materialului genetic viral se realizeaza tot pe baza complementaritatii
bazelor azotate, dar cu unele particularitati:
-la dezoxiribovirusuri catena de ADN serveste ca matrita pentru sinteza alteia
complementare
-la ribovirusuri catena de ARN serveste ca matrita pentru sinteza alteia
complementare, care la randul ei devine matrita pentru sinteza ARN-ului initial
-la HIV molecula de ARN serveste ca matrita pentru sinteza unei catene de ADN
sub actiunea enzimei reverstranscriptaza aflata in echipamentul virusului.
1)virusul matur se ataseaza de celula gazda
2)decapsidarea virusului si introducerea materialului genetic in celula gazda
3) integrarea genomului viral in cromozomii celulei gazda
4)modificarea activitatii celulei gazda
5)celula gazda produce componente virale: genom si invelis proteic
6)virusurile produse rup membrana celulei gazda
Gene Cromozom Molecula informationala
-nr redus de gene: 4---- -form genom viral
sute -AND la adenovirusuri sau
ARN la ribovirusuri
-ADN bicatenar sau
monocatenar
-ARN bicatenar sau
monocatenar la
 ribovirusuri

                       Organizarea materialului genetic la procariote

(PK)

Procariotele sunt reprezentate de bacterii si cianobacterii (alge albastre-verzi).Ele

sunt organisme unicelulare sau coloniale lipsite de nucleu adevarat, mitocondrii si
aparat Golgi.
O celula procariota este alcatuita din urmatoarele componente:
-perete celular
-membrana celulara
-citoplasma
-nucleoid (nucleu fals sau pseudonucleu)

Nucleoidul este materialul nuclear raspandit in citoplasma fara a fi delimitat de

membrana nucleara.El este reprezentat de o molecula circulara de ADN care
formeaza un singur cromozom.
Materialul genetic la procariote este reprezentat de cromozomul bacterian.El
este fixat de membrana celulara prin mezozom.
Mezozomul este un pliu al membranei celulare care are rol in respiratie.
Cromozomul bacterian are forma circulara fiind reprezentat de o molecula de ADN
bicatenara cu 40-50 de bucle care isi pastreaza structura cu ajutorul unor molecule
de ARN.Fiecare bucla prezinta superrasuciri secundare alcatuite din aproximativ
400 perechi de nucleotide.
Cromozomul bacterian contine intre 2000 si 3000 de gene care se transmit
inlantuite de la bacteria mama la bacteriile fiice in timpul diviziunii celulare.
Unele bacterii prezinta si un material genetic accesor sau aditional.Materialul
genetic accesor sau aditional este reprezentat de plasmide.
Plasmidele sunt molecule circulare de ADN bicatenar care se replica independent
de cromozomul bacterian.
Plasmidele reprezinta un minicromozom deoarece contin 6-8 gene.
Plasmida reprezinta 1% din cromozomul bacterian.
Exemplu de plasmide:
-factorul F (factorul de sex)
-factorul R (factorul de rezistenta la antibiotice) contine gene de rezistenta la
antibiotice, toxine si metale grele
Importanta plasmidelor:

 Au rol in recombinarea genetica, determinan cresterea variabilitatii

genetice in cadrul speciei, populatia bacteriana are o mare
heterogenitate, ceea ce reprezinta un avantaj selectiv pentru
adaptarea la mediu a bacteriilor
 Asigura rezistenta la antibiotice, toxine si metale grele a bacteriilor
care le contin
 Sunt utilizate in ingineria genetica ca vectori cu ajutorul carora pot fi
transferate gene de la eucariote in celulele bacteriene
 Reprezinta un element esential in tehnologia ADN-ului recombinat

                 Organizarea materialului genetic la eucariote (EK)

Eucariotele sunt reprezentate de protiste, fungi, plante si animale.Ele

sunt organisme unicelulare sau pluricelulare ale caror celule prezinta nucleu
adevarat, cu membrana nucleara dubla, mitocondrii si aparat Golgi.
La eucariote materialul genetic se afla in nucleu (materialul genetic nuclear) dar si
in citoplasma, mai precis in mitocondrii si cloroplaste (material genetic
extranuclear).

1.Materialul genetic extranuclear

Este localizat in cloroplaste, unde este reprezentat de ADN-ul cloroplastic si in
mitocondrii, unde este reprezentat de ADN-ul mitocondrial.
Materialul genetic extranuclear este reprezentat de o molecula de ADN de forma
circulara.
ADN-ul extranuclear prezinta o serie de particularitati:
-se replica dupa modelul semiconservativ, dar nu in perioada de sinteza S a ciclului
celular, ci independent de ADN-ul nuclear
-greutatea moleculara si raportul A+T/G+C sunt diferite de ADN-ul nuclear
-viteza cu care se realizeaza denaturarea-renaturarea este diferita
-nu se obtin hibrizi moleculari intre ADN-ul extranuclear si ADN-ul nuclear.

2.Materialul genetic nuclear

Este localizat in nucleu si este reprezentat de o substanta numita cromatina.
Cromatina este forma interfazica a cromozomilor.
Cromozomii sunt structuri permanente in nucleu, insa sunt vizibili la microscop
numai in timpul diviziunii nucleului.
Cromozomii se formeaza prin spiralizarea, condensarea si fragmentarea fibrei de
cromatina.

La eucariote cromozomii au o arhitectura complexa fiind alcatuiti din:

a) 13-15% ADN
b) 12-13% ARN
c) 68-72% proteine histonice si nonhistonice
d) mici cantitati de lipide
e) ioni de calciu si de magneziu

Cea mai importanta componenta a cromozomului eucariot este ADN-ul.

ADN-ul poate fi impartit in doua categorii de secvente:
-secvente unice de nucleotide, in care sunt incluse genele si care se numesc exoni
-secvente repetitive, in care anumite secvente de nucleotide se repeta de un numar
variabil de ori si care formeaza intronii cu rol in reglajul genetic
La eucariote secventele unice de nucleotide sunt intercalate cu secventele
repetitive.ADN-ul repetitiv este de obicei non-informational, adica nu contine gene
structurale ci are rol in reglajul genetic, diferentierea celulara si evolutia
materialului genetic.
Cromatina prezinta doua stari functionale, alternative si reversibile: eucromatina si
heterocromatina.
Eucromatina  este partea  activa a cromatinei, care se condenseaza in timpul
diviziunii celulare, ea fiind forma mai putin condensata a cromatinei.Ea se coloreaza
normal cu coloranti bazici si se replica de-a lungul fazei de sinteza a ciclului celular.
Eucromatina contine cea mai mare parte a proteinelor nonhistonice care actioneaza
materialul genetic.
Eucromatina contine secvente unice numite exoni, care au rol informational.
Heterocromatina  este partea inactiva a cromatinei, care este mai condensata.
Se coloreaza mai intens si se replica la sfarsitul fazei S a ciclului celular.
Heterocromatina contine secvente repetitive numite introni care au rol non-
informational.

Cromatina se prezinta ca un lant flexibil alcatuit din unitati numite

nucleosomi.Nucleosomul are forma unui cilindru turtit, format dintr-un octamer de
proteine histonice (8 proteine histonice) inconjurat la exterior de un segment de
ADN format din 140 perechi de nucleotide.Acest segment de ADN formeaza o
pereche de inele la varful si la baza cilindrului.
Legatura dintre doi nucleosomi se realizeaza cu ajutorul unei secvente de ADN
formata din cateva zeci de nucleotide care se gasesc unite cu un alt tip de histone.
ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleohistonic care alcatuieste
fibra de cromatina.
La inceputul diviziunii celulare se formeaza cromozomii prin spiralizarea si
condensarea fibrei de cromatina.
Cromozomii pot fi cel mai bine studiati in metafaza, deoarece atunci sunt cel mai
bine spiralizati si condensati.
Cromozomul metafazic este format din doua fibre de cromatina, numite cromatide
surori.
Fiecare cromatida este alcatuita dintr-o molecula de ADN bicatenara.Cele doua
fibre de cromatina se intersecteaza intr-un punct numit centromer.
Centromerul este o constrictie primara care delimiteaza intr-un cromozom doua
brate egale sau inegale.
Pozitia centromerului este un criteriu de clasificare a cromozomilor:
a) cromozomi metacentrici
-au centromerul plasat median
-au doua brate cromozomiale egale
b) cromozomi submetacentrici
-au centromerul plasat submedian
-au doua brate cromozomiale inegale
c) cromozomi acrocentrici
-au centromerul plasat aproape de unul din capetele cromozomului
-prezinta constrictie secundara care delimiteaza sateliti
d) cromozomi telocentrici (lipsesc la om)
-au centromerul plasat la capatul cromozomului
-au un singur brat cromozomal; capetele cromozomului se numesc telomere

This site uses cookies to personalize your experience, analyze site usage, and offer tailored
promotions. www.youronlinechoices.eu