Genetica bacteriana

Obiectul geneticii bacteriene

Ereditatea bacteriilor

Variabilitatea bacteriilor
 Suportul ereditatii, suportul
variabilitatii
Suportul ereditatii:
Reprezentat de ADN
Codul informatiei ereditare transmis la
descendenti
Molecula de ADN conine codificat informaia
ereditar, care se exprim prin sinteza unor proteine
i se transmite prin replicare i diviziune la
descendeni.
o gena=o proteina, dar expresia genelor depinde si
de factori independenti de informatia genetica
dezvoltarea proteomicii (studiul expresiei genelor)
 Suportul variabilitatii

Suportul variabilitatii:
Modificari ale materialului genetic:
Recombinare genetica incorporarea unui
fragment de material genetic exogen
Mutatie spontana sau indusa adaugarea,
pierderea, substituirea sau inversarea
ordinii unor baze intr-una din secventele
polinucleotidului
 Masa nucleara

Masa nuclear vine n contact direct cu citoplasma (nu

are membrana nucleara nu e nucleu propriu-zis).
Este localizat n partea central a celulei. Conine ADN,
nu are nucleoli.
Unicul cromozom bacterian o singur molecul de
ADN
dublu catenar,
cu aspectul unui fir lung (1000-2000 m),
nchis ntr-un inel i
replicat pe el nsui.
Cromozomul deine informaia genetic necesar
proceselor vitale de cretere i multiplicare.
 Structura ADN
ADN-ul este un macropolimer de
dezoxirbonucleotide
ADN-ul apare ca o macromolecul
format din dou catene
polinucleotidice antiparalele i
complementare rsucite n dublu
helix.
 Unitati structurale ale ADN
Unitati structurale:
Baze azotate: purinice (A sau G) sau pirimidinice (T sau
C) +
Pentoza +
Acid fosforic

! Leg. fosfodiester intre C5 al unei dezoxiriboze cu C3 al

moleculei adiacente rezulta o catena lunga
polinucleotidica
Baze azotate
(Deoxi)Ribonucleotide
Perechi de baze
 1/ schelet dezoxiriboza-
fosfat in gri
2/ baze azotate:
(A , T , C et G).

www.ac-orleans-tours.fr/svt/theme4/mol/adn2.htm

Primul timp al animatiei : rotatie in raport cu axa y intre 0 si 30,

Al doilea timp al animatiei : rotatie in raport cu axa x intre 0 si -90.
 ADN-ul
macromolecul
format din dou catene polinucleotidice
antiparalele i complementare
rsucite n dublu helix.
Unite prin puni de hidrogen formate ntre
bazele azotate opuse (A=T i GC).
Modelul structural al ADN-ului (Watson i Crick)
n anul 1953 Premiul NOBEL pt Medicina in
1962.
 Complementaritatea bazelor azotate
cea mai important proprietate a acizilor nucleici
condiioneaz toate proprietile ADN-ului,
mai ales cele de
autoreplicare i
transfer al informaiei genetice.
 Cromozomul
bacterian

Ioanna Pagani et al. Complete genome sequence of Marivirga tractuosa type strain (H-43T). Stand Genomic Sci. 2011.
Microscopie

Electronica

Cromozomul

bacterian
 Genom, genotip, fenotip
Genom = suma genelor unui organism
Genotip = totalitatea informatiei genetice a
unui organism
Fenotip = totalitatea caracterelor
observabile, specifice unui organism,
produse de genotip in interactiune cu
mediul ambiant
 Functiile ADN ca material genetic

- Depozitarea informatiei genetice

- Replicarea
- Transcrierea si traducerea genetica
- Protejarea materialului genetic
propriu
- Reglarea si controlul activitatii
celulare
Transmiterea informatiei genetice la
bacteriile descendente

Se realizeaza prin:
Dublarea cantitatii de material genetic si
Diviziune
Replicarea sinteza unor noi molecule de
ADN, identice cu molecula parentala si
identice intre ele, pe baza de
complementaritate
 Replicarea ADN
mecanism semiconservativ
fiecare molecul nou format conine un lan
polinucleotidic din molecula parental i un lan
polinucleotidic nou format)

Nucleoidul deine informaia genetic pentru

creterea i
multiplicarea bacterian.
 Furcile de replicare
(zone in care catenele sens si
antisens se desprind)
1. ADN polimerazele pot adauga
nucleotide numai complementar cu un lant
pre-existent
2. Sinteza ADN apare la nivelul furcilor de
replicare
3. Toate polimerazele ADN (si ARN)
sintetizeaza lanturile din directia 5' --> 3'.
 Furca de replicare

Enzime implicate:
- Helicaze crearea furcilor de replicare
- Primaze sinteza primer-ilor ARN
- ADN polimeraze (crestere lant)
- ligaze leaga fragmentele pe catena anti-sens
 Sinteza de nuovo
la nivelul catenei sens si anti-sens
Fragmentele Okazaki

Catena sens Catena anti-sens

 Denaturarea i Renaturarea
termic

65 C
Legaturile ionice
ncep s slbeasc

90 C
Denaturarea este
complet

Doar n cazul unei

concentraii
corespunztoare de
ioni (tria ionic)
 Aplicatii - PCR (1)
Polymerase Chain Reaction
PCR (2)
PCR (3)
Protoco
l PCR
 Hibridizarea acizilor nucleici

Tehnica prin care se demonstreaza inrudirea sau

identitatea a doua microorganisme pe baza omologiei
secventelor nucleotidice;
Cultivarea unei bacterii de referinta cu marcarea ADN
cromozomal si/sau eventual plasmidic (ex. timidina tritiata in
mediu)
Extragerea ADN din bacteria de referinta si din cea de cercetat
si tratarea pt. obtinere de fragmente monocatenare
Observarea gradului de refacere a ADN bicatenar pe baza
omologiei, cu ajutorul fragmentelor marcate
Utilitatea hibridizarii:
Taxonomie bacteriana
La baza utilizarii sondelor nucleotidice in recunoasterea rapida si
cu f. mare sensibilitate a unor microorganisme sau determinanti
genetici ai acestora
 Repliconul
Unitate de replicare independenta
Unitate de ADN bicatenara si circulara,
caracteriata prin:
O secventa nucleotidica specifica marcand inceperea
replicarii
Gene
O secventa nucleotidica specifica semnal pentru
terminarea replicarii
Ex. repliconi: cromozomul si plasmidele bacteriene,
genomul bacteriofagilor etc.
Organizarea genomului bacterian
2 categorii de determinanti genetici:

genele esentiale, cromozomiale

gene accesorii, extracromozomale:

plasmide, elemente genetice
transpozabile
 Gena - unitatea funcional a ereditii

Noiunea de gen - nc din anul 1909.

Dac nu au loc modificri genetice

toi descendenii unei bacterii
vor fi identici cu bacteria mam
i identici ntre ei.
 Plasmidele
Elemente genetice extracromozomale, capabile
de replicare independenta de cromozom (sunt
repliconi)
Informatie genetica neesentiala, care nu este
vitala pt. bacterie
Episomi: plasmide care pot exista alternativ:
Libere
Integrate in cromozom (ex. factor F, bacteriofagul
temperat etc.)
 Clasificarea plasmidelor
Dupa caracterele codificate:
Plasmide care codifica rezistenta la agenti
antibacterieni: factori R, plasmide de rezistenta la UV
etc.
Plasmide care codifica sinteza unor agenti
antimicrobieni: factori Col etc.
Plasmide de patogenitate (codifica de ex.: hemolisina,
factori de colonizare, enterotoxine etc.
Plasmide care codifica enzime ale unor cai metabolice
particulare
Plasmide criptice, pentru care nu se cunosc
caracterele somatice exprimate
 Factorul F
(factorul de sex, de fertilitate)
Controleaza capacitatea unor bacterii de a actiona ca
bacterii donatoare de material genetic in procesul de
conjugare
Codifica structurile si enzimele necesare transferului de
ADN (ex. pilul F)
Bacterii:
F : lipsite de factor F; echivalentele unor celule femele,
receptoare
F+ : detin factorul F autonom in citoplasma; echivalente celule
mascule, donatoare de material genetic, capabile sa transmita
factorul F
Hfr: high frequency of recombination: factor F integrat in
cromozomul bacterian; donatoare cu mare frecventa de
conjugare si recombinare; transfer numar variabil de gene
cromozomale, mai rar chiar al factorului F
F: structura plasmidica speciala: factor de fertilitate recombinant
(factor F + gene cromozomale incorporate; plasmid integrat in
cromozom, ulterior desprins)
 Plasmidele R
Confera rezistenta la unul sau mai multe
antibiotice
Transferul realizat prin:
Conjugare bacteriana
Transductie mediata de bacteriofagi
Structura complexa:
Gene care asigura rezistenta la antibiotice
Gene care formeaza factorul de transfer al
rezistentei la antibiotice:RTF asigura:
Replicarea autonoma
Transferul prin conjugare
 Plasmidele Col
Codifica proprietatea de sinteza a unor
bacteriocine (colicine, pesticine, vibriocine etc.)
substante bactericide, cu spectru de activitate
delimitat (specii omologe), biosinteza nu are
efect letal pentru bacteria producatoare
Transferabile de la bacterii Col+ la bacterii Col-
prin:
Transformare genica
Transductie fagica
Conjugare
Elemente genetice transpozabile
transpozabil
Secvente specifice de ADN, care isi
mentin integritatea fizica, structurala si
genetica, functionala in cursul translocatiei
de la o pozitie la alta pe acelasi genom
sau pe genomuri diferite
3 categorii pe baza complexitatii:
Secvente de insertie
Transpozoni
Bacteriofagi
 Secvente de insertie
Nu au alta functie (cunoscuta) decat cea
de insertie
Nu contin nici o gena
Dupa insertie pot sa apara modificari in:
Expresia unor gene
Rata incidentei deletiilor in regiunile adiacente
situsului de insertie
 Transpozonii
Poarta gene care confera functii noi:
Rezistenta la antibiotice
Capacitatea de sinteza a unor enzime
Producerea de enterotoxine
Sinteza antigenelor bacteriene de suprafata
(ex. K88)
Sinteza unor factori de colonizare intestinala
 Mecanismele de variabilitate
bacteriana
Variabilitate modificare la un moment dat
a comportamentului celulei bacteriene sau
a descendentilor sai 2 variante:
Variabilitate fenotipica = modificari
morfologice sau fiziologice de tip adaptativ, nu
se transmit la descendenti
Variabilitate genotipica = modificari definitive
ale materialului genetic cromozomal sau
extracromozomal, se transmit descendentilor
 Mecanismele variabilitatii
genotipice

Mutatie

Transfer genetic urmat de recombinare

genica
 Mutatia
= modificare accidentala in secventa
nucleotidica a unei gene, DUCAND LA
MODIFICARI ALE MESAJULUI GENETIC
Mecanisme:
- Substitutii la nivelul mesajului genetic
- Inversii
- Insertii
- Deletii
 Mutatii spontane/Mutatii
induse
Mutatii spontane: apar in conditii de mediu
obisnuite si fara interventia unui factor decelabil
Mutatii induse:
Se petrec sub actiunea unor factori:
fizici (UV, radiatii ionizanta etc.)
chimici (ex. agenti alchilanti) actioneaza ca factori
mutageni

Sunt semnificativ mai frecvente decat cele spontane

 Clasificarea mutatiilor
Dupa intindere:
Punctiforme
Extinse depasesc limitele unui codon; pot fi
mono sau poligenice
Dupa efect:
Regresive (retromutatii): afecteaza genele
mutante si restabilesc structura genica initiala
Supresoare: permit exprimarea functiei
anterioare a genei, desi persista o modificare
a genei
 Mecanisme de transfer al
materialului genetic

Transformarea
Transferul mediat de bacteriofagi -
transductie
Conjugarea
 Transformarea
ADN liber provenit de la o bacterie donor
sau din alte surse acceptat
Griffith 1928 virulenta pneumococilor
pentru soarecele alb
Fragmentul acceptat poate inlocui o
secventa omologa din ADN bacterian
bacteria receptoare poate dobandi un nou
caracter
Experimentul Griffith
 Transferul genetic mediat de
bacteriofagi - transductia
Definitie: transferul unui fragment genetic
cromozomal sau extracromozomal de la o bacterie la
alta prin intermediul unui bacteriofag (de obicei
temperat), numit transductor catre o alta bacterie,
numita transductant
Tipuri de transductie:
Specializata (restrictiva): nr. restrans de gene, situat in
imediata apropiere a situsului de legare a
profagului
Generalizata (nerestrictiva): nr. mare de gene,
indiferent de pozitia lor in genom; poate fi
realizata de un mare nr. de bacteriofagi litici,
neintegrati in genom, la debutul ciclului litic
 Transferul genetic mediat de
bacteriofagi conversia lizogena

Aparitia unui nou caracter la bacteriile

care gazduiesc un profag (ex. C.
diphtheriae toxinogeneza numai de
catre celulele de C. diphtheriae purtatoare
ale unui fag temperat)
 Conjugarea
Def. transferul de material genetic cromozomal sau
extracromozomal prin intermediul unei legaturi
intercelulare directe
Conditionata de prezenta factorului F la celula donatoare
Receptorii specifici de suprafata necesari pt.
recunoasterea reciproca a celulelor donatore/receptoare
Se realizeaza perechi de recombinare si se formeaza
un canal de conjugare
Transfer unidirectional de material genetic
Fragmentul integrat partial sau total in genomul gazdei
proprietati noi, manifeste sau nu