ANATOMIA

ORGANELOR
GENITALE EXTERNE
SI INTERNE
Clasificarea organelor genitale:

- ORGANELE GENITALE EXTERNE

- ORGANELE GENITALE INTERNE

- GLANDA MAMARĂ
ORGANELE GENITALE EXTERNE
1. Muntele pubian (Venus)

2. Labiile genitale mari

3. Labiile genitale mici

4. Vestibulul vaginului

5. Bulbii vestibului si clitorisul

6. Glandele vestibulare mici, mari (gl. Bartholin),

glandele Skene

7. Glandele mamare
 • Muntele pubian (Venus, mons pubis)

O formațiune triunghiulara cu vîrful intern situat

anterior de simfiza pubiana, delimitata lateral de
pliurile inghinale. Este constituit din țesut celulo-
adipos acoperit de piele. Grosimea de 3-5 cm se
continuă cu labiile mari. Din perioada pubertara se
acoperă cu strat pilos. Îndeplinește funcția de protecția
a oaselor pubiene.
LABIILE GENITALE MARI
•Co n s t i t u i e p l i u r i c u t a n a t e ex t i n s e d e l a m u n t el e p u b i a n p a n ă l a
r eg i u n e a p re a n a l ă . Po s e d ă f o r m ă o v o i d ă ; a u o l u n g i m e d e c i rca 7 , 0 -
1 0 , 0 c m , i n ă l ţ i m e a - 2 , 0 - 3 , 0 c m , f a ţ a i n t er n ă a că r o r a co n t a c t e a ză c u
faţa externă a labiilor mici.

•Po s ed ă 2 f e ţ e : ex t er n ă ş i i n t e r n ă ; o m a r g i n e l i b e ră , b a z a ş i d o u ă
e x tr em i t ă ţ i , ca r e u n i n d u - s e p e l i n i a m e d i a n ă f o r m ea ză co m i s u r i l e
a n t er i o a r ă ş i p o s t e r i o a r ă . Fa ţ a l o r e x t e r n ă es t e p i g m en t a t ă a co p er i t ă
c u p er i , i a r f a ţ a i n t e r i o a ră e s t e n e t ed ă , d o t a t ă c u n u m e ro a s e g l a n d e
s eb a ce e .

•S u n t co n s t i t u i t e d i n p i el e c u n u m e r o a s e g l a n d e s eb a cee ş i s u d o r i p a re ,
s tr a t a d i p o s s u b c u t a n a t , f i b r e m u s c u l a r e n e t ed e ş i s tr a t f i b ro a d i p o s .
E s t e u n o r ga n s em i e re c t i l c u f i b re el a s t i ce . L a b i i l e m a r i co n ţ i n
r a m i f i că r i l e t e r m i n a l e a l e l i ga m e n t el o r r o t u n d e .

•O p a r t i c u l a r i t a t e ca ra c t e r i s t i că a s t r a t u r i l o r l a b i i l o r ge n i t a l e mari
co n s t ă i n l i p s a f a s c i e i s u p e r f i c i a l e ş i p re z e n ţ a s e p t u r i l o r d e ţ e s u t
co n j u n c t i v ca r e u n es c p i e l e a c u p e r i o s t u l o a s e l o r p u b i e n e .
 LABIILE GENITALE MICI

•Reprezintă duplicaturi cutaneomucoase vulvare de formă membranoasă

şi culoare roză, care anterior se unesc, inconjurand clitorisul şi formand
prepuţul (preputium clitoridis), iar inferior frenulum clitoridis.
•Lungimea de circa 3,0- 4,0 cm, lăţimea de 1,0-3,0 cm.

•Sunt constituite din ţesut conjunctiv, bogat in fibre elastice, lipsit de

celule adipoase. Sunt prezente numeroase glande sebacee care secretă
smegma vulvară.
•Posedă feţele internă, externă, o margine liberă şi una aderentă la
bulbul vestibular şi 2 extremităţi: anterioară și posterioară.
•Labiile mari şi mici indeplinesc funcţia de protecţie a vaginului.
 Este delimitat lateral de labiile genitale

VESTIBULUL mici, anterioar - clitorisul, posterioar -

frenulii labiilor genitale. Posedă două

VAGINAL regiuni:

- Anterioară - vestibulul uretral ce include

orificiul extern al uretrei şi orificiile
canalelor glandelor Skene

- Posterioară — vestibulul vaginal ce

corespunde orificiului vaginului, care la
virgine este reprezentat prin membrana
himenală, iar la femeile ce duc viaţă
sexuală prin carunculii himenali; poate fi
circular, linear etc.
 CLITORISUL
•C l i to ri s u l , e s t e u n o r ga n e r e c t i l , i m p a r, o m o l o g a l
penisului , cu o lungime de 2 - 4 cm, situat anterior
o r i f i c i u l u i u re t ra l , f i i n d p a r ţ i a l a c o p e r i t d e l a b i i l e m i c i .

•E s te c o n s t i t u i t d i n d o i c o r p i c ave r n o ş i i n c o n j u ra ţ i d e
ţ e s u t c o n j u n c t iv . L a c l i t o r i s s e d i s t i n g c o r p u l , gl a n d u l ş i
doi pedunculi.

•Pe d u n c u l i i s u n t o ri e n t a ţ i p o s t e r i o r, s e f i xe a z ă p e o s u l
pubis şi parţial pe ischion, fiind acoperiţi de muşchiul
i s c h i o c ave r n o s .

•Pa r t e a a n te ri o a r ă e s t e l i b e ră ş i fo r m e a z ă gl a n d u l
c l i to ri d i a n , c a re c o n ţ i n e ţ e s u t e r e c t i l ş i e s t e ex t r e m d e
sensibil.

• C o r p u l c l i t o r i s u l u i e s t e f i xa t p e s i m f i z a p u b i a n ă p r i n
l i ga m e n t u l s u s p e n s o r.
BULBII VESTIBULUI
Sunt două mase de ţesut cavernos acoperite de
muşchii bulbocavernoşi, care inconjoară
lateral extremitatea inferioară a vaginului;
sunt omologi ai bulbului spongios al uretrei
masculine. Bulbii vestibulari sunt situaţi de

fiecare parte a vestibulului vaginal, în

profunzimea labiilor mari şi în imediată
vecinătate a orificiului vaginal. Ei prezintă
relaţii intime cu clitorisul printr-un plex venos
abundent. Clitorisul şi bulbii vestibulari
constituie in ansamblu aparatul erectil
feminin.
GLANDELE ANEXE A VULVEI
• Glandele vestibulare mici, sunt localizate in pereţii vestibulului şi se deschid pe tunica
mucoasă intre orificiul extern al uretrei şi al vaginului.

• Glandele Bartholin de formă ovoidă, cu lungimea de 1,5 cm și lățimea de 0,5 cm. Glandele se
găsesc între vagin și bulbii vestibulari, fiind parțial acoperite de către aceștia. Canalul excretor
al fiecărei glande este lung de 1,5-2 cm și se deschid pe părțile laterale față de orificiul vaginal,
în șanțul labio-himenal/ vestibulul vaginal). Glandele secretă o substanţă care lubrefiază
vestibulul vaginal.

• Glandele uretrale SKENE au canale excretoare ce se situează pe părţile latero-posterioare ale

meatului uretral. Reprezintă formaţiuni omoloage prostatei la bărbaţi. aceste glande secretă o
substanță care lubrifiază uretra și acționează ca un agent antimicrobian pentru a preveni
infecțiile tractului urinar.
VASCULARIZAȚIA ORGANELOR GENITALE EXTERNE
Este asigurată din ramurile arterei pudente interne - r. labiilor posterioare (rr. labiales posteriores),
artera bulbului vestibulară al vaginului (a. bulbi vestibuli vaginae), profundă clitoridiană (a. profunda
clitoridis) şi artera dorsală clitoridiană (a. dorsalis clitoridis). Refluxul venos se efectuează prin
venele omonime in vena iliacă internă .
Artera pudenta externă ce dă ramuri labiale anterioare și posterioare
VASCULARIZATIA VAGINULUI Are lo c din arterele vaginale (aa.

vaginales), ce pornesc de la arte rele

uterine, la nivelul fornixului se impart in

ramura anterio ara si posterioara (a.

azygos a vaginului) ș i art . Vaginale ce

po rnesc de la a. Iliaca interna. Organul

adesea primeşte singe din arterele

vezicale inferioare, rectale medii, iar in

regiunea inferioar ă - din arterele

genitale.

Refluxul venos se produce in plexurile

venoase bine dezvoltate, uterine şi

vaginale, situate lateral de vagin, iar mai

departe - in venele uterine.

 INERVAȚIA
Este asigurată din ramurile
nervului pudent, care
trecînd o distanţă scurtă
împreună cu vasele
omonime, se întoarce în
cavitatea bazinului mic prin
foramen ischiadicum minor.
Nervul pudent apare din
nervii sacrali I—IV şi dă un
şir de ramuri, care
inervează sfincterul anal
extern, muşchii perineului,
pielea suprafeţei
posterioare labiilor mari,
clitorisul .
Plexul hipogastric inferior, sau plexul pelvian (plexus hypogastricus
inferior, s. plexus pelvinus). Din acest plex apar plexuri secundare care
inervează vezica urinară rectul (plexus rectalis), la femei - uterul, ovarele,
vaginul (plexus uterovaginalis).
 GLANDELE MAMARE

Glanda mamară este un organ pereche şi simetric, anexat aparatului

reproductiv şi destinat secreţiei lactate. Embriologic provine din ectoderm. S â nul
cuprinde ţesut glandular ( glanda mamară ) şi ţesut celuloadipos dispus între
lobii şi lobulii glandulari, împreună cu vasele limfatice şi nervii.
Are forma unei emisfere sau a unui con turtit , cu baza
fixată pe peretele toracic anterior. Aproximativ în
centrul feţei convexe prezint ă proeminenţa rotunjită a
papilei mamare, înconjurată de areola mamară .

Limitele regiunii mamare sunt urm ă toarele:

în sus - coasta a III-a;

în jos -coasta a Vl-a sau a Vll-a;

Medial - marginea sternului;

lateral - linia axilară anterioară ,

în profunzime se întinde pâ nă la fascia pectoralului

mare
 După structură glanda mamar ă prezint ă o gland ă alveolară compus ă . La femei ea e alc ă tuită din 15-
20 lobuli inco njuraţi şi, totodat ă , separaţi prin septuri ale fasciei superficiale. Lobulii glandulari
sint situaţi radial, In jur ul mamelonului; Fiecare lobul are canalul s ă u galactofor (ductus lactiferus)
cu un diametru de 2-3 mm. Canalele galactofore se infilnesc radial pe mamelon, la baza c ă ruia se
dilată In form ă de ampul ă , unde se formeaz ă sinusurile galacto fore (sinus lactiferi). Cele din urm ă
spre periferie din nou se ingusteaz ă şi se deschid pe apexul mamelonului prin orificii punctiforme
(pori lactiferi). Num ă rul orificiilor pe mamelon, de obicei, este mai mic decit num ă rul canalelor
galactofore, deoarece unele se unesc intre ele la baza mamelonului. Poziţia radial ă a canalelo r
galactofore se ia in consideraţie in caz de intervenţii chirurgicale pe glanda mamar ă ; inciziile se
efectueaz ă conform radiusurilor.

Capsula glandei mamare e fo rmat ă de fascia superficial ă care fixeaz ă glanda de clavicul ă . In afară
de aceasta, prin bride conjunctive glanda adereaz ă la stratul profund al peretelui toracic. Aceste a
sint ligamentele suspensorii mamare - ligg. suspensoria mammaria. Î n grosimea ţesutului conjunctiv
lax la baza glandei mamare uneori se afl ă burse mucoase, unde pot avea lo c abcese retromamare.
Trei plexuri joacă rolul în vascularizarea sâ nului:

- subdermal

- preglandular

- retroglandular, conectat cu cel preglandular printr-un

sistem anastomotic intraglandular
Va s c u l a r i z a ţ i a a r t e r i a l ă a r e g i u n i i m a m a r e ( d u p ă B o t t i , G , 2 0 0 4 )

Originea plexurilor – cele trei plexuri derivă din:

1. artera toracoacromială – din artera axilară , la marginea superioar ă a

muşchiului pectoral mic

2. artera mamară externă (toracică laterală) – din artera axilară , în

spatele muşchiului pectoral mic. Se termin ă prin diviziune în trei ramuri:

- a n t e r i o a r ă , c a r e va s c u l a r i z e a z ă p i e l e a

- posterioară musculară , care se anastomozeaz ă cu r a m u r i l e A. Toracica laterală

subscapulare, dâ nd naştere ramurilor destinate muşchilor p e c t o r a l , ( mamara externă)
serratus anterior şi interc ostali

- glandulară (principala arteră externă )

3. artera mamară internă (toracică medială ) – ia naştere din partea

inferioară a arterei subclaviculare. D ă naştere ramurilor:

- posterioare colaterale – destinate mediastinului şi timusului

A. Mamară internă
- interne – destinate sternului

- a n t e r i o a r e ( va s e l e t o r a c i c e p e r f o r a n t e a n t e r i o a r e ) – d i s t r i b u i t e m a r e l u i
pectoral şi glandei mamare A. Intercostale anterioare

- intercostale laterale (anterioare)

4. arterele infracostale – ramuri colaterale ale arterelor intercostale 7,

8, 9, ce dau naştere ramurilor perforante, intr â nd în cadranul
inferolateral al s â nului.
Vascularizaţia venoasă a regiunii mamare

Drenajul venos se face prin dou ă plexuri,

superficial şi pro fund, ansto mozate prin
sistemul intraglandular şi la periferie .La
nivelul pl ă cii areol ă mamară -mamelon exist ă
un plex subdermic, care fo rmeaz ă un plex
periareolar major şi un plex în jurul
mamelonului, anastomozat cu plexul
glandular profund din jurul ductelo r Vena toracică laterală
lactofore.
Vena toracică medială

Venele superficiale ale peretelui abdominal

Inervaţia glandei mamare este
asigurată de :

- nervii cutanaţi – prelungirile

ramurii supraclaviculare din
plexul cervical superficial

- nervii cutaneo-glandulari –
omologi plexului arterial şi
derivaţi din ramurile perforante
ale nervilor intercostali pentru a
constitui două grupuri: antero-
medial şi laterală .
P l exu r i d e o r i g i n e :

– p l exu l s u p e r f i c i a l , c e l m a i b i n e d e z vo l t a t , d re n e a z ă
m a j o r i t a te a l i m f e i ş i c re ş te î n d e n s i t a t e î n a p ro p i e re a a re o l e i
m a m a re u n d e fo r m e a z ă p l exu l p e r i a re o l a r

– p l exu l p ro f u n d e s te f o r m a t d i n e f e re n te p e r i l o b u l a re ( c a re
d re n e a z ă d e - a l u n g u l s p a ţ i i l o r i n te r l o b a re ) ş i e fe re n te l e
p e r i l a c to fo re .

C u re n ţ i i ” l i m f a t i c i :

- l a te ra l , c e l m a i i m p o r t a n t – c a re d re n e z ă î n n o d u r i l e m a m a re
ex te r n e ş i a p o i î n n o d u ri l e a x i l a re

- t o ra c i c m e d i a l – d re n e a z ă î n s p a te l e s te r n u l u i , î n n o d u r i l e
to ra c i c e m e d i a l e

- p o s t e r i o r, a c c e s o r i u ş i m i c – a j u n ge l a n o d u r i l e
i n f ra c l av i c u l a re .
 Nodurile toracice mediale (parasternale) –
sunt situate în contact cu vasele toracice interne
şi se întind pe toată lungimea primelor şase
spaţii intercostale.

Nodurile axilare – drenează limfa din teritoriul sâ nului,

membrului superior şi peretelui toraco-abdominal. Se
disting 5 grupuri:
1. Mamari externi sau toracici laterali sau axilari pectorali
(5-10 ganglioni)
2. Brahial sau axilar lateral (1-6 ganglioni)
3. Subscapular sau scapular inferior (5-12 ganglioni)
4. Central axilari (2-6 ganglioni)
5. Subclavicular sau apical axilar (6-12 ganglioni)
ORGANELE GENITALE INTERNE
1.Vaginul

2.Uterul

3.Trompele uterine

4.Ovarele
 VAGINUL

Vaginul este un organ impar, musculo -membranos, situat

între vezica urinară ș i rect. Are forma unui cilindru turtit ,
alc ă tuit din: fa ț ă anterioară , faț ă po sterio ară , două feț e
(margini) laterale ș i do uă extremit ă ț i (superioară ș i
inferio ară ).

Vaginul nu are o direc ț ie rectilinie, ci este u ș o r curbat .

Formeaza cu uterul un unghi deschis mai mare de 90

Lungimea medie a vaginului la o femeie adult ă este de 7-9

cm. Diametrul 2-4 cm, cu posibilit ă ț i de lă rgire în timpul
naș terii. Extremitatea inferioar ă , în apropiere de
vestibulului vaginal, reprezint ă , cea mai î ngustă porț iune a
vaginului.
 Fa ț a a n t e r i o a ră și posterioară vin în
c o n t a c t d i re c t u n a c u c e a l a l t ă aș a că
ex t re m i t a t e a s u p e r i o a r ă a va g i n u l u i i a
fo r m a u n e i c u p o l e c e i n gl o b e a z a c o l u l
u t e r i n , fo r m î n f o r n i xu l v a g i n a e , î n c a re s e
deosebeș te fo r n i xu l posterior mai
p ro f u n d ș i fo r n i xu l a n t e r i o r.

• Pe r e t e l e a n t e r i o r a l va g i n u l u i , î n t re i m e a
s u p e r i o a ră , vine în contact cu fundul
ve z i c i i u r i n a r e , d e c a r e e s t e s e p a ra t p r i n
ț e s u t c o n j u n c t iv - s e p t u l ve z i c o - va g i n a l .
Pe r e t e l e posterior în porțiunea
s u p e r i o a ra este acoperit de peritoneu
(spațiul D o u gl a s ) , iar în porțiunea
i n fe r i o a ră v i n e i n c o n t a c t c u re c t u l , d e
c a re e s t e s e p a ra t p r i n ț e s u t c o n j u n c t iv –
s e p t u l r e c to - va g i n a l .
 UTERUL
Reprezintă un organ cavitar, muscular, piriform, situat in cavitatea bazinului
mic.

Dimensiunile uterului sunt individual variabile in diferite perioade de varstă.

Lungimea acestuia la femeia care a născut constituie 8,0-9,0 cm, lăţimea - 4,0-
5,0 cm, diametrul anteroposterior - 2,5 cm, grosimea peretelui muscular este
egală cu aproximativ 1,2 cm. Masa uterului variază de la 30 pană la 100 g.

.
I. Holotopia: este situat în cavitatea bazinului mic, în poziț ie anumit ă :

-anteversio uteri- flexia uterului anterior fa ț ă de axul pelvisului.

-anteflexio uteri- flexia fundului ț i corpului uterin inainte fa ț ă de istm ș i

colul uterin.

II. Scheletotopia – la nivelul S2-S4

III. Sintopia:

Anterior - vezica urinar ă

Posterior - rectul

Lateral anexele (ovarul ș i trompa uterin ă );

Superior- ansele intestinului sub ț ire

Inferior- vaginul.
Poziţia. in mod normal uterul formează un
unghi ascuţit cu vaginul (anteflexion) astfel
incat suprafeţele lui anterioare corespund cu
cele ale vezicii urinare.

Poziția uterului în mare parte depinde de gradul

de umplere a vezici urinare și a rectului.

1 Vesica și rectul gol;

2 vezică și rect plin;
3 vezica plină , rectul gol.
• Anterior, corpul uterului este situat deasupra
suprafeţei posterosuperioare a vezicii urinare,
fiind separat de baza acesteia prin ţesuturi de
conexiune;

• Posterior, peritoneul acoperă suprafaţa

uterului. Peretele posterior convex este
separat direct de plica recto-vezicală.

• Lateral, uterul comunică cu structurile

aparatului ligamentar-trompele uterine,
ligamentele rotunde, ovariene, arterele şi
venele uterine şi ureterele.
Raportul cu peritoneul: Peritoneul acoperă
corpul şi fundul uterului, peretele posterior
al colului uterin, precum şi o mică porţiune
(aproximativ 1-1,5 cm2) a peretelui posterior
al vaginului, trecind pe peretele anterior al
rectului şi formind fundul de sac rectouterin
(excavatio rectouterina). Pe suprafaţa
vezicală a uterului peritoneul ajunge pină la Ex. recto-uterina
(Douglas)
istm, apoi trece pe peretele posterior şi cel
superior al vezicii urinare, formind fundul de
sac vezicouterin (excavatio vesicouterina). În
el se pot găsi omentul mare, mai rar ansele
intestinului subţire

Excavația vezico-uterina
În structura uterului distingem
următoarele părţi componente:

- Fundul,constituit din partea

superioară bombată;

- Corpul de formă conoidă,

prezentat de cea mai mare parte
a organului, care indreptandu-se
inferior trece in col

- Is t m u l u t e r i n l o c u l d e t r e c e r e a
corpului uterin in col

- Colul uterin, constituie

prelungirea corpului uterin şi,
prin intermediul părţii
inferioare, proeminează in
cavitatea vaginului.

Uterul are 2 feţe: anterioară

orientată spre vezica urinară şi
posterioară - spre rect.
STRUCTURA PERETELUI
Este constituită din 3
straturi:

1. Intern endometrul

2. Mediu - miometrul

3. Extern - perimetrul
La ra nd u l s ău s t r u c t u ra m i o m e tr u l u i ar e ar h i t ec t o ni c a
f o r ma t ă d i n 3 s t rat u r i : e x t e r n , m ed i u ş i i n t e r n .

E x te r n ( s u p ravs c u l a r ) - F i b r e l e m us c u l ar e al c ă t u i t e, i n f o nd ,
din fi b r e l o n g i t ud i n a l e şi oblice, s u nt m ai d ez v o l t a t e in
r eg i un e a f u n d ul u i ş i c o r p ul u i ut e r i n .

Me di u ( va s cu l a r ) fi b r el e mu s c ul a r e s u nt d e z vo l t a t e în
r eg i un e a c o r p ul u i ut er i n , o r i fi c i ul u i e x t e r n ş i p e r et e l u i ut e r i n .

In ter n ( s u bva s c u l a r ) es t e c o ns t i t u i t d i n fi b r e m us c u l ar e ,
c i r c ul a r e , d i s p u s e s p i ral a t . I n r eg i u ne a c o r p ul u i ut e r i n a c es t e
fi b r e s e i n t e r s e c t e az ă s ub u n u ng hi a s c u ţ i t , i ar i n r e g i u n ea
s eg me n t ul u i i n f er i o r al c o l ul u i ut er i n - s u b u n u ng h i o b t u z
ASPECT HISTOLOGIC

Endometrul constituie un epiteliu

unistratificat cilindric, fiind mai
dezvoltat la nivelul corpului uterin. Î n
endometru există 2 straturi: funcţional
(care sufera modificari ciclice) şi bazai.
Mucoasa colului uterin este tapetat ă cu
epiteliu pavimentos pluristratificat , iar
cea a canalului cervical este alc ă tuită din
celule ciliare cilindrice şi calciforme,
care secretă mucus.
.

APARATUL LIGAMENTAR AL UTERULUI

I. M i j l o a ce l e d e s u s p e n s i e - f u n c ț i a d e a m e n ț i n e u t e r u l î n p o z i ț i a f i xă , p r i n a t a ș a r e a a c e s t u i a l a p e re te l e p e lv i n .
Include:

1. Lig. lat al uterului

2. L i g . s u s p e n s o r a l o va ru l u i

3. L i g . p r o p ri u a l ov a r u l u i

4. L i g . ro t u n d a l u t e ru l u i
II. De fixare- Ele ajută la fixarea uterului în pozi ț ia corectă , au propriet ă ț ile de întindere î n timpul
gesta ț iei, în timp ce uterul se poate mi ș ca, de ș i nu activ.

Includ:

1. Ligamentele cardinale (Mackenrodt’s)

2. Lig. vezico-uterin

3. Lig. uterosacrale
III. De susținere- baza acestui tip de aparat ligamentar sunt mu ș chii ș i fasciile,
care se află în perineu. Componentele formeaz ă planș eul pelvin, care la râ ndul să u
este un suport pentru alte organe interne.
Ligamentele late (largi) Ele sunt constituite din cele două repliuri
peritoneale, care după ce au acoperit faţa anterioară şi cea posterioară
ale organului, ajung la nivelul extremită ţilor, se apropie una de alta,
formand pe uter „aripioare” şi se indreaptă spre pereţii laterali ai
excavaţiei. Între cele două foiţe ale ligamentului lat se gă seşte o cantitate
de ţesut celular al parametrului, care continuă cu cel al regiunilor
invecinate (planşeul pelvian, fesele, fosa iliacă internă ), precum şi
porţiunea orizontală a arterei uterine şi ovariene, plexurile ovariene,
ureterul, vasele limfatice şi nervii tubari şi uteroovarieni.
În ligamentul lat se
evidenţiază mezoul
tubului uterin
(mesosalpinx), mezoul
ovarului (mesovarium)
şi al uterului
(mesometrium).
Ligamentele rotunde a uterului
( ligg. teres uteri) reprezintă
cordoane fibromusculare, care i-au
naştere de la ugnhiurile laterale a
uterului, anterior si mai jos de
trompele uterine. Se indreapt ă oblic
inainte şi in afară , intretaie vasele
iliace externe şi pă trund prin orificiul
inghinal intern. Trec înd prin canalul
inghinal, lig. rotunde se insera o parte
pe spina pubisului, iar cealalt ă parte -
in ţesutul celuloadipos al muntelui
Venus.
Ligamentul suspensor al ovarului (lig. Susp. Ovarii) Reprezintă
porțiunea exterioară a ligamentului lat al uterului, care merge de la ovar și
ampula tubară la pereții laterali ai bazinului (trece a/v ovarica).

Ligament propriu al ovarului (lig. Ovarii proprii) prezentat sub forma

unui cordon muscular fibro-neted, trece între foițele ligamentului lat aș
uterului, mai aproape de pliantul să u posterior și conectează capă tul
inferior al ovarului cu marginea laterală a uterului. În apropierea uterului,
ligamentul este fixat în zona dintre istmul trompei uterine și ligamentul
rotund al uterului, posterior și în sus față de acesta. În grosimea
ligamentului sunt ramuri arteriale ovariene, care sunt ramurile terminale
ale arterei uterine.
Istmul uterin este fixat de dou ă ligamente: ligamentul
cardinal al uterului (lig. Cardinale uteri) şi
ligamentul sacrouterin (lig. sacrouterin) .

Ligamentul cardinal al uterului prezint ă un cordon de

ţesut conjunctiv, care conţine ţesut muscular neted şi
este situat Ia baza ligamentului larg al uterului, pe
traiectul arterei uterine.Men ț ine uterul de la mi ș că ri
laterale.

Ligamentul sacrouterin fixează istmul uterului de

vertebrele SII-III.

Ligamentele vezicouterine sunt plă ci fibromusculare

care acoperă ve zica urinară de ambele p ă r ț i, fixâ ndu-l
într-o anumit ă poziț ie, împiedic â nd co lul uterin s ă se
mi ș te înapoi.
 TROMPELE UTERINE

Tub el e uteri ne s au ov i d uc tel e re prezi ntă do uă canale musc ul o me mb ran oas e

c u o l ung i me d e 1 0 - 1 2 c m şi l umen ul i ntre 2 şi 4 mm, pr in care ovo c i tul
este co ndus di n cav itate a pe riton eal ă i n cavi tate a uterul ui .
I. Holotopia: se află în cavitatea bazinului mic, în porțiunea
superioară a ligamentului lat al uterului.

II. Scheletotopia: se află la nivelul S1-S2

III. Sintopia:

Superior - ansele intestinului subțire

Inferior - ovarul

Anterior - vezica urinară

Posterior - rectul
• Trompele uterine sunt situate in cavitatea micului bazin, la
marginea superioar ă a ligamentului lat al uterului, care
are rolul de mezo u, mesosalpinx; acoperind oviductele cu
peritoneu (intraperito neal).

• Salpingele se intinde de la unghiul uterului pan ă la ovar.

Trompa uterin ă comunic ă cu cavitatea uterin ă prin
orificiul numit ostiul uterin, ostium uterinum tubae , iar
prin ostiul abdominal , ostium abdominale tubae uterinae,
se deschide in cavitatea peritoneal ă .

• Trompa uterin ă este strins unit ă cu ovarul, cuprinzindu-l

din trei p ă rţi: pe cap ă tul uterin şi tubar şi pe suprafaţa
medială . Trompa se fixeaz ă prin ligamentul suspenso r al
ovarului (lig. suspensorium ovarii), in grosimea c ă ruia trec
ramurile arterei ovariene (a. ovarica).
S alpi n ge le p rezin tă p atr u po rţi un i :

1 . Pa r tea uterin ă , pars ute ri na, c a re p enetrea z ă p eretel e

uterul ui ş i s e des c hid e in unghiul sup erior a l c avit ă ţ ii uterine;

2 . Ist mul , i s th m us t ub ae ute ri nae , p a rtea c ei ma i ingust ă şi ma i

a p rop ia t ă d e uter ;

3 . Ampul a sa l p ingel ui , amp ull a t ub ae u teri nae , c a re rep rezint ă

d ouă t reim i d in l ungimea tub ei, este ma i d il a ta t ă , c u l umenul
de 4 - 6 mm;

4 . Pavil io nul sa lp ingel ui, i nfun dib u lum tub ae ute ri n ae, o rient a t
spre ova r şi inzes tra t c u f imb rii f imb ria e tuba e, c e se resf ir ă in
eva nta i p este p o l ul ova rului, a c op erindul c a o pa lnie. U n a d i n t re
f i m b r i i s e p r i n d e d e p o l u l s u p e r i o r a l o va r u l u i , f i i n d n u m i t ă f i m b r i a
ova r i c ă , f i m b r i a o v a r i ca , u n d i s p o z i t iv d e

re c e p ţ i e a o vo c i t u l u i .
 OVARELE

Ovarul (ovarium) este o formaţiune par ă cu dimensiunile de

2,5x1,5x1 cm. Are cap ă t uterin de care se insereaz ă ligamentul
propriu al ovarului (lig. ovarii proprium), fixindu-l de unghiul
uterin. Pe traiectul acestui ligament sint situate anasto mozele
dintre arterele ovarian ă şi uterină . De cap ă tul superior sau
tubar al ovarului este fixai ligamentul suspenso r al ovarului
 TOPOGRAFIA
Holotopia : în cavitatea bazinului mic, în fossa ovarica

Scheletotopia: la nivelul S1-S2

Sintopia:

Medial- uterul

Lateral- ampula trompei uterine

Superior- trompa uterina

Anterior- ligamentul lat al uterului

• La ovar se determină două margini:
anterioară , fixată de ligamentul larg al
uterului, şi posterioară , liberă ,
îndreptată in direcţia intestinului rect.

• Ovarul are două suprafeţe - medială ,

îndreptată in excavaţia bazinului mic, care

se uneşte cu organele acestuia, şi lateral ă ,
indreptată spre peretele bazinului.
VASCULARIZAȚIA ORGANELOR INTERNE
Uterul

Este asigurată de artera uterin ă (a. uterina). Ca

surse suplimentare de vascularizaţie a uterului
servesc arterele hipogastric ă inferioară ,
ovariană , vezicală inferioară şi pudentă internă .
Originea arterei uterine este din trunchiul anterior
al areterei iliace interne . Are 3 por ț iuni:

1. Descendenta ( de la origine pin la spina

ischiadic ă )

2. Transversal ă (pî nă la locul incruci ș ă rii cu

ureterul)

3. Ascendent ă ( de la ureter pin la lo cul

implant ă rii a tro mpei uterine ).
Artera uterină in partea transversala trece inferior in ţesutul
adipos subperitoneal, medial - de-a lungul marginii inferioare
a ligamentului lat spre col, apoi deasupra ureterului cu 1,5-2,0
cm de la fornixul lateral al vaginului. Dă ramuri:
- r. ureterale
- ramura vaginală ce pleacă inferior pe peretele lateral al
vaginului șe anostomozeaza cu art. vaginala de la a. iliaca
interna.
- r. pentru col, ce anastomozeaza cu ramurile opuse formînd
un aspect plexos
Legătura dintre uretere şi artera
uterină este importantă in aspect
chirurgical. Ureterele, desch izandu-se
in vezică, trec paralel colului la
distanţa de 1-1,5 cm, arterele uterine
trec anterosuperior de uretere in
apropierea cer vixului, cu 1,5 cm de la
fornixul lateral al vaginului.

Distanţa de la ureter pină la peretele

uterin variază de la 0,5 pină la 1 cm.
Ureterul sting e situat , de regulă, mai
aproape d e uter decit cel drept .
Ramura ascendenta - se ridic ă în sus, paralel co rpului
uterin, trimite:

- ramuri arcuate spre corpul uterin. Ramurile arcute

se bifurca in ram. radiale care patrund in miometru

- ramuri pentru fundul uterin.

! Anastomo zele dintre ramurile arcuate sunt slab

dezvoltate ( la nivel de capilar) spre linia mediana a
uterului, din aceasta cauza in timpul operatiilor
lo ngitudinale, sangerarea este mai mica.
Ramura ascende nta se termina prin 2 ramuri
terminale: r. tubară internă și r. O variană.

R. Tubară intern ă anastomozeaz ă pe traiectul trompei

uterine cu r. Tubar ă extern ă ( din artera ovarina, din
aorta abdo minal ă ), form î nd plexul subtubar

R. Ovarian ă ( din art . Uterin ă ) anasto mozeaz ă cu art .

Ovariană (din ao rta abdominal ă ), form înd plexul
paraovarian
Refluxul venos se pro duce in general in sistemul ve nei
iliace interne. E necesar de menţionat c ă in regiunea
uterului şi a vaginului se fo rmeaz ă plexurile venos uterin
şi vaginal, care comunic ă larg cu plexurile venoase ale
intestinului rect şi ale vezicii urinare.

Refluxul venos al ovarului are loc in vena cav ă inferioară .

INERVAȚIA UTERULUI

In e r v a ţ i a uterului se
efectueaz ă pe contul plexului
uterovaginal, fo rmat de
ramurile plexului hipogastric.
Drenarea limfatică are loc în:
- ganglionii limfatici paracervicali
(parametrial, sacral și pre-sacral)
- ganglioni limfatici iliaci externi
(obturator) și iliaci interni
(hipogastrici)
- ganglionii limfatici para-aortici, unii fac
parte din ganglioni inghinali (de-a
lungul ligamentului rotund)
- ganglioni limfatici iliaci comuni