Nervul trigemen-caracteristica generala,ramuri,zone de

inervare.Calea conductoare.

NERVUL TRIGEMEN –perechea a 5-a ,este un nerv mixt.Contine:fibre senzitive de la

tegumentele fetei,fibre viscero-aferente generale,de la mucoasele pe care le inerveaza :fibre
proprioceptive ,de la muschii masticatori si articulatia temporomandibulara;fibre motorii
,pentru muschii derivati din primul arc branhial.
Fibrele motorii-axonii neuronilor din nucleul motor al nervului trigemen,localizat in
punte.
Fibrele senzitive-prelungirile neuronilor ganglionului trigeminal,localizat pe fata
anterioara a piramidei temporalaului ,in impresiunea trigeminala.

Nervul trigemen apare din encefal la limita dintre punte si pedunculul cerebelar mijlociu
prin 2 radacini- senzitiva si motorie.
Radacina senzitiva –totalitatea prelungirilor centrale ale neuronilor pseudounipolari din
ganglionul trigeminal.
Radacina motorie –este mai subtire si trece pe dedesubtul ganglionului trigeminal si se
ataseaza exclusiv nervului mandibular.

De la nervul trigemen pornesc 3 ramuri:

ramura 1-nervul oftalmic,ce realizeaza inervatia senzitiva a treimii superioare a fetei:
ramura 2-nervul maxilar,ce asigura inervatia senzitiva a treimii mijlocii a fetei;
ramura 3-nervul mandibular,nerv mixt ce asigura inervatia senzitiva a treimii inferioare a
fetei si inervatia motorie a muschilor masticatori.
*Pana a iesi din craniu,sunt acoperite de dura mater.
*Specific pentru ramurile nervului trigemen este prezenta pe traiectul lor a ganglionilor
vegetativi.
Cu nervul oftalmic – ganglionul ciliar
Cu nervul maxilar-ganglionul pterigopalatin
Cu nervul madibular-ganglionul otic
Cu nervul lingual(din ramura 3)-ganglionii sublingual si submandibular.
 Caile conductoare ale nervului trigemen
Calea conductoare a portiunii senzitive este constituita din trei neuroni.Celulele
pseudounipolare constituie I neuron amplasat in ganglionul trigeminal.Dendritele
acestor neuroni intra in component ramurilor nervului trigemen si formeaza
terminatiuni nervoase senzitive .Fibrele nervului trigemen pleaca spre
proprioreceptorii muschilor masticatori,striati ai globului ocular si ai mimicii.Axonii
neuronilor trigeminali patrun in trunchiul cerebral unde fac legaturi sinaptice cu
neuronii nucleilor senzitivi-neuronul II.Axonii neuronilo III intra in component
tractului talamocortical pleaca spre neuronii partii inferioare a circumvolutiei
postcentrale.Calea conductoare portiunii motore incepe cu I neuron localizat in
portiunea inferioara a circumvolutiunii precentrale.In afara de fibrele somatice in
componenta ramurilor nervului trigem se afla fibre vegetative.

Nervul facial
Nervul facial-perechea a vII-a de nervi cranieni,este un nerv ce contine fibre nervoase
somatomotorii,senzitive,senzoriale si vegetative parasimpatice.Fibrele motorii
reprezinta axonii neuronilor din punte.Fibrele senzitive constituie prelungirile
celulelor pseudounipolare localizate in ganglionul geniculat.Fibrele senzititve centrale
se termina pe celulele sezitive ale nucleelor tractului solitar.Fibrele preganglionare
parasimpatice pornesc de la cei doi nuclei vegetative ai nervului facial-nucleul
salivator superior si nucleul lacrimal.Nucleii nervului facial sunt situati la nivelul
puntii si bulbului rahidian.
Topografic traiectul nervului facial prezinta trei portiuni:o portiune intracraniana,pina
a patrunde in canalul nervului facial,o portiune intrapietroasa,ce trece prin canalul
nervului facial,portiunea extrapietroasa.
Calea conductoare
Nervul facia este un nerv mixt si contine fibre motorii,senzitive,senzoriale gustative si
parasimpatice.Cele senzitive si parasimpatice constituie nervul intermediar.
Partea motorie a nervului facial este alcatuita din doi neuroni si asigura inervatia
muschilor mimici a pavilionului urechii,a blotii craniului,a venterului posterior al
muschiului digastric,muschiului scaritei si platismei.
Primul neuron este reprezentat de celulele gigantopiramidale ale treimii inferioare a
circumvolutiei precentrale.
Primul neuron al portiunii senzitive al acestui nerv este reprezentat de celulule
pseudounipolare ale ganglionului geniculat,ale caror dendrite trec mai intii in canalul
facial,impreuna cu fibrele motorii ale nervului si apoi se desprinde la el,participind la
formarea coardei timpanice.Apoi intra in component nervului lingual si se termina cu
receptori in mucoasa 2/3 anterioare a limbii.
Axonii primul neuron trec in component nervului si patrund in trunchiul cerebral
facind o legatura sinaptica cu neuronul II,localizat in nucleii tractului solitar.
Analizatorul vizual este format din organul vazului reprezentat de globul ocular cu
toate anexele sale,calea de conducere si centrul cortical de proiectie,reprezentat de
ariile corticale vizuale.
Procesul vizual cuprinde trei etape:1-formarea imaginii optice 2-foto-chimio-
transductia 3-procesarea neuronala a informatiei.

Ochiul
Globii oculari impreuna cu anexele lor sunt adapostiti in orbite.Anexele globului
ocular sunt:anexele de miscare:muschii extrinseci cu vasele,nervii si tecile lor.
Anexele de proiectie:pleoape cu cili si supracili,conjunctiva cu glandele lacrimale
accesorii,glanda si caile lacrimale,corpul adipos al orbitei.
Ochiul este alactuit din globul ocular si nervul optic cu tunicile sale si are frma unei
sfere putin aplatisate si I se descriu doi poli:polul anterior si posterior si ecuatorul a
carui plan trece la distanta egala de cei doi poli si ise mai descriu si meridian,ce
reprezinta liniile circulare care trec prin cei doi poli.
Polul anterior corespunde cu cel mai proeminent sector de pe cornee,iar posterior se
afla putin mai lateral de locul prin care nervul opticisi face aparitia din globul
ocular.Linia,ce uneste aceste doua puncte se numeste ax ocular extern.Axul ocular
intern uneste fata posterioara a corneei cu fata anterioara a retinei.Daca axul intern
este mai lung focarul imaginii este situata anterior de retina atunci persoana este
miopa.Daca axul intern este relativ scurt atunci persoana este hipermetrop.
Tunica fibroasa a globului ocular este formata din doua portiuni:sclera si cornea.
Sclera.Este formata din tesut conjuctiv si constituie 1/5 a tunicii fibroase.
Corneea.Avasculara,ca o adaptare la mentinerea transparentei.Se hraneste prin
difuziune din lichidul lacrimal si umoarea apoasa.Este asigurata de ramurile oftalmice
a nervului trigemen.
Coroida.Membrana fin ace se intinde de la polul posterior pina in apropierea
corneei,unde se continua cu corpul ciliar.Este strabatuta de nervul optic.
Corpul ciliar.Poriune medie mai ingrosata a tuncii vasculare cuprinsa intre retina si
iris si este alcatuita din muschiul ciliar si procesele ciliare.Are rol important in
procesele de comodare.
Iris.Irisul reprezinta segmental cel mai anterior al tuncii vasculare vizibi prin cornea
transparenta.In centrul irisului se afla pupil ace regleaza cantitatea de lumina ce
ajunge la retina.Participa la producerea umoarei apoase,la mentinerea constantei de
temperature si impiedica trecerea luminii prin partinle periferice ale cristalinului
reducind astfel aberatiile.
Cellule cu bastonase.Sunt adaptate pentru vederea nocturna,la lumina slaba si sunt
circa 125 mln.
Celulele cu conuri.Sunt adaptate pentru vederea diurna colorata la lumina
intense.Circa 6,7 mln.
Anomalii:astigmatism-imaginea pe retina apare deformata,hipermetropia,coloboma-
aparitia unor fisuri in iris,cataracta conjuctivala-denaturarea transparentei a
cristalinului,glaucoma-in sub dezvoltarea sinusului venos al sclerei
 Nervul optic II
Perechea a II de nervi este format de axonii celulelor ganglionare din stratul
ganglionar al retinei.Aceste nerv incepe pe retina,de unde penetreaza tunica vasculara
si scelra globului ocular,apoi trece in orbita spre canalul optic prin care patrunde in
cavitatea craniului.
In nervul optic se disting 4 portiuni:portiunea intraoculara,perforeaza tunicile globului
ocular,portiunea orbitala se intinde de la polul posterior al globului ocular pina la
canalul optic,portiunea intracanaliculara a carei lungime corespunde lungimii
canalului optic si portiunea intracraniana,asezata la baza encefalului,in spatial
subrahnoidian,de la canalul optic pina la chiasma optica.
Nervul oculomotor III
Este un nerv mixt constituit din fibre motorii si parasimpatice.Fibrele motorii pornesc de la
nucleul motor par si cel impar,situati in mezencefal.Fibrele parasimpatice pornesc de la
nucleul accessor parasimpatic al oculomotorului situate in mezencefal.
Nervul strabate cisterna interpedunculara iesind pe suprafata mediala a pedunculilor
cerebrali.Nervul trece pe peretele lateral al sinsusului cavernos,apoi prin fisura orbital
superioara patrunde in orbita.
Inainte de a patrunde in orbita nervul se imparte intro ramura superioara si una inferioara.
Ramura superioara este motorie si inerveaza muschiul levator al palpebrei superioare si
muschiul rect superior.
Ramura inferioara este mixta contine fibre motorii pentru muschii rect medial,rect inferior si
oblic inferior.
Paralizele oculomotorului se manifesta prin ptoza palpebrala,exoftalmie si imposibilitatea
acomodarii la apropiere.
Nervul trohlear IV
Este alcatuit din axonii neuronilor nucleului motor.
Iese din mezencefal apoi trece prin peretele lateral al sinusului cavernos si prin fisura orbital
superioara patrunde in orbita.Nervul trohlear inerveaza muschiul oblic superior.
Paralizele nervului trohlear face imposibila intoarcerea globului ocular in jos si lateral.
Nervul abducens VI
Nerv motor destinat muschiului drept lateral al globului ocular.Are originea in santul bulbo
pontin ,pentreaza pahimeningele si patrunde in sinusul cavernos.Paraseste cavitatea craniana
prin fisura orbital superioara.In orbita se aplica pe fata medial a muschiului drept lateral al
globului ocular pe care il inerveaza.
 Urechea
Organ complex si este coonstituit din trei componente principale:urechea externa,mijlocie si
interna.
Urechea externa este alcatuita din pavilionul urechii,conductul audititv extern si membrana
timpanica care au rol de a capta si a dirija undele sonore spre urechea medie.
Pavilionul urechii formatiune cartilaginoasa,este situat pe partile laterale ale
capului,prezinta doua fete (laterala si medial),si o circumferinta.
Conductul auditiv extern este un conduct sinuos,unde o treime o constituie partea
cartilaginoasa si doua treimi cea osoasa.
Membrana timpanica este o memraba fibroelastica subtire translucida rezistenta,interpusa
intre urechea externa si cea medie.Se deosebesc doua portiuni (flacida si intinsa).
Timpanul prezinta:stratul cutanat,ce acopera fata laterala,urmat de stratul fibros radiat
alcatuit din tesut conjuntiv,stratul fibros circular,si stratul mucos-parte din tunica mucoasa a
cavitatii timpanice.
Urechea medie ,include cavitatea timpanului cu oscioarele audititve,tuba audititva si
celulele mastoidiene.
Cavitatea timpanica este o cavitatea pneumatica situate in stinca temporalului.Ea are o
forma cubica si prezinta sase pereti:superior-peretele tegmental care separa urechea medie de
loja media a endobazei.Peretele inferior-separa urechea medie de fosa jugulara.Peretele
anterior separa urechea medie de canalul carotid.Peretele posterior prezinta orificiul de
deschidere al antrului mastoidian.Peretele lateral-perete membranos constituit din membrane
timpanului inconjurata de un cerc osos.Peretele medial-peretele labirintic corespunde
peretelui lateral al urechii interne.
Oscioarele auditive sunt:ciocanasul,caruia I se descriu capul ciocanasului,colul ciocanului si
manubriul ciocanasului.
Nicovala careia I se descriu:corpul cu o fosa articulara pentru articularea cu capul
ciocanasului si doua apofize-una lunga,prevazuta la capat cu procesul lenticular,pentru
articularea cu capul scaritei si o apofiza scurta.
Scarita ise descriu un cap ce se articuleaza cu procesul lenticular al nicovalei si doua
ramuri:anterioara si posterioara.
Tuba audititva reprezinta un conduct osteo-condro-membranos ce face legatura intre
cavitatea urechii medii si nazofaringe.Prezinta doua portiuni:mediala-cartilaginoasa,si medial
si laterala si lama membranoasa.Regleaza presiunea aerului din urechea medie.
Comunicarile urechii medii:se realizeaza cu:nazofaringele prin tiba audititva,cu canalul
carotic prin orificiile caroticotompanice,cu cellule mastoidiene prin antrul mastoidian,cu
urechea interna prin fereastra vestibulara si cohleara,cu exobaza prin orificiile vasculare si
nervoase.
Urechea interna include organul vestibulocohlear.Ea este alcatuita dintr-un system de
cavitati si canale localizate in grosimea piramidei osului temporal si poarta numele de
labirint osos.In interiorul acestuai se gasesc o serie de tuburi si cavitati epitelio
membranoase,care constituie labirintul memranoas.
Labirintul osos este situate intre cavitatea timpanului si conductul audititv intern si e alcatut
din doua componente:component vestibulara,reprezentata de vestibulul osos si canalele
semicirculare osoase,ce adaposetsc component vestibulara a labirintului membranos.
Vestibulul reprezinta partea centrala a labirintului osos in care se deschid,pe de o
parte,canalele semicirculare,iar pe alta-melcul.
Canalele semicirculare sunt trei cavitati tubulare arcuate,care se deschid cu ambele capete
in vestibul.
Melcul reprezinta partea anterioara a labirintului osos caruia I se descriu:canalul spiralat al
melcului,un tub osos.
Labirintul membranos se afla in interiorul celui osos si este constituit din doua
componente:component vestibulara si component cohleara.Componenta vestibulara este
alcatuita din canalele semicirculare membranoase,utricula si sacula.Componenta cohleara
reprezinta labirintul membranos al melcului-ductul cohlear care incep in vestibule urmareste
apoi traiectul spiralt al canalului spiralat.
Receptorul acustic este reprezentat de organul Corti,situate pe mebrana spirala a ductului
cohlear.
Nervul vestibulocohlear vIII
Perechea a VIII de nervi cranieni este un nerv sensorial constituit prin reunirea a doua
parti:una destinata senzatiilor auditive,nervul cohlear si cea de a doua destinata culegerii
mesajelor in legatura cu statica si echilibrul corpului-nervul vestibular.
Cele doua componente ale nervului vestibulocohlear apar din trunchiul cerebral la nivelul
santului bulbopontin,lateral de radacina nervului facial.
Perechea a IX
Nervul glosofaringian este nerv mixt contine fibre somatomotore,care inerveaza muschii
constrictor superior si mijlociu al faringelui,muschii palatofaringian,palatoglos,si partial
muschii tensor si ridicator al valului palatin,fibre parasimpatice preganglionare destinate
glandei parotide si glandelor salivare de la radacina limbii si fibre senzitive cu originea in
ganglionii superior si inferior ai glosofaringianului.
Nervul glosofaringian da urmatoarele ramuri:
1.Nervul timpanic-se desprinde din ganglionul inferior patrunde in canaliculul timpanic al
temporalului si ajunge pe planseul urechii medii
2.Ramura comunicanta cu ramura auriculara a nervului vag
3.Rmuri faringiene,destinate muchiului constrictor mijlociu al faringelui si mucoasei
faringiene.
4.Ramura muschiului stilofaringian,inerveaza muschiul omonim
5.Ramura sinusului carotic,destinata sinusului carotidian si glomusului carotidian
6.Ramuri tonsilare,iau nastere din portiunea terminal a trunchiului nervului glosofaringian
7.Ramurile linguale,reprezinta ramurile terminale ale nervului glosofaringian destinate
mucoasei linguale.
Caile conductoare.
Portiunea senzitiva a caii conductoare a nervului IX include trei neuroni.Primu neuron este
amplasat in ganglionii superior si inferior.Axonii celulelor nervoase a acestor ganglioni
patrund in bulbul rahidian,efectuind legaturi sinaptice cu celulele nucleilor tractului
solitary,unde se afla neuronul II.Axonii neuronului II trec de partea opusa si pleaca spre
tuberculul anterior al talamusului,unde este localizat neuronul III.Fibrele neuronului III trec
prin bratul posterior al capsule interne si se termina in scoarta circumvolutii post centrale.
Calea motorie este constituita din doi neuroni primul fiind reprezentat de celulele Betz din
portiunea inferioara a circumvolutiei precentrale.Axonii primului neuron trec in componenta
cailor corticonucleare care si se termina facind sinapse cu celulele nucleilui ambiguu pe
aceeasi parte si de partea opusa.In acest nucleu este localizat neuronulII de la care pleaca
fibre neervoase ce inerveaza muschii stilofaringian,palatoglos,hioglos,transvers al limbii si
partial muschii ridicator si tensor al valului palatin,la fel si contrictorii superior si medio ai
faringelui
Neervul vag X
Este un nerv mixt foarte lung avind un teritoriu de distributie foarte intins.La nivelul
orificului jugular si imediat sub el nervul formeaza doi ganglioni:ganglionul superior si
inferior.
Fiind un nerv mixt contine fibre somatosenzitive,viscerosenitive,somatomotorii,senzoriale si
parasimpatice.
Topografic,la nervul vag deosebim patru portiuni:craniana,cervicala,toracica si abdominala.
Portiunea craniana se afla intre bulbul rahidian si ganglionul superior.La acest nivel din
nervul vag iau nastere:ramura meningie,ramura auriculara.
Portiunea cervicala se afla intre ganglionul inferior si pina la nivelul aperturii tracale
superioare.In aceasta portiune de la nervul avg pornesc:ramuri faringiene,ramurile cardiace
cervicale superioare,nervul laringian superior,ramura externa,ramura interna,nervul laringian
recurrent.
Nervul laringian recurrent da nastere la ramuri traheale,faringiene,esofagiene si cardiace
cervicale inferioare.
Portiunea toracica a nervului vag trece prin mediastinul posterior si este delimitate superior
de locul de pornire al nervului laringian recurrent,iar inferior de hiatul esofagian al
diafragmului.Ramurile aceste portiuni sunt:cardiacetoracice,bronhiale si plexul esofagian.
Portiunea abdominala incepe la nivelul hiatului esofagian al diafragmului si este reprezentat
prin trunchiurile vagale drept si sting.Trunchiul vagal anterior trimite urmatoarele
ramuri:gastrice anterioare,ramuri hepatice si pilorice.
Trunchiul vagal posterior da nastere la ramurile gastrice posterioare,celiace si renale.
Calea conductoare
Primul neuron al caii conductoare aferente se afla in ganglionii superior si inferior
.Dendritele acestor neuroni formeaza terminatii nervoase senzitive .Axonii acestor neuroni
patrund in bulbul rahidian intre olive si pedunculul cerebelos inferior unde formeaza legaturi
sinpatice cu celulele nucleilor tractului solitar-neuronul /
2.Calea eferenta motorie este aceeasi ca si a nervului glosofaringian.Fibrele nervoase motorii
ce pleaca de la neuronii nucleului ambiguu inerveaza muschii palatului moale ,muschii
faringelui,laringelui si partii superrioare a esofagului.
Calea eferenta vegetativa pana la nucleul dorsal este similar celei a nervului 9.Fibrele
preganglionare de la neuronii nucleului dorsal trec in component ramurilor nervului vag si
fac legaturi sinaptice cu celulele nervoase ale ganglionilor parasimpatici,paraviscerali si
intraviscerali.
Prelungirile acestor neuroni formeaza fascicule de fibre nervoase postganglionare care
inerveaza muschii netezi ,glandele organelor cavitatii toracice si abdominale precum si
vasele sangvine.
Nervul accessor XI
Eate un nerv motor,constituit din 2 radacini:una craniana(partea vagala) si una
spinala(partea spinala).
Radacina craniana prin 4-5 filete nervoase apare in santul lateral posterior al bulbului
rahidian inferior de cea a nervului vag iar radacina spinal formata din 10-12 filete
nervoase apare din maduva spinarii la mijlocul distantei dintre santul ventro-lateral si
dorso-lateral.
Radacinile spinale impreuna cu cea craniana formeaza trunchiul nervos accessor ce
traverseaza orificiul jugular si se imparte in 2 lamuri(interna si externa).
Ramura interna este formata din fibre nervoase provenite din radacina craniana si prin
intermediul ramurilor faringiene ale nervului laringeu recurrent se distribuie
muschilor laringelui,constrictorului superior al faringelui si muschii valululi palatin.
Ramura externa formata din fibre nervoase provenite din radacina spinal este
destinata inervatiei muschilor sternocleidomastoidian si trapez.
Nervul hipoglos XII
Este un nerv motor destinat inervatiei muschilor limbii .Din encefal emerge prin 10-
15 radacini nervoase.La unire aacestor radacini se formeaza trunchiul nervului
hipoglos care paraseste craniul prin canalul omonim,coboara in jos,plasandu-se intre
artera carotida interna si vena jugulara interna.La acest nivelul nervul hipoglos
anostomozeaza cu plexul cervical contribuind la formarea ansei cervicale.
De la nervul hipoglos ia nastere radacina descendenta care contine fibre motore din
nervul 1 spinal.Ramura descendenta are conexiuni cu ramuri de la plexul cervical
formand ansa cervicala de la care are locul inervatia muschilor infrahioidieni.
In paralizia unilaterala limba este deviate in partea bolnava ca urmare a predominantei
genioglosului de partea sanatoasa.Tulburarile functionale se manifesta prin dereglarea
masticatiei si deglutitiei la fel si prin tulburari in vorbire.
Plexul cervical
Este format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali care unindu-se
formeaza 3 anse nervoase asezate pe partea anterioara a muschilor profunzi ai gatului
este situate in triunghiul lateral al gatului unde plexul cervical se anastomozeaza cu
nervii accessor ,hipoglos,trunchiul simpatico si cu ramura naterioara a nervului
cervical 5.
Ramurile plexului cervical pot fi divizate in 3 grupe:ramurii motorii,senzitive si
mixte.
Ramurile motorii se distribuie in muschii profunzi ai gatului.Oparte din ramurile
musculare formeaza 2 radacini (superioara si inferioara).Radacina superioara contine
fibre de la ramura c1 si radacina inferioara contine fibre de la ramurile anterioare ale
nervilor spinali c2-c4.La unirea acestor 2 radacini se formeaza ansa cervicala
profunda.
Ramurile senzitive sunt cutanate ale plexului cerevical ,penetraza fascia si apar in
tesutul adipos subcutanat de-a lungul marginii posterioare a muschiului
sternocleidomastoidian.Ramurile senzitive sunt:nervul occipital mic,auricular
mare,transvers al gatului,supraclavicular.
Ramuri mixte,nervul frenic(c3-c4) coboara pe fata anterioara a muschiului scalen
anterior ,trece in artera si vena subclaviculara si prin aperture superioara a toracelui
patrund in cavitatea toracica .Aici nervul frenic se afla intre pericard si pleura
mediastinala,fibrele motorii inerevaza diafragmul iar cele senzitive-pleura si
pericardul.Ramurile nervului frenic trec neintrerupandu-se prin plexul celiac spre
ficat.
Analizatorul gustativ
Este un analizator chimic de contact.Segmentul sau periferic este reprezentat de
mugurii gustativi ce au forma ovoida cu polul bazal asezat pe membrane bazala a
epiteliului iar extremitatea lor apicala se continua cu canalul lor gustativ.Mugurele
gustative este inconjurat de o bogata retea de fibre senzoriale ale caror terminatii
ajung la suprafata celulelor gustative.Aceste cellule sunt excitate prin actiunea
diferitor substante dizolvate in apa sau saliva,substantele insolubile nu excita celulele
gustative si nu produc senzatii gustative.
Fibrele nervoase responsabile de sensibilitatea gustative apartin perechilor 7,9,10 de
nervi cranieni.In regiunea celor 2/3 anterioare ale limbii sensibilitatea gustativa este
perceputa de fibrele coardei timpanice ale nervului facial,in treimea posterioara a
limbii ,in regiunea papilelor valate,in tunica mucoasa a palatului moale.
Receprotii gustative de la radacina limbii sunt sensibili cu precadere pentru gustul
amar ,cei de pe marginile limbii-pentru acru,cei de pe varful limbii-dulce iar pentru
sarat-cei de la partea anterioara a marginilor limbii.
Analizatorul olfactiv
Este un analizator chimic de distanta –telereceptor .Segmentul periferic al acestui
analizator este reprezentat prin prelungirile dendritice ale celulelor neurosenzoriale
olfactive.Sub celulele olfactive se afla glandele olfactive ale caror secret umecteaza
suprafata stratului receptor.
Prelungirile periferice ale celulelor olfactive comporta cilii olfactivi iar cele centrale
formeaza 15-20 de nervi olfactivi.
Tractul olfactiv se divide in 3 strii olfactive :laterala,intermediara si mediala unde are
loc legatura cu centrul cortical al analizatorului.
Calea olfactiva prezinta anumite particularitati:
-celulele receptoare apartin clasei chemoreceptorilor si sunt neuroni bipolari
-primul neuron al caii olfactive functioneaza si ca receptor
-cortexul olfactiv apartine paleocortexului
Stimulii olfactivi actioneaza pe cale
- nazala anterioara
-retronazala,posterioara in cursul deglutiei combinatie intre gust si miros denumita
aroma.
Cavitatea nazala
Prin septul nazal este impartit in 2 jumatati care comunica cu:sinsurile paranazale
situate in jurul ei,anterior prin 2 nari,cu exteriorul ,posterior prin coane ,cu
rinofaringele.
Septul nazal este format din 3 parti:anterioara membranoasa,medie ,cartilaginoasa si
posterioara .Primele 2 portiuni formeaza partea mobila a septului nazal.
La cavitatea nazala deosebim vestibului nazal si cavitatea nazala.Frontiera dintre ele
reprezinta o proeminenta de pe peretele lateral numit pragul cavitatii nazale.Cavitatea
nazala mai indeplineste si functia de fonatie,in caz de inflamatie a tunicii mucoase are
loc dereglarea vocii.
Sinusurile paranazale reprezinta niste cavitati pneumatice situate in oasele craniului
facial si cerebral ce comunica cu cavitatea nazala.Ele au rol de izolator termic si
rezonator al sunetului.
Sinusul maxilar este situat in corpul maxilei in forma de piramida cu varful indreptat
spre tuberozitatea maxilei se margineste cu fosa pterigopalatina.
Sinusul frontal este situate in osul frontal cu baza indreptata in jos si cu varful in
sus ,deosebim 3 pereti ai acestuia(anterior ,posterior si inferior).
Sinusul sfenoidal este situate in corpul sfenoidului si prezinta 6 fete.
Faringele
Este un organ impar musculo-membranos unde are loc intersectia caii respiratoare cu
cea digestive intercalandu-se intre segmentele respiratoare nazal si laringian si intre
segmentele digestive buccal si esofagian.Limita superioara a faringelui este baza
craniului iar cea inferioara corespunde vertebrelor 6-7 cervicale.Este situate inaintea
segmentului cervical al coloanei vertebrale fiind separate de el prin muschii
prevertebrali.La faringe deosebim peretele superior,posterior si 2 pereti laterali .
Cavitatea faringelui se imparte in 3 portiuni:partea nazala sau nazo-faringele ,partea
orala sau oro-faringele si partea laringiana sau laringofaringele.
Functiile:de deglutitie,la care participa muschii limbii,palatului moale,faringelui
,muschii supra si infrahioidieni ai gatului ,laringelui si a esofagului,fonatie,functie de
protective biologica,respiratie.
Laringele
Este un segment al sistemului respirator cu functie dubla:conduce aerul spre si de la
plamani ,constituind principalul organ al fonatiei.
Laringele este situat in regiunea antero-mediana a gatului inferior de osul hyoid .In
raport cu coloana vertebrala corespunde vertebrelor cervicale c4-c7.Marginile
laringelui sunt 3, 2 postero-laterale si una anterioara.
Laringele este constituit din urmatoarele elemente:scheletul cartilaginous,articulatiile
si ligamentele,musculatura ,tunica mucoasa si submucoasa.
Scheletul cartilaginous este compus din 3 cartilaje impare si 4
pare(tiroid,cricoid,epiglotic,arytenoid,corniculat,cuneiform,triticee),articulatiile si
ligamentele(articulatia cricotiroidiana,cricoaritenoidiana,aparatul ligamentar al
laringelui)(ligamentul hioepiglotic,tiroepiglotic,ligamentele vocale,vestibulare si
lig,cricotraheal).
Muschii :
-extrinseci(infrahioidieni ai gatului)
-intrinseci(cricoaritenoidian posterior,cricoaritenoidian lateral ,tiroaritenoidian
,aritenoidian transvers si aritenoidian oblic.)
Cavitatea bucala
Constituie primul organ al tubului digestiv.Reprezinta o regiune anatomica complexa
antrenata la digestive,respiratie,fonatie,mimica,limbaj articulat.Cavitatea bucala se
deschide anterior prin orificiul buccal iar posterior comunica cu faringele prin
vestubulul faringian .Arcaddele alveolodentare impart cavitatea bucala in 2
compartimente ,vestibulul buccal si caviatea bucala.
Vestibulul buccal este un spatiu cuprins intre buze si obraji spre exterior si arcadele
alveolo-dentare spre interior.
Cavitatea bucala este cuprinsa intre arcadele alveolo-dentare si istmul faringian .
Bolta palatina alcatuieste tavanul cavitatiii bucale,are forma boltita si cuprinde 2
portiuni :palatal dur(portiune osoasa ,rezistenta)si palatal moale(portiune
mobile,situata posterior)
Palatul dur Ocupa cele 2/3 anterioare ale peretelui superior fiind format din cele 2
apofize palatine ale maxilei si lamele orizontale ale oaselor palatine.Pe linie mediana
prezinta o dunga albicioasa orientate sagittal –rafeul palatin iar anterior se termina
inapoia dintilor incisive mediali.Tunica mucoasa prezinta 4 zone:adipoasa-corespunde
treimii anterioare a palatului ;zona glandulara-ocupa 2/3 posterioare ale palatului;zona
marginala-corespunde regiunii de trece a tunicii mucoase in gingie;zona rafeului
palatin-corespunde suturii palatine.
Palatul moale este o formatiune musculo-membranoasa mobile care prelungeste
posterior palatul dur .Portiunea anterioara e dispusa orizontal iar cea posterioara
atarna liber formand valul palatin,la mijloc se afla o prelungire numita uvula
palatina,de la baza uvulei pleaca lateral si in jos 2 perechi de arcuri(anterior si
posterior).Palatul moale este constituit dintr-un schelet fibros –aponevroza
palatina,din muschi si tunica mucoasa.Aponevroza palatina este o lama fibroasa ce se
insera pe marginea posterioara a palatului osos continuand periostul palatului dur.
Glandele salivare
Sunt anexate cavitatii bucale participa la procesul de digestive prin produsul lor de
secretie ce formeaza saliva.Dupa dimensiuni acestea se impart in glande salivare
mici ,raspundite in peretii cavitatii bucale precum sunt:glandele
palatine,labiale,linguale,molare,bucale si glande salivare mari-
parotida,submandibulara si sublinguala.
Glanda parotida este o glanda de tip seros,dupa structura alveolara compusa,situate
in fosa retromandibulara unde ocupa o loja anatomica,loja glandei parotide.Prezinta
raporturi importante cu formatiuni vasculare si nervoase care strabat parenchimul
glandular ,artera carotida externa,vena jugulara externa,nervul facial.
Glanda submandibulara este alveolara-tubulara compusa cu secret de tip mixt .Este
invelita de o capsula fina fibroelastica de la care se desprind septe conjunctive –
vasculare.Fata inferioara a glandei apare de sub marginea inferioara a mandibulei
fiind acoperita de piele si de fascia proprie a gatului.Glanda submlandibula are
raporturi cu artera si vena facial,cu nervul hipoglos si vena lingual.
Glanda sublinguala este alveolo-tubulara ,dupa secretie-tip mixt insa predomina
componenta mucoasa.Ea este situate pe planseul buccal format din muschiul
milohiodian sub mucoasa bucala de o parte si alta a friului limbii,ea are raporturi cu
fosa sublinguala a corpului mandibulei,cu muschii genio si hioglos,cu nervul
lingual,ramuri a nervului hipoglos.
Limba este un organ musculo-membranos mobil,bogat vascularizat si inervat ,cu rol
in masticatie ,deglutitie si supt ,organ gustativ ,in limbajul articulat.
Este constituita din doua portiuni :una verticala –radacina limbii ,fixata de mandibula
si de osul hyoid prin muschii genioglossi si hioglosi si alta orizontala libera corpul
limbii.LIMITA DE SEPARATIE INTRE CELE 2 PORTIUNI ESTE
REPREZENTATA DE UN SANT ,de forma literei V.Corpul limbii prezinta 2
fete:dorsala sau superioara si inferioara ,2 margini si apexul.Fata dorsala priveste spre
bolta palatina si prezinta un sant median ,fata inferioara a limbii este in raaport cu
planseul buccal si se evidentiaz anumai in partea anterioara a limbii.Marginile limbii
corespund arcadelor dentare si adeseori pot fi traumate .Apexul limbii este ascutit si
prezinta un sant vertical prin care se termina santul longitudinal superior.Tunica
mucoasa a limbii este subtire si transparent ape fata inferioara a limbii si se ingroasa
spre margini si dorsul limbii .
Deosebim 5 grupe de papile:1.filiforme si conice 2.papile fungiforme 3.papile foliate
4.papile valate.
Muschii limbii se impart in 2 grupe:extrinseci cu originea pe oasele invecinate si
muschii intrinseci ,cu ambele capete de origine si insertie in interiorul limbii .
Muschii extrinseci :genioglos,hioglos si stiloglos.
Muschii intrinseci:transvers ,vertical ,longitudinal superior ,inferior.
Dintii sunt organe dure fixate in alveolele maxilei si mandibulei cu rol mechanic in
digestia bucala,rol fonetic in articularea sunetelor si la definirea fizionomiei.Omul are
2 dentitii,una temporara si alta permanenta.Dintii permanenti apar succesiv intre 6-14
ani.Fiecare dinte prezinta 3 portiuni:coroana,radacina si colul.
Coroana este partea vizibila a dintelui care proemina deasupra gingiei .La coroana se
disting :fata vestibulara ,orientate in vestibulul buccal ;fata lingual-orientata spre
limba;fata meziala-orientata spre linia mediana;fata distala-orientata posterior;fata
ocluzala.
Radacina dintelui este partea ascunsa in alveola ,unica prin incisive si canini si
multipla pentru molari si premolari,are forma conica terminandu-se cu apexul
dintelui.
Colul este portiunea intermediara intre coroana si radacina acoperita de gingie.
In interiorul dintelui se afla o cavitate . Cavitatea dintelui este ocupata de pulpa
dintelui ce reprezinta o formatiune conjunctivo-mezenchimala ,topographic pulpei I
se descriu 2 zone-pulpa coronara si radiculara.Colul si radacina dintelui sunt
acoeperite de ciment.
Incisivii sunt in numar de 8 ,cate 4 pe fiecare arcada,au coroana in forma de dalta ,iar
marginea libera ascutita.
Caninii ,sunt 4,cate 2 pe fiecare aarcada .Au o coroana conicaa cu un varf lung si
ascutit.
Premolarii ,sunt in numar de 8,cate de 2 de fiecare parte a arcadelor .situati intre
canin si primul molar.Coroana are o forma cuboida si prezinta 2 tuberculi:lingual si
labial,separate printr-un sant.
Molarii ,sunt cei mai voluminosi si cei mai rezistenti ,in numar de 12 ,cate 3 de
fiecare parte a arcadelor .Coroana molarilor este este cubica ,prezentand pe fata
trituranta 4 tuberculi –doi vestibulari si doi lingual ,separati intre ei prin 2 santuri care
se intretaie