sistemul vascular 2018

SISTEMUL CIRCULATOR
ȚESUTURI COMPONENTE ALE SISTEMULUI CIRCULATOR:
1. EPITELIAL - epitelii simple pavimentoase: endoteliu și mezoteliu (epi-/pericard)
2. MUSCULAR - mușchi striat cardiac (cardiomiocite contractile, cardiomiocite excito-conductoare )
și mușchi neted vascular
3. CONJUNCTIV – țesut conjunctiv lax, dens
4. NERVOS - terminații nervoase și ggl. nervoși

ENDOTELIU - epiteliu simplu pavimentos format din celule endoteliale pe o membrană bazală -
epiteliul care căptușește vasele sangvine şi limfatice.

CELULELE ENDOTELIALE PREZINTĂ HETEROGENICITATE FUNCȚIONALĂ ȘI SPECIFICITATE

TISULARĂ.

CELULA ENDOTELIALĂ:

- celulă poligonală ~30/10 µm

- axul lung in lungul vasului
- nucleu central, alungit
- citoplasma - puţine organite
 microfilamente (contracţie), filamente intermediare
(vimentină)
 RER, REN
 aparat Golgi (sinteză constitutivă și stimulată)
 mitocondrii
 corpi Weibel-Palade (vezicule electrono-dense care conțin structuri microtubulare) ce
conțin: factor von Willebrand, P-selectină, interleukină-8, endotheline, angiopoietină-2, etc
(sunt secretate sub acțiunea unui stimul)
- membrana prezintă numeroase caveole – vezicule de pinocitoză (implicate în transport
transcelular – endocitoză independentă de clatrină)

- celulele endoteliale sunt interconectate prin complexe joncționale intercelulare (strânse – zonula
ocludens, de adeziune și gap) și au joncțiuni cu matricea extracelulară (adeziuni focale)
- un nr. variabil de celule endoteliale bordează lumenul vasului (funcție de diametrul acestuia)
- celulele endoteliale au rata de reînnoire lentă 0,1-1% /zi (6-12 luni)

FUNCȚII ALE ENDOTELIULUI:

BARIERĂ CU PERMEABILITATE SELECTIVĂ cu variații teritoriale, tisulare

- permeabilitate (transcelulară și paracelulară)
- sunt interconectate prin complexe joncționale cu compoziție moleculară specific tisulară (CE din
capilarele SNC sunt diferite de CE din capilarele din glomerulul renal sau din ficat)
- prezintă vezicule de pinocitoză (caveole)

Schimburile de gaze și nutrienți au loc în principal la nivelul celor mai mici vase – capilarele sanguine
care realizează rețele. Distanţa medie a unei celule de un capilar este de 20 – 40µm (excepție: tendon,
os, aponevroză, 1/2 internă a mediei vaselor mari).
Funcţie de barieră selectivă a endoteliului implică schimburi bidirecționale și este activă doar în
capilarele de tip continuu sau fenestrate cu diafragme:
- O2, CO2 – difuzează liber
- H2O, electroliţi, molecule mici < 2nm – prin joncţiuni intercelulare (transport paracelular)
- glucoza – transportată activ prin plasmalemă (transport transcelular)
- Molecule < 10 nm pot trece prin diafragmele fenestrelor
- Molecule mari > 10 nm – prin vezicule plasmalemale, canale transcelulare
1
 sistemul vascular 2018

Stratigrafia generală a barierei sânge-ţesuturi și caracteristici ce influențează selectivitatea barierei

sânge-țesuturi:
o CELULA ENDOTELIALĂ
• glicocalix bogat pe fața luminală a celulei (încărcare negativă)
• vezicule plasmalemale ce pot forma canale transcelulare (endocitoză mediată sau nu de
receptori prin vezicule acoperite de clatrină sau vezicule de pinocitoză - caveole)
• fenestraţii cu diafragme (suprafaţa celulelor endoteliale încărcată negativ mai intens la
nivelul diafragmelor)
• joncţiunile intercelulare strânse ( zonula occludens)- permit pasajul moleculelor mai mici
de 10 KDa
o MEMBRANA BAZALĂ – grosime variabilă (obișnuit 50-100 nm; exceptional 250 nm MB
glomerulară)
o PERICITELE

Factori care influențează schimburile la nivelul barierei sânge-țesuturi:

 Presiunea hidrostatică, oncotică, gradientul de concentraţie
 Caracteristicile celulei endoteliale din teritoriul tisular
 Mărimea / încărcarea electrică a moleculelor

BARIERĂ NETROMBOGENĂ – secretă normal factori

- anticoagulanți (trombomodulină) și antitrombogeni (prostaciclina PGI2, activatorul tisular al
plasminogenului - PAI)

REGLEAZĂ FLUXUL SANGUIN ȘI REZISTENȚA VASCULARĂ (arteriole și metaarteriole), secretă substanțe

vasoconstrictoare (endoteline, ACE, PGI2, prostaglandina H2, tromboxan A2) și vasodilatatoare
(prostacicline, NO). Endotelinele acționează paracrin și autocrin având receptori pe celulele endoteliale și
celulele musculare netede vasculare. Endotelina 1 este cel mai potent vasoconstrictor natural (ETA este
receptorul pe celula musculară netedă).

Oxidul nitric (NO) – factorul de relaxare derivat din endotelii - gaz cu acțiune rapidă (T½ secunde)
sintetizat continuu de sintetaza endotelială a oxidului nitric (eNOS)
 distensia endoteliului produce NO → relaxare CMN vasculare → scăderea rezistenței vasculare
 inhibă adeziunea monocitelor
 efect antiproliferativ si antiapoptotic

REGLEAZĂ ȘI MODULEAZĂ RĂSPUNSUL IMUN

- pot fi activate de citokine (prot. mici 5-20KDa) și exprimă molecule de adeziune care permit atașarea
leucocitelor
- secretă interleukine (IL-1, IL-6, IL-8)

ACTIVITATE METABOLICĂ
- participă la conversia angiotensinei I în angiotesină II (sistemul renină-angitensină) pentru controlul
TA
- inactivează sau produc conversia în forma inactivă a unor compuși din circulație (norepinefrină,
trombină, PGs, bradikinină, serotonină)
- modificarea lipoproteinelor (LDL, VLDL) prin eliberarea unor radicali liberi ce produc oxidarea
acestora (CE au receptori pentru LDL și lipaze)

SINTETIZĂ DE HORMONI
- factori de creștere (CSFs, GM-CSF, G-/M-CSF, FGF, PDGF)
- factori inhibitori ai creșterii (heparina, TGF-)

SINTETIZEAZĂ MEMBRANA BAZALĂ și PROTEINE DE MATRICE EXTRACELULARĂ

2
 sistemul vascular 2018

SISTEMUL CIRCULATOR este format din:

- SISTEMUL CARDIOVASCULAR
 CORD – organ cavitar – pompă musculară care asigură curgerea sângelui într-un flux
unidirecțional
 SISTEMUL VASCULAR SANGUIN - sistem închis de organe tubulare prin care circulă
continuu sângele pompat de inimă
- SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

CORDUL PREZINTĂ:
- schelet fibros - țesut conjunctiv dens semiordonat
ͼ INELE FIBROASE - în jurul arterelor (aorta și trunchiul pulmonar) și orificiilor atrioventriculare -
oferă suport valvelor
ͼ TRIGOANE FIBROASE (între atrii și ventricule)
ͼ SEPTURI MEMBRANOASE interatrial și interventricular (conține un segment scurt al
fasciculului His)
- mușchi cardiac (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)
- sistem de conducere (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)

VALVE CARDIACE
- parte spongioasă – țesut conjunctiv lax areolar (f. elastice, colagen și GAG )
- parte fibroasă – țesut conjunctiv dens semiordonat, extensie a inelului fibros
- parte ventriculară – țesut conjunctiv dens (numeroase f. elastice și de colagen), poate conține CMN
și capilare în bază

STRATIGRAFIA PERETELUI CARDIAC:

ENDOCARD
 țesut epitelial pavimentos
o endoteliu
o țesut conjunctiv subendotelial
 strat musculoelastic
o celule musculare netede (CMN)
o țesut conjunctiv elastic
 strat subendocardic
o țesut conjunctiv fără CMN
o se continuă în miocard
o conține sist. conducere
MIOCARD (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)
EPICARD
 epiteliu scuamos simplu – mezoteliu - foița viscerală a pericardului
 țesut conjunctiv lax cu vase și nervi
 țesut adipos
PERICARD
 seros - epiteliu scuamos simplu – mezoteliu
o foița viscerală (epicardul)
o foița parietală
o spațiul pericardic (15 -50 ml fluid pericardic)
 fibros - țesut conjunctiv dens și țesut adipos
3
 sistemul vascular 2018

SISTEM VASCULAR - SISTEM ÎNCHIS DE ORGANE TUBULARE PRIN CARE CIRCULĂ

CONTINUU SÂNGELE POMPAT DE INIMĂ

Clasificarea morfofuncțională a vaselor în vase de:

- CONDUCERE – artere elastice
- DISTRIBUȚIE – artere musculare
- REGLARE A PRESIUNII SANGUINE – arteriole și metaarteriole
- SCHIMBURI – capilare și venule postcapilare
- ÎNTOARCERE – venule și vene

VASE – ORGANIZARE GENERALĂ

Tipuri de țesuturi prezente în vase:

Epiteliu vascular - ENDOTELIU
- epiteliu specializat – barieră semipermeabilă între sânge și fluidul interstițial, prezintă
heterogenicitate teritorială
- celule endoteliale scuamoase, poligonale, elongate pe direcția de curgere a sângelui
- membrană bazală
Țesut muscular - CELULE MUSCULARE NETEDE
- preponderente în medie sunt aranjate în straturi concentrice, formând staturi cu traiect
spiralat în jurul vaselor mari, medii și mici
- lipsesc la nivelul capilarelor și venulelor postcapilare
- sunt conectate prin joncțiuni gap în arteriole și arterele mici (reglează presiunea de curgere
prin vasoconstricție/vasodilatație)
ȚESUT CONJUNCTIV
- fibre de colagen de tip I, III (intimă / medie / adventice)
- fibre de elastină (formează lamele paralele elastice între straturile musculare din media
arterelor elastice)
- proteoglicani și hialuronat (contribuie la permeabilitate peretelui vascular)

VASELE SUNT ORGANE TUBULARE – au lumen și un perete format din trei tunici concentrice:

1 - tunica internă – INTIMA

- endoteliu
- membrană bazală
- strat subendotelial
- țesut conjunctiv lax (col. I, col. III – reticulină,
elastină)
-  celule musculare netede dispuse longitudinal
-  lamina elastică internă (LEI) - în vasele mari
- tunică fenestrată din lamele de elastină (permite
difuzia substanțelor în grosimea peretelui
vascular)
2 - tunica medie – MEDIA
- celule musculare netede dispuse în straturi concentrice, spiralate
- fibre și lamele elastice în proporții variabile
- fibre de colagen III (reticulină)
- proteoglicani
-  lamina elastică externă (LEE) formată din lamele elastice
3 - tunica externă – ADVENTICEA [lat. adventitia – care vine pe deasupra] se continuă cu țesutul
conjunctiv al organului pe care vasul îl deservește
- colagen I și fibre elastice
- fibroblaste dispuse paralel cu axul
- celule musculare netede rare
-  vasa vasorum (vase ale vaselor) formate din arteriole, capilare, venule și limfatice (mai
abundente în vene)
-  fibre nervoase amielinice (mai abundente în artere)
4
 sistemul vascular 2018

TIPURI DE VASE DE SÂNGE

- ARTERE ELASTICE
- ARTERE MUSCULARE
- ARTERIOLE
- METAARTERIOLE
- CAPILARE
- VENULE POSTCAPILARE
- VENULE COLECTOARE
- VENULE MUSCULARE
- VENE

Cu excepția capilarelor, peretele vaselor de

sânge prezintă 3 tunici: intimă, medie și
adventice.

ARTERE ELASTICE
-Aorta, A. pulmonare, A. carotida comună, A. subclavie, trunchiul brahiocefalic dr., A. iliacă comună
-vase de conducere, facilitează deplasarea sângelui, menţin tensiunea arterială
Ø 10 mm
 INTIMA
- groasă
- nu are o LEI evidentă
 MEDIA
- 40 (nou-născut) → 70 (adult) lamele elastice, fenestrate, concentrice
- separate de straturi de celule musculare netede
- fibre de colagen și substanță fundamentală
- nu are LEE evidentă
 ADVENTICEA
- vasa vasorum → ramificații în 1/3 externă a mediei
- limfatice
- nervi

ARTERE MUSCULARE
- distribuie sângele către organe și țesuturi și mențin fluxul constant prin vasodilatație și vasoconstricție
Ø  10 mm (arterele mici Ø  2 mm)
 INTIMA
- endoteliu crenelat
- strat subendotelial subțire cu f. colagen și CMN rare
- LEI groasă (dublă uneori), fenestrată pentru difuzia nutrienților și O2 în ½ internă a mediei
 MEDIA
- 40 → 5 rânduri de CMN (nr. crește cu diametrul; 3-10 rânduri în arterele mici)
- lamele elastice (nr. crește cu diametrul) și f. de colagen III
- LEE subțire sau absentă (în art. musculare mici)
 ADVENTICEA
- țesut conjunctiv cu f. elastice numeroase
- vasa vasorum și limfatice → ramificații în ½ externă a mediei
- nervi vasomotorii (microganglioni nervoși în a.coronare, mezenterice, celiace)

ARTERIOLE
- controlează curgerea sângelui prin capilare, rol important în menținerea tensiunii arteriale
Ø μm
 INTIMA
- endoteliu / membrana bazală – continue
- stratul subendotelial foarte subțire
- nu are LEI când Ø ≤ 0,5 mm
 MEDIA
- 1 - 3 rânduri de CMN
- nu are LEE
5
 sistemul vascular 2018

 ADVENTICEA
- țesut conjunctiv
- bogat inervate
- nu are vasa vasorum

METAARTERIOLE
- sunt ramificații ale arteriolelor și se unesc cu venulele postcapilare
- din ele se ramifică în capilare
- reglează fluxul sanguin (nu îl oprește!) și mențin presiunea scăzută în capilare
 INTIMA – endoteliul și membrana bazală sunt continue
 MEDIA – un singur rând de CMN discontinuu

SFINCTERUL PRECAPILAR:
 este un inel complet de celule musculare netede situat la emergența capilarului din metaarteriolă
sau arteriole
- controlează cantitatea de sânge ce trece spre capilare și poate opri complet fluxul sanguin în
capilare

ŞUNTURILE ARTERIOVENOASE permit trecerea sângelui direct din arteriolă în venulă (fără
capilarizare)
 au o tunică musculară (CMN) și sunt înconjurate de țesut conjunctiv bogat inervat (pielea din
vârfurile degetelor, nas, buze, urechi, țesut erectil)
- prezintă un traiect sinuos
- rol în reglarea presiunii și a fluxului sanguin și în termoreglare.
Constricția arteriolei cu închiderea șuntului trimite sângele în capilare și determină pierdere de
căldură. Deschiderea șuntului reduce fluxul de sânge prin capilare și determină conservarea
căldurii.

CAPILARE

Capilarele sunt vasele cu cel mai mic diametru (4 10 μm; uneori mai mic decât al hematiilor care trec una
după alta) și au perete subțire format din endoteliu (celule endoteliale pe membrană bazală) și pericite.
Capilarele prezintă un perete subțire format de celule endoteliale și membrană bazală (în mod
obișnuit, în secțiune transversală se află o singură celulă endotelială). Nu există diferențe histologice între
capilare arteriale și cele venoase cu care se continuă.
Fluxul sanguin în reţea capilară este reglat de: arteriole, metaarteriole, sfincterul precapilar și şunturile
arteriovenoase.
Rețeaua capilară ( 100.000 Km lungime) este implicată în schimburile dintre sânge și ţesuturi de gaze,
fluide, substanțe nutritive şi a celor rezultate din catabolism. Raportul dintre volumul capilarelor,
suprafața endotelială la nivel capilar ( 5.000 m2) și grosimea peretelui capilar (0,25 μm) favorizează
schimburile dintre sânge și fluidul interstițial. Peretele capilar funcționează ca barieră semipermeabilă
bidirecțională pentru apă și molecule solubile.

TIPURI HISTOLOGICE DE CAPILARE

 CONTINUU – endoteliu continuu pe o membrana bazală continuă
- somatic tipul cel mai frecvent (țesut conjunctiv, mușchi scheletic, cord, plămâni, piele, plămân,
SNC, etc.)
- Ø = 4  10μm, L = zeci  sute μm
- joncțiunile strânse limitează pasajul paracelular (molecule mici < 10KDa)
- pericite în jurul capilarului

 FENESTRATE – celule endoteliale fenestrate pe o membrană bazală continuă

- visceral, se găsește în țesuturi cu schimburi rapide sânge-ţesuturi (glande endocrine, tract gastro-
intestinal, pancreas, vezica biliară, plex coroid, rinichi)
- Ø = 5  10μm
- permeabilitatea mai mare decât a capilarelor continui
- celulele endoteliale prezintă numeroase orificii circulare – fenestrații (Ø 60  80 nm) care
formează canale prin celulă. Fenestrele prezintă o diafragma cu glicocalix bogat care formează
pori de filtrare (cu permeabilitate selectivă) în majoritatea capilarelor fenestrate (excepție
capilarele fenestrate glomerulare).
- pericite rare în jurul capilarului
6
 sistemul vascular 2018

 SINUSOIDE - endoteliu și membrană bazală discontinuă

- discontinui și sinuoase (ficat, splina, măduva osoasă hematogenă, hipofiza anterioară)
încetineşte circulaţia sângelui
- Ø = 20  40 µm, lumen cu contur neregulat (celule endoteliale fusiforme în splină)
- pasajul moleculelor mari este facilitat de structura discontinuă a peretelui
- nu sunt pericite în jurul capilarului
- în lumenul capilar se găsesc celule specializate (celule Kupffer în sinusoidele hepatice)

TIP DE ORGANIZARE MORFOLOGICĂ

CAPILAR
ENDOTELIU MEMBRANA PERICITE EXTERN
BAZALĂ
Endoteliu continuu continuă, prezente f. colagen I și
- cu înveliş glicoproteic bogat, microvili scurţi și subţire III
rari, (reticulină)
CONTINUU - vezicule de pinocitoză numeroase (atât pe fața
luminală cât și pe fața adluminală)
- joncţiuni strânse, gap (acoperite de falduri
marginale)
Endoteliu continuu fenestrat continuă rare sau puţine f.
- vezicule de pinocitoză și (groasă în absente colagen I și
- fenestre - orificii Ø 60  80nm, cu sau fără capilarele III
FENESTRAT diafragme (4  6 nm grosime) în celulele glomerulare)
endoteliale
(diafragmele nu sunt prezente în fenestrele
endoteliilor din capilarele glomerulare)
Endoteliu discontinuu discontinuă absente rare f.
- celule endoteliale sunt fusiforme, cu contur colagen III
SINUSOID neregulat
- prezintă spaţii largi 0,5  2 µm în și între celule
- pot fi prezente celule specializate în lumen

PERICITE (Gr. peri+kytos – în jurul celulei; au fost numite și celule Rouget, celule murale)
- celule mioide (conțin o rețea de actină, miozină și tropomiozină) localizare în jurul unor tipuri de
capilare și al venulelor postcapilare și colectoare.
- înconjoară capilarul cu prelungiri citoplasmatice ramificate
- au o lamină bazală continuă care confluează cu lamina bazală a celulei endoteliale.
- celulă contractilă, controlată de NO produs de celula endotelială, poate modula fluxul sanguin în
teritorii capilare specifice (de ex. în SNC).
- comunică cu celulele endoteliale prin joncțiuni gap

Pericitele prezintă caracteristice de celule mezenchimale nediferențiate (nucleu mare heterocromatic):

- în embriogeneză sau regenerare se pot diferenția în celule endoteliale sau CMN.
- în condiții speciale se pot diferenția în adipocite, fibroblaste, condrocite, osteocite sau celule
musculare scheletice (Ross, 2016)

Pericitele și celulele endoteliale sintetizează împreună membrana bazală, factori de creștere care le
asigură supraviețuirea și proliferarea. Pericitele sunt implicate în patologie vasculară (vasculopatie
diabetică, neoangiogeneză tumorală, hemagiopericitom – tumoare vasculară rară generată de proliferarea
excesivă a pericitelor).

REȚELELE CAPILARE au particularități tisulare și pot forma:

- SISTEME DE CAPILARIZARE obișnuit implică o rețea capilară între o

arteriolă și o venă (sfincterele precapilare controlează deschiderea
capilarelor):
arteriolă → rețea capilară → venulă

- SISTEME PORTE – sisteme de capilare speciale – sunt formate de o venă sau o arteriolă interpusă
între 2 rețele capilare:
o sistem port venos [rețea capilară → vas venos → rețea capilară]
 sistemul port hepatic
7
 sistemul vascular 2018

 sistemul port hipotalamo-hipofizar

o sistem port arterial [rețea capilară → arteriolă → rețea capilară]
 rinichi (capilare glomerulare→ arteriolă eferentă → capilare
peritubulare)
 pancreas (capilare insula Langerhans → arteriolă → capilare acini)

VENULE POSTCAPILARE
- drenează sângele din capilare
Ø  15  50 µm ( mai mare decât al capilarelor)
Structura similară capilarelor dar:
 ≥ 3 celule endoteliale pe circumferință cu joncţiuni intercelulare slabe (se pot desface sub
acţiunea histaminei, serotoninei, bradikininei, prostaglandinelor și permit extravazarea fluidelor
și migrarea leucocitelor din sânge în țesuturi – proces numit diapedeză – în reacții infamatorii
sau alergice)
 membrană bazală continuă
 pericitele în strat continuu (mai numeroase decât în capilare)
 rol în procesul inflamator, schimburi metabolice, diapedeza leucocitelor
 se continuă cu venule colectoare şi venule musculare

Venulele postcapilare din sistemul limfatic periferic (cu excepția splinei) sunt venule specializate (venule cu
endoteliu înalt) sunt locul de migrare a limfocitelor din circulația sangvină în ganglioni. Celulele endoteliale
în aceste venule sunt cuboidale, cu nuclei înalți, cu numeroase organite, poliribozomi și RER bogat, Golgi
evident, vezicule de transport și numeroși corpi Weibel-Palade (funcție secretorie).

VENULE COLECTOARE
Ø 50 - 100 μm
 colectează venulele postcapilare
 sunt mai largi au mai multe pericite decât venulele postcapilare

VENULE MUSCULARE
Ø  0,1 mm
 tunica medie 1-2 rânduri celule musculare netede
 adventice fină (f. colagen)

VENE

- ~ 70% din cantitatea de sânge circulant

- mai mari, mai numeroase decât arterele pe care le acompaniază
- perete mai subţire, lumen mai mare decât arterele
- prezintă 3 tunici [intimă, medie, adventice] dar cu limite mai puţin evidente și variaţii structurale
mai mari
- prezintă valve în anumite teritorii (previn întoarcerea sângelui datorită gravitației în extremități)

CLASIFICARE:
- mici - Ø = 0,1 - 1 mm
- medii - Ø = 1 - 10 mm
- mari - Ø > 10 mm (vena cavă inferioară și superioară, vena portă hepatică)
8
 sistemul vascular 2018

STRATIGRAFIA PERETELUI VENELOR:

 INTIMA
o endoteliu + MB continue
o strat subendothelial fibroelastic longitudinal subţire (gros la v. mari) care poate conține
rare celule musculare netede dispuse longitudinal (în safenă, femurală, poplitee,
ombilicală, jugulara internă, uter gravid)
o uneori o LEI discontinuă și subțire (venele mari)
o VALVE = 2 pliuri semilunare (formă de cupă) cu ax fibroelastic (fibre de colagen și
elastice) tapetat de endoteliu (la nivelul venelor mici şi medii ale membrelor)
 MEDIA
o câteva straturi de celule musculare netede dispuse circular (V. musculare)
o fibre de colagen, elastice longitudinale
 ADVENTICEA
o cea mai groasă tunică
o fibre de colagen și rețele de fibre elastice
o celule musculare netede dispuse longitudinal (mai multe cu cât calibrul venei este mai
mare)
o vasa vasorum – ramuri până la stratul subendotelial
o numeroase celule conjunctive

VENE MEDII (v. radială, tibială, poplitee)

Ø 1 - 10 mm
 INTIMĂ
o endoteliu+MB
o strat subendothelial subțire
o rare CMN
o LEI discontinuă și subțire
 MEDIA
o subțire, cu câteva rânduri CMN dispuse circular,
o fibre de colagen, elastină
 ADVENTICEA
o mai groasă decât media, cu fibre de colagen și rețele de fibre elastice
o CMN longitudinale

VENE MARI (v. subcalvie, porta, cave)

Ø > 10 mm
 INTIMĂ
o endoteliu pe membrana bazală,
o strat subendothelial subțire
o rare CMN dispuse longitudinal
 MEDIA
o câteva rânduri CMN circulare
o fibre de colagen
o rare fibroblaste
 ADVENTICEA
o groasă cu f. colagen și f. elastice, fibroblaste
o CMN dispuse longitudinal – pot forma fasicule
o poate prezenta extensii ale miocardului (celule musculare cardiace dispuse longitudinal
și circular (v. cavă, pulmonare)
9
 sistemul vascular 2018

SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

CAPILARE LIMFATICE

- structuri tubulare cu un capăt închis, acompaniază vasele de sânge, formează rețele care drenează
fluidul interstițial în vase limfatice ce transportă limfa
- nu sunt prezente în cartilaj, os, epitelii, măduvă osoasă, placentă, SNC (glimfatice?)

Capilarele limfatice prezintă:

- celule endoteliale
o cu formă de „frunză de stejar” ce prezintă
suprapuneri,
o sunt unite prin joncțiuni „în buton” și
o au fante intercelulare (IC) ce permit pasajul liber al
moleculelor mari și trecerea celulelor sistemului
imun din interstițiu în lumen
- MB incompletă
- filamente de fibrillină (4 - 10 nm) ancorează endoteliul de
țesut conjunctiv adiacent

La nivelul ganglionilor vasele limfatice formează o rețea de canale numite sinusuri limfatice (cortical,
trabeculare și medulare) cu endoteliu continuu la interfața cu țesut conjunctiv al capsulei și discontinuu la
interfața cu parenchimul limfatic.

STRUCTURĂ VASELOR LIMFATICE de calibru mai mare este similară cu a venelor dar, lumenul este
mai larg iar peretele este mai subțire și prezintă:
- INTIMA
o endoteliu pe membrană bazală
o stratul subendotelial subțire
o numeroase valve
- MEDIA
o rare CMN
o fibre de colagen
- ADVENTICEA - țesut conjunctiv lax

DUCTUL TORACIC
 0,5 cm / L - 40 cm (transportă în vene 4 litri de limfă/zi colectat din interstiții)
- INTIMA – endoteliu pe o MB continuă, cu strat subendothelial subțire, poate prezenta rare CMN
dispuse longitudinal. Prezintă numeroase valve ce previn fluxul retrograd al limfei.
- MEDIA – câteva rânduri CMN circulare și spiralate în jurul vasului și fibre elastice
- ADVENTICEA – subțire, prezintă vasa vasorum ce se extind în medie și CMN dispuse longitudinal

Bibliografie

1. Ross MH, Pawlina W. Histology : a text and atlas : with correlated cell and molecular biology. Wolters
Kluwer Health 7th ed. 2016
2. Mescher AL, Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas. McGraw-Hill Medical 14th ed. 2016
10