METAARTERIOLA

Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o membrana

bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare netede,
discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).
Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a mentine
nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste complet fluxul
sangvin.
Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-
GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre
celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile
lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici.
CAPILARUL
Exista mai multe tipuri de capilarizare:
- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara
- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic arteriolelor
mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip de retea se
intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza presiunea si fluxul
sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune
- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se
intalneste la nivelul ficatului
- sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului renal,
pancreasului
In rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab
reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.
Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana
bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.
TIPURI DE CAPILARE
-capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10
micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc.
-capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au diametru
de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine, tract gastro-
intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).
-capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala
discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza
anterioara.

VENULELE POSTCAPILARE
Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele continue
si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de obicei 200
micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele
postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile , ce se pot desface sub
actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul lor intalnim mastocite,
eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica
medie.
Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.
a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa fie
asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari in
tunica medie si intima).
b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)
c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva; cu
capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.
d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane,
neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare
continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.
Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:
-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate
sanguine
-celula endoteliala propriu-zisa
-membrana bazala capilara
Ph-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt
factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul
mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm (transport
selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale (diacitoza) particule cu
diametrul mai mare de 10 nm.
*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.