Sunteți pe pagina 1din 4

Sistemul vascular sanguin

-sistem inchis de tuburi/vase prin care circula continu pompat de inima

-artere
-capilare
-vene

Artere
-vase ce conduc sangele oxigenat de la inima la tesuturi
-vase cu peretii grosi si elastici,adaptati pt transportul sangelui cu presiune mare
clasificare:
-dupa calibru – a. mari
a .medii
arteriole
-dupa structura tunicii medii- a. elastice:predomina fibrele (lamele) elastice in tunica medie ;ce
asigura rezistenta la presiuni foarte mari
a.musculare:predomina fibrele musculare in tunica medie

Arterele de tip elastic


-vase de conducere,de calibru mare
ex:aorta,a.pulmonara,a. carotida,a iliaca comuna,etc
perete gros format din 3 tunici: a)tunica interna(INTIMA)
b)tunica mijlocie(medie)
c)tunica externa (adventice)
a) Tunica Interna este mai groasa la o a. elastice decat la cele musculare
-endoteliu- ep. Simplu. Pavimentos ce captuseste suprafata interna vasului
-strat subendotelial-celulele sunt asezate cu axul lung in axul vasului
t.conj lax –fibre de collagen
fibre elastice
-mai gros decat la a. musc
-pe el se sprijina membrane bazala
b) Tunica Mijlocie cea mai groasa tunica
-zeci de lamele elastice –fenestrate
-dispuse concentric
-rol de a atenua schimbarile mari de presiune,create in batai –in sistola-se intind
-in diastola-revin
-fenestratiile permit difuziunea substantelor nutritive spre jumatatea interna a peretelui arterial
- intre lamele gasim -fibre musculare netede
-fibre de colagen
-substanta fundamentala
c) Tunica Externa slab dezvoltata la a. elastice
contine t. conjunctiv lax in care se gasesc fibre de collagen si fibre elastice,orientate longitudinal
contine - vasa vaporum (ce iriga ½ ext a peretelui vasc
½ interna prin difuziunea subst nutritive din lumen
-vase limfatice
fibre nervoase !!! (lipsesc membranele limitante elastice)
Artere de tip muscular
-artere distributive,de calibru mediu
-rol de a furniza sange tuturor organelor
-reprezinta marea majoritate (a.humerala,a femurala,a mezenterica ,etc.)
perete vascular – 3 tunici
a) interna –endoteliu dispus pe o membrane bazala
-strat subendotelial mai subtire decat la a.elastice
-L.E.I. (limitanta elastica interna)-condensare de t. elastic ce separa tunica interna
de tunica medie
L.E.I-apare la Micr. OPT ca o banda f. sinuasa,ondulata,intre cele 2 tunici
- prezenta fenestratiilor ce asigura difuziunea substantelor nutritive
b) medie –cea mai groasa
- predomina fibrele musculare netede dispuse circular pe mai multe randuri
- gasim si lamele elastice rare (printer fibrele musculare)
- la ext –intre tunica medie si adventice
-bine reprez. Doar la a. mari;la cele mici chiar lipseste
c)adventicea-T. conjunctiv lax – fibre de colagen
- fibre elastice
fibre musc. Netede
vasa vaporum
nervi

Arteriole –a. mici cu Ǿ<500 μ


-rol de a controla fluxul sanguine in capilare
-perete subtire cu toate cele 3 tunici
T.Interna –endoteliu dispus pe o Membrana Bazala
-strat subendotelial f.subtire
L.E.I.-doar la arteriole cu Ǿ>50 μ
-dispare la cele mici
cellule endoteliale la arteriole contin granulele lui Weiber PAlade-adaposteste factorul VIII
factor von Willebrand
T.Medie- fibre musculare netede cu 1-5(max) randuri
!!! nu exista lamele elastice
!!! nu exista L.E.E.
Adventicea – f. subtire
- nu are vasa vaporum
- este f. bine inervata
Metaarteriole-arteriole precapilare
-rol de reglare a fluzului sanguine in reteaua capilara
-inconjurate de un inel de m. neted ce mentine,prin contractie,presiunea scazuta in
capilare
Capilarele -vasele cele mai mici,intre arteriole si venule
- Ǿ 5-9 μ (7 μ)
- Perete –f subitire adaptat pt. schimbul de substanta
-doar din endoteliu dispus pe o membrana bazala
!!! nu exista tunica medie ,dar ea este inlocuita cu pericite-celule
mezenchimale cu prelunigiri multiple care inconjoara capilarele lau rol contractil –datorita
filamentelor de acitna/miozina din citoplasma,FAgocitar,refacere,regenerare tisulara

3 tipuri de capilare a)continue (somatice)


b)fenestrate
c)sinusoide
capilarele continue : alcatuite dintr-un endoteliu continuu,dispus pe o membrane bazala continua
celulele endoteliale stranse unite prin jonctiuni –stranse
-GAP
prezinta pericite in jur
in SNC,in mm,in gl. Exocrine,in timus,in testicul
formeaza bariere selective intre sange si tesuturi (ex. Bariera hemato-encefalica)
rolul barierelor:impiedica patrunderea subst. nocive din lumenul capilarelor

capilarele fenestrate (cap. Viscerale)


-se gasesc in organe cuschimbrui rapide de subst intre sange si testul org. respective
- ex. Rinichi,intestine,gl,endocrine
-endoteliul este continuu,dispu pe o MB continua
-cel endoteliale prezinta fenestratii mari (Ǿ 60 nm)inchise prin diafrag.
-permeabilitate mai mare decat cele continue
adventicea –cea mia groasa
-contine multe fasc de fibre musc netede cu roientare longitudinala
-rol de a asigura prin contractii peristaltice trasnportul de sange impotriva fortei
gravitationale
-fibre de collagen abundente
-vasa vaporum f bine reprezentate (pt ca peretele este gros)

Ateroscleroza-a de calibru mediu –a coronare


a femurale
- O ingrosare focala a tunicii interne dat. Unor depuneri de cholesterol in spatial
subendotelial
- Treptat f musc. Netede +macrophage determina formarea pliurilor lipidice si
ulteriror a placilor de aterom,cu o coloratie galbena
- Leziunile se extend pana la t. medie
- Ingrosarea poate det. Obstructia totala,inchiderea vasului ce conduce in final la
necroza
Venele conduc sangele de la tesurturi catre inima.au caliber diferite si peretele format din 3 tunic
concentrice:inimta (endovena),media(mezovena) si adventicea.Dupa calibru se impart in
venule(diam 0,2mm),vene mici si mijlocii (diam. 1-9 mm) si vene mari (cava si porta)
Venulele sunt cele mai importante conducte venoase datorita functiei lor.Ele prezinta o tunica
interna subtire formata din endoteliu continuu fara membr. Elastica limitanta,o tunica medie
ingusta in care se gasesc 1-3 fibre musc netede circulare si o adventice foarte ingusta cu fibre de
collagen dispuse longitudinal.La nivelul venulelor se colecteazaz sangele din capilare ai are loc un
schimb mai active intre sange si tesuturi datorita unei permeabilitati crescute a peretelui
vascular.Acest fenomen se accentueaza in inflamatii cand trecerea de plasma si leucocite catre
tesuturi este mult mai accentuate.Venulele sunt mai sensibile decat capilarele la actiunea histaminei
,serotoninei sau a altor substante,care maresc permeabilitatea.De asemenea venulele sunt mai
sensibile la actiunea toxinelor .Ele sunt sediul de predilectie al
hemoragiilor,trombozei,diapedezei,modif alergice a a celor datorita frigului.
Vene mijlocii si mari prezinta variatii de structura ala mediei fiind clasificate in vene
musculare,fibroelastice si fibroase . In partea subdiafragmatica predomina venele cu perete
muscular acesta fiind necesar impingerii sangelui catre inima impotriva fortei gravitatiei. Aceste
vene sunt prevazute si cu valvule venoase care prezinta pliuri membranoase sau
valvulomembranoase ala tunicii interne,de obicei perechi,situate adeseori langa orificiul de intrare
a unei vene tributare.
Venele fibroase se intalanesc la nivelul sinusurilor meningelui fibros.Media lor este lipsita de fibre
musculare,contine o cantitate mare de fibre de collagen care asigura acestor vase o rigiditate sporita
a peretelui,spre a nu fi comprimate de tesuturile dure invecinate.Venele fibroelastice prezinta
structura intermediara intre venele fibroase si musculare gasindu-se frecvent in toracele superior
tunica medie se gasesc fibre elastice si foarte rar fibre musculare netede .In general venele poseda o
bogta retea de vasa vasorum in adventice si o inervatie asemanatoare arterelor.Pe sectiune,venele
apar cu lumen neregulat,mai larg decat al arterelor,turtit,deoarece peretii subtiri colabeaza usor
.Dupa maorte sunt in colaps prin golirea lor de sange,semnalandu-se la unele din ele o usoara
contractie a peretelui