SISTEMUL CIRCULATOR

CARACTERE GENERALE ALE VASELOR

SANGUINE
-totalitatea structurilor implicate în transportul sângelui și al
limfei în organism
-sistemul vaselor cuprinde:
Vase de tip arterial
Vase de tip venos
Cordul
CARACTERE GENERALE ALE VASELOR
SANGUINE
- vasele sanguine, cu excepţia capilarelor, au peretele format din trei
tunici: intima, media şi adventicea
- vasele din adventice (vasa vasorum), asigură nutriţia acesteia şi 1/3
externă a mediei, restul peretelui fiind hrănit prin difuziune, dinspre
lumen.
- arterele nu au vascularizaţie limfatică, în schimb este prezentă în
peretele venos.
- inervaţia peretelui vascular este asigurată de fibre nervoase
simpatice (mai numeroase în peretele arterial), cu rol
vasoconstrictor.
- vasele se caracterizează prin plasticitate şi capacitate adaptativă.
• Organ cavitar, muscular

• Funcție de pompă – 2 sisteme:

• marea circulație
• mica circulație

• Structură:
• Endocard
• Miocard
• Pericard
 Endocardul
• tunica internă a cordului
• 2 zone
• parietal: atrii, ventriculi
• valvular: valvele atrio-ventriculare

• epiteliu simplu pavimentos, de tip endoteliu  joncţiuni aderente

• strat subendocardic-ţesut conjunctiv, bogat în elemente nervoase şi
vasculare
• fibre elastice - superficial
• lax, cu multe vase - profund
MIOCARD- secțiune?
 Miocardul
fibre musculare striate cardiace
-cellule contractile
-elemente ale sistemului excito-conductor

- celule individualizate, mononucleate

- formă aproximativ cilindrică alungită, cu
extremităţi bi sau trifide (miocitele atriale <
miocitele ventriculare
- citoplasma acidofilă, cu striaţii caracteristice -
nucleul unic central
 Pericardul/ tunica externă
• Epicard- foita viscerala – Mezoteliu
- insotit de tesut conjunctiv lax

Foita parietala- mezoteliu+tesut conjunctiv submezotelial

dens semiordonat + fibre de colagen de tip I

Cavitatea dintre cele 2 foite care contine 50 ml de lichid-rol

lubrefiant
 SISTEMUL CIRCULATOR

• format din 2 mari sisteme:

• sistemul vaselor sanguine –artere, capilare, vene

• sistemul vaselor limfatice

Diagnosticul histologic de vas sangvin
- Organ cavitar, tubular, cu lumen rotund, oval sau neregulat
- Lumenul este delimitat de endoteliu
- Un singur rând de nuclei heterocromatici (turtiți sau ușor
proeminenți)
- Citoplasmă puțină, greu de evidențiat
- Peretele format din mai multe straturi, diferite structural, ce
compun 3 tunici
- Inconstant, în lumen – elemente figurate
2. ARTERELE
- structuri de tip conducte care transportă sângele de la
cord→sistemul capilar (periferic)

-dpv dimensional→ artere de tip elastic- artere MARI

→ artere de tip muscular- artere MEDII
→ arteriole- artere MICI

-alcatuite din 3 tunici concentrice:

Intima, Medie, Adventice
Diagnosticul histologic de vas sangvin
 Areterele-Aorta
Intima
1. Endoteliu:
-epiteliu simplu pavimentos, cu inaltimea proportionala cu calibrul
arterei
-celule alungite cu axul lung in sensul de curgere al sangelui
ME-organite dispersate
citoschelet: microtubuli, filamente intermediare (actină,
tropomiozină, mai multe izoforme de miozină
-receptori pt Bradikinina, Histamină, Noradrenalină, Prostaglandine,
Leucotriene. Stimulare  modificarea permeabilităţii vasculare
endoteliale
• Intima
2. Stratul subendoteial- tesut conjunctiv- Fibre conjunctive (de
colagentip I si II și elastice)
- miocite cu fenotip contractil si secretor
- celule miointimale = celule cu prelungiri
care se joncţionează cu faţa bazală a endoteliului, asigurând
comunicarea intercelulară

3. Limitantă elastică internă (LEI)- masa lamelara de elastina

Tunica internă (intima), col. HE
MEDIA
LEI

ENDOTELIU
Tunica medie (media)
80% din grosimea peretelui

- Fibre musculare netede, dispuse în straturi concentrice

- Fibre elastice și/sau lamele elastice,

- Limitantă elastică externă (LEE)

Limitanta elastică internă, col. orceină
Tunica medie- HE
 Tunica medie (media), col. orceină
STRAT
SUBENDOTELIAL

LEI

MEDIA
NUCLEI CEL.
EMDOTELIALE

LEE
Tunica externă (adventicea)
- Țesut conjunctiv lax, cu fibre de colagen și elastice – se continuă cu
țesutul conjunctiv lax pe care îl străbat vasele de sânge

- Vasa vasorum – se formeaza din ramuri ale arterei pe care o

aprovizionează, fie din vasele din vecinătate

- Limfaticele vaselor, nervii vaselor (vasa nervorum)

 INTIMA

MEDIA

ADVENTICE

VASA VASORUM
AORTA
AORTA-ORCEINĂ
2.2. ARTERE DE TIP MUSCULAR
1. INTIMA- 5-10% - endoteliu+ țesut conjunctiv subendotelial
(fibre de colagen+ reticuclină)
- limitanta elastică internă- LIE
2. MEDIA- 50% -fibre musculare netede dispuse concentric, în
jurul lumenului vascular
- cea mai bine reprezentată
- limitanta elastică externă- LEE
3. ADVENTICEA- externă, mai subțire ca media
40-50% - țesut conjunctiv las cu vase și nervi
SECȚIUNE???
SECȚIUNE???
Limitanta elastică internă
 ARTERIOLE
-vase de tip arterial de dimensiuni mai mici, având structură:
1. Intima- endoteliu+ bandă îngustă de țesut conjuntiv
→limitanta elastică internă
2. Media- fibre musculare netede dispuse circular în 3-5
straturi- cu cât vasul este mai mic (metarteriole) nr de
straturi musculare din medie scade (1-2) iar limitanta
elastică internă diminuă→dispare
3. Adventicea-țesut conjunctiv lax cu vase și nervi
2.3 CAPILARELE ȘI VENELE
- capilarele- cele mai mici vase sangvine
- legătura între sistemul arterial și venos
-structură: endoteliu situat pe MB- în jurul lor având pericite
(rest din mezenchimul embrionar)

-tipuri:- capilare fenestrare

-capilare sinusoidale
-capilare de tip barieră
CAPILARE
Vene (mici, medii, mari)
- Perete subțire, lumen oval și mai mare comparativ cu artera omonimă
• Intima – +/- LEI
• Media – fibre musculare netede în grupuri separate de țesut
conjunctiv; fără LEE
• Adventicea – foarte groasă; prezintă vasa vasorum la venele medii și
mari
• Limitele dintre tunici nu se disting
VENELE
- structuri tubulare care conduc sângele de la periferie →cord
- structură- 3 tunici fiind clasificate în funcție de mărime și structură
- se împart în:
1. venule postcapilare
2. venule
3. vene medii
4. vene mari
VENELE MEDII
- au un perete mai gros având tunica medie mai dezvoltată
- tunica medie- fibre musculare netede dispuse circular
printre care apar și fibre de colagen, elastice și rari
fibroblaști
- proporția dintre: fibre musculare- fibre de colagen dau și
tipul venei:- venă de tip fibros
- venă fibro-musculară
VENELE MARI
1. Intimă- endoteliu+ țesut conjunctiv subendotelial
2. Medie- bogată în țesut conjunctiv și rare fibre musculare
netede
3. Adventicea- tunica cea mai bine reprezentată cu vase și
nervi
-venele situate sub nivelul cordului- valvule parietale- rol de
a favoriza întoarcerea venoasă prin împiedicarea refluxului
sângelui
VENULELE
1. Intima- 5% endoteliu+ lamă fină de țesut conjunctiv
2. Media- 15% fibre musculare netede circulare !!! mai
subțire decât media arterelor de același calibru si
NU prezintă tunici limitante elastice !!!
3. Adventicea- 80% tunica cea mai groasă (țesut conjunctiv
lax cu vase și nervi)
CRITERII DE DIFERENȚIERE
1. limitante elastice doar la vasele de tip arterial
2. la o anumită grosime a peretelui vascular:
- media- tunica cea mai reprezentată în cazul vaselor de tip
arterial
- adventicea- cazul vaselor de tip venos
3. arterele/arteriolele au conturul lumenului vascular mai
regulat comparativ cu venele/venulele