Sistemul vascular sanguin

Sistemul circulator cuprinde doua sisteme vasculare: sanguin si limfatic. La randul sau,
sistemul limfatic se termina la nivelul celui sanguin, continutul vaselor sale fiind golit in venele mari.
Sistemul vascular sanguin este un sistem inchis de tuburi (vase) prin care circula continuu
sangele pompat de inima. Exista 2 circuite: unul pulmonar si unul sanguin. In componenta sistemului
vascular sanguin intra urmatoarele structuri:
1. Inima organ cu rol de pompa, care asigura circulatia sangelui;
2. Arterele o serie de vase eferente al caror calibru se reduce progresiv pe masura ce acestea
se ramifica si al caror rol este de a transporta catre tesuturi sange bogat in O2 si substante
nutritive;
3. Capilarele cele mai mici vase sanguine din organism, formeaza o retea complexa cu
anastomoze numeroase; prin peretii capilarelor se realizeaza schimburile de substante intre
sange si tesuturi;
4. Venele se formeaza prin convergenta vaselor capilare. Calibrul venelor creste progresiv pe
masura ce acestea se apropie de inima; prin vene, sangele se reintoarce la inima pentru a fi
pompat din nou in organism.
Sistemul circulator este alcatuit din macrovase, adica vase cu diametrul mai mare de 0,1 mm,
vizibile macroscopic si care prezinta vasa vasorum (arteriole mari, artere musculare, elastice si vene)
si microvase (arteriole, capilare si venule postcapilare), care sunt vizibile numai la microscop.
Vasele sanguine = organe alcatuite din mai multe tesuturi: epitelial (endoteliu), conjunctiv,
muscular, nervos. Cantitatea si organizarea acestor tesuturi in cadrul sistemului circulator sunt
influentate de factori mecanici, reprezentati in principal de presiunea sanguina, si de factori
metabolici, care reflecta necesitatile tisulare locale. Aceste tesuturi sunt prezente in proportii
variabile la nivelul peretelui tuturor vaselor, cu exceptia capilarelor si venulelor postcapilare, al caror
perete vascular este alcatuit numai din endoteliu, lamina bazala si pericite.

Stratigrafia peretelui vascular

Vase plan de organizare general: lumen in centru si tunicile concentrice: intima (interna),
media si adventicea (externa). Diferente intre artere si vene: lumenul este rotund la artere, respectiv
oval/turtit si mai mare la vene, peretele este mai gros la artere (mai subtire la vene implicit).
Diagnosticul histologic pozitiv de vas sanguin: organ cavitar, tubular, prezinta un lumen
rotund sau oval, delimitat de un singur rand celule turtite cu nuclei heterocromatici si citoplasma
putina si poate contine (sau nu) elemente figurate, iar peretele este organizat in tunici (de obicei 3).
Tunica intima este alcatuita din: endoteliu, lamina bazala, strat subendotelial si (unde exista)
limitanta elastica interna.
Endoteliul este un tip special de epiteliu de acoperire cu functie de bariera semipermeabila
interpusa intre doua compartimente ale mediului intern, plasma si lichidul interstitial. El este format
dintr-un strat continuu de celule turtite, alungite, poligonale, dispuse pe membrana bazala numite
celule endoteliale. Ele au axul dispus in lungul vasului, in directia fluxului sangvin, dimensiuni reduse
(~30/10 microni). Numarul lor este variabil, in functie de diametrul vasului, iar turn-over-ul 0,1
1%/zi. Nucleul lor este central, alungit, citoplasma contine putine organite: miofilamente
(contractie), caveole, vezicule corpi Weibel Palade, e densi: factor Von Willebrand. De asemenea,
sunt prezente jonctiunile celulare de tip Gap (stranse).
Page 1 of 8

Functiile celulei endoteliale

Bariera semipermeabila -> permite deplasarea selectiva a moleculelor dinspre sange spre
tesuturi (si invers), aceasta deplasare fiind legata de dimensiunea si sarcina/solubilitatea
moleculelor. Endoteliul este permeabil pentru moleculele mici, liposolubile (ex. O2, CO2), care
pot trece prin bistratul lipidic al membranelor celulelor (difuzie simpla). Insa, apa si moleculele
hidrosolubile (ex.: glucoza, aminoacizi, electroliti) nu pot difuza, ele necesitand transport activ
sau preferand calea paracelulara.
Sinteza de colagen (II, IV, V), proteoglicani pentru membrana bazala
Sinteza unor factori anticoagulanti (inhiba aderarea plachetara, previne coagularea sangelui):
prostaciclina, trombomodulina, NO, tPA (tissue plasminogen activator) sau factori procoagulanti:
factor VIII, von Willebrand sau PAI (plasminogen activator inhibitor). In mod normal, factorii
procoagulanti nu sunt secretati, ei fiind produsi in urma unei leziuni a endoteliului.
Modularea fluxului sangvin si a rezistentei vasculare prin secretie de factori vasoactivi, care
influenteaza tonusul vascular, cum sunt endotelina, enzima de conversie a angiotensinei,
tromboxan A2, prostaglandina H2 contractie (vasoconstrictie) NO (produs cu ajutorul unei
enzime eNOS= endothelial no synthase), prostaciclina, EDHF (endothelial derived
hyperpolarizing factor) relaxare
Mediarea raspunsului imun prin controlul interactiunii dintre limfocite si endoteliu, realizat prin
secretia unor molecule de adeziune si exprimarea unor receptori la nivelul endoteliului;
raspunsul imun este mediat si prin secretia interleukinelor de tip IL-1, IL-6, IL-8;
Sinteza de factori de crestere: factorii de crestere a endoteliului vascular (VEGF), pt fibroblaste
FGF, plachete sangvine PDGF, pt stimularea coloniilor hematopoietice=colony stimulating
factors (CSFs), etc. Factorii de crestere detin roluri esentiale in formarea sistemului vascular in
perioada embrionara, in reglarea cresterii capilare in conditii fiziologice si patologice la adult si in
mentinerea structurii normale a vaselor.
Metabolice:
o transformarea angiotensinei I in angiotensina II (secretie enzima de conversie)
o inactivarea bradikininei, serotoninei, prostanglandinelor, norepinefrinei, trombinei si a
altor molecule cu activitate biologica
o lipoliza lipoproteinelor, realizata de enzime prezente pe suprafata celulelor endoteliale,
care conduce la eliberarea de trigliceride si colesterol (substante necesare pentru
sinteza hormonilor steroidieni si mentinerea structurii membranelor)

Intima contine si un strat subendotelial de tesut conjunctiv lax, format din fibre de colagen,
fibre elastice, fibre de reticulina si cateva fibre musculare netede, dispuse longitudinal. Membrana
bazala, fibrele, matricea sunt sintetizate de celulele endoteliale si celulele musculare .
La nivelul arterelor, intima este separata de tunica medie prin intermediul limitantei elastice
interne. Aceasta lamina este alcatuita din elastina, este ondulata si fenestrata, permitand difuziunea
substantelor nutritive necesare pentru hranirea celulelor situate in interna a mediei. Rol: suprafata
de schimb, netrombogenica.
Tunica medie este alcatuita in principal din straturi concentrice de fibre musculare netede cu
dispozitie elicoidala. Intre celulele musculare exista cantitati variabile de fibre si lamele elastice
(fenestrate), fibre de reticulina (formate din fibre de colagen III), proteoglicani si glicoproteine.
Fibrele musculare netede (fenotipul secretor) sintetizeaza toate componentele matricei
Page 2 of 8

extracelulare. La nivelul arterelor, tunica medie prezinta limitanta elastica externa, subtire, ce o
separa de adventice. Aceasta tunica are rol in reglarea fluxului sangvin.
Adventicea contine tesut conjunctiv, reprezentat de fibre de colagen de tip I, fibre elastice si
fibroblaste si se continua progresiv cu tesutul conjunctiv al organului la nivelul caruia se gaseste vasul
sanguin. Celulele musculare netede sunt rare. Adventicea are grosimi variabile, fiind relativ subtire in
sistemul arterial si mai groasa in cel venos, unde reprezinta componenta majoritara a peretelui
vascular.
Vasele de calibru mare prezinta de obicei vasa vasorum (vase ale vaselor), reprezentate de
arteriole, capilare si venule care se ramifica difuz la nivelul adventicei si in partea externa a tunicii
medii. Vasa vasorum asigura aportul de metaboliti catre adventice si tunica medie, deoarece peretii
vaselor mari au grosime prea mare pentru ca aportul nutritiv difuzat din lumenul vascular sa fie
suficient. Vasa vasorum sunt mai bine reprezentate in vene decat in artere. La nivelul arterelor de
calibru intermediar si mare, intima si regiunea interna a mediei nu contin vasa vasorum. Aceste
straturi primesc oxigen si substante nutritive prin difuziune din sangele care strabate lumenul
vascular.
Vasele de sange ai caror pereti contin tesut muscular neted sunt inervate in majoritate de o
retea difuza de fibre nervoase simpatice nemielinizate (nervi vasomotori), care elibereaza
neurotransmitatorul norepinefrina. Descarcarea de norepinefrina produce vasoconstrictie. Deoarece
acesti nervi nu patrund in tunica medie a arterelor, neurotransmitatorul trebuie sa difuzeze pe o
distanta de cativa microni pentru a ajunge la fibrele musculare netede de la acest nivel. Raspunsul la
actiunea neurotransmitatorului se propaga catre toate fibrele musculare netede prin jonctiunile de
comunicare intercelulare. La nivelul venelor, terminatiile nervoase sunt prezente atat in adventice
cat si in tunica medie, insa densiteatea acestora este mai redusa ca in cazul arterelor. Arterele
musculaturii scheletice prezinta inervatie colinergica ce determina vasodilatatie. Acetilcolina
eliberata de aceste terminatii nervoase actioneaza la nivelul endoteliului si induce sinteza de oxid
nitric, ce difuzeaza in fibrele musculare netede si activeaza un sistem de mesageri secundari
dependent de GMP ciclic.
La nivelul adventitiei se gasesc, in plus, si vase limfatice. Deci, rolul acestei tunici este de
ancorare, protectie si nutritie.

Clasificarea morfo-functionala a vaselor

-

artere elastice -> conducere

artere musculare -> distributie
arteriole + metaarteriole-> reglare a presiunii
capilare + venule postcapilare -> schimb
vene -> intoarcere

Artera elastica
Arterele elastice sunt vase de conducere, cu rolul de a stabiliza fluxul sanguin. Exemple:
aorta, pulmonara, carotida comuna, subclavia, trunchiul brahiocefalic dr, iliaca comuna. Vezi imagine
Ross 417
Intima este mai groasa decat in cazul arterelor musculare. Lamina elastica interna, desi
prezenta, este dificil de identificat deoarece are aspect similar cu laminele elastice din stratul

Page 3 of 8

urmator. Tesutul subendotelial este bine reprezentat, are drept principal tip celular fibrele musculare
netede, ce secreta si fibrele elastice si de colagen. Ocazional aici se pot gasi si macrofage.
Tunica medie este cea mai groasa din cele 3 tunici ale arterei elastice, fiind alcatuita din fibre
elastice si o serie de lamele elastice perforate cu dispozitie concentrica, al caror numar creste odata
cu inaintarea in varsta (sunt In numar de 40 la nou-nascut si 70 la adulti). Fenestratiile permit difuzia
substantelor. Intre laminele elastice exista numeroase fibre musculare netede, aranjate in straturi
circulare, fibre de reticulina, proteoglicani si glicoproteine. Ca raspuns la factorii de crestere PDGF,
FGF produsi de celulele endoteliale, celulele musculare netede pot prolifera si migra in intima.
Aceasta caracteristica este importanta pentru repararea normala a peretelui vascular in procese
patologice precum ateroscleroza. Fibroblastii nu sunt prezenti in tunica medie! De asemenea, nu este
evidentiata limitanta elastica externa.
Tunica adventice este relativ slab dezvoltata, avand cam jumatate din grosimea tunicii
precedente. Ea contine tesut conjunctiv, reprezentat de fibre de colagen si fibre elastice (mai putin
organizate comparativ cu tunica medie), fibroblasti, macrofage. Sunt prezente vasa vasorum si nervii
vasomotori, ce se ramifica, putand patrunde chiar pana la nivelul jumatatii externe a mediei.
Lamele elastice numeroase contribuie la asigurarea uniformitatii fluxului sanguin. In timpul
sistolei ventriculare, lamele elastice ale arterelor mari sunt intinse si micsoreaza astfel variatia
presiunii. Pe parcursul diastolei, presiunea ventriculara scade foarte mult, insa reculul elastic al
arterelor mari ajuta la mentinerea presiunii arteriale. In consecinta, presiunea arteriala si viteza de
circulatie scad si variaza tot mai putin pe masura ce distanta fata de cord creste.

Artera musculara
Arterele musculare controleaza aportul sanguin catre organe prin contractia sau relaxarea
fibrelor musculare netede din tunica medie. Ele au mai multe astfel de fibre comparativ cu arterele
elastice, dar si mai putina elastina. Ex: majoritatea arterelor.
Intima este mai subtire (ca in cazul arterelor elastice), prezinta un endoteliu crenelat, strat
subendotelial subtire, ce se ingroasa cu varsta (artere coronare, intracraniene, renale), format din
fibre de colagen si putine celule musculare. Limitanta elastica interna este ondulata, groasa,
dedublata uneori, fenestrata, permitand difuzia oxigenului si a substantelor nutritive catre interna
a mediei.
Tunica medie contine de la 5 pana la 40 de straturi spiralate de fibre musculare netede.
Printre aceste fibre sunt dispuse lamele elastice (al caror numar variaza in functie de calibrul vasului),
precum si fibre de reticulina si proteoglicani, toate aceste componente fiind sintetizate de celulele
musculare. Ca si arterele elastice, arterele musculare nu contin fibroblasti in tunica medie. Limitanta
elastica externa, ultima componenta a tunicii medii, este prezenta numai la nivelul arterelor
musculare mari, fiind mai putin evidenta ca cea interna.
Adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv fibre elastice abundente, fibre de colagen,
fibroblasti si, in anumite vase, celule adipoase imprastiate. Tunica este mai groasa comparativ cu
omoloaga de la nivelul arterelor elastice, avand dimensiuni aproximativ egale cu tunica medie
prezentata mai sus. De asemenea, se gasesc si capilare limfatice, vasa vasorum si nervi, iar aceste
structuri patrund uneori in portiunea externa a tunicii medii. Nervii sunt fie simpatici ->
vasoconstrictie, fie parasimpatici -> vasodilatatie, ei terminandu-se la distanta de fibrele musculare
netede. Totusi, neurotransmitatorii eliberati vor ajunge la acestea prin difuzie, transmitandu-se prin
jonctiunile gap catre toate fibrele musculare. La nivelul arterelor coronare, mezenterice sau al
trunchiului celiac se gasesc si niste microganglioni nervosi.
Page 4 of 8

Arteriole
In general, arteriolele au diametrul mai mic de 0.5 mm si lumen relativ ingust. Endoteliul este
similar cu endoteliul arterelor, exceptie facand faptul ca, la microscopul electronic, jonctiunile gap
pot fi gasite intre celulele endoteliale si celulele musculare netede ale tunicii medii. Stratul
subendotelial este foarte subtire. La nivelul arteriolelor foarte mici (diametrul mai mic de 50 de
microni) limitanta elastica interna este absenta, exceptie facand arteriolele renale.
Tunica medie este formata din 1-3 straturi circulare de fibre musculare netede; nu prezinta
limitanta elastica externa. Arterele mici (care se continua cu arteriolele) au tunica medie mai bine
dezvoltata si lumenul mai mare decat arteriolele.
Adventicea este foarte subtire, formata din tesut conjunctiv; este bine inervata, dar, in
schimb, nu prezinta vasa vasorum!
Arteriolele controleaza fluxul sanguin de la nivelul retelelor capilare prin contractia celulelor
musculare netede. Contractia sporeste rezistenta vasculara si reduce sau chiar impiedica fluxul catre
capilare. Ingrosarea celulelor musculare la nivelul originii patului capilar poarta numele de sfincter
precapilar. Acest tip de reglare distribuie sangele acolo unde este necesar; exemplu: in efort fizic se
produce vasodilatatie la nivelul arteriolelor din muschiul scheletic si vasoconstrictie la nivelul
tractului digestiv. Dupa ingurgitarea alimentelor, procesul este invers.
Ramificatiile arteriolelor poarta numele de metaarteriole ele prezinta un singur rand de
fibre musculare netede, dar in strat discontinuu. Rolul lor este de a mentine o presiune scazuta in
capilare.

Capilare
Capilarele sunt structuri tubulare cu variatii structurale care permit efectuarea unor
schimburi metabolice cu intensitate diferita intre sange si tesuturile inconjuratoare. In cazul lor, nu se
aplica diagnosticul de vas sangvin. Histologic, nu exista diferenta intre capilarul arterial si cel venos.
Exista mai multe sisteme de capilarizare:
- cel normal: arteriola -> capilar -> venula
- sistem port venos: venula -> capilar->venula (ficat)
- sistem port arterial: arteriola -> capilar -> arteriola; ex.: glomerulul renal (arteriola aferenta->
glomerul -> arteriola eferenta -> capilare peritubulare) si pancreas (arteriola -> insula
Langerhans -> arteriola -> capilare acini)
Exista si sunturi arterio-venoase, in care sangele trece direct din arteriole in venule, evitand
capilarele. Aceste sunturi participa la reglarea fluxului sanguin in anumite regiuni ale corpului uman
(muschi striati, piele, maini, picioare, urechi) prin facilitarea comunicarii directe intre arteriole si
venule. Modificarile diametrului acestor vase regleaza presiunea sanguina, fluxul sanguin,
temperatura si contribuie la conservarea caldurii in anumite regiuni.
Diametrul mediu al capilarelor este cuprins intre 7 si 9 microni, iar lungimea nu depaseste de
obicei 50 de microni. Lungimea totala a capilarelor in organismul uman a fost estimata la 96.000 km.
Capilarele pot fi grupate in 3 tipuri, in functie de continuitatea stratului endotelial si a laminei
bazale:
1. Capilare continue sau somatice este tipul cel mai frecvent intalnit, se gasesc in
SNC, nervi, muschi, glande exocrine, plamani, timus, ganglion limfatic, testicul. Diametrul 5-10
microni, iar lungimea poate ajunge pana la zeci sau chiar sute de microni. Acest tip de capilare se
Page 5 of 8

caracterizeaza prin perete lipsit de fenestratii -> endoteliu continuu, membrana bazala continua.
Suprafata endoteliului este acoperita de un invelis glicoproteic ce ii confera incarcatura
electronegativa. Pe fata externa se gasesc microvili scurti, rari si in anumite regiuni (nu in tesutul
nervos), la nivelul ambelor fete ale celulelor endoteliale exista numeroase vezicule de pinocitoza (70
nm). Acestea se vizualizeaza sub forma unor structuri sferice izolate prezente in citoplasma acestor
celule. Veziculele pot fuziona intre ele, formand canale transendoteliale responsabile pentru
transferul bidirectional de macromolecule prin citoplasma celulelor endoteliale.
In anumite capilare continue si venule postcapilare, exista celule de origine mezenchimala
cu prelungiri citoplasmatice lungi care inconjoara partial celulele endoteliale. Aceste celule, numite
pericite sau celule Rouget, sunt delimitate de o lamina bazala proprie, care fuzioneaza cu cea a
celulelor endoteliale. Prezenta in pericite a miozinei, actinei si tropomiozinei sugereaza ca aceste
celule au functie conctractila, ele fiind controlate de NO produs de celula endoteliala. In cazul unei
leziuni tisulare, pericitele prolifereaza si se diferentiaza, formand vase sanguine noi si celule
conjunctive (fibroblaste, osteoblaste, condroblaste, preadipocite), fibre musculare netede sau
microglii, modalitate prin care participa la procesul de reparare. Diviziunea necontrolata a pericitelor
da nastere hemangiopericitomului, o tumora vasculara rara ce poate avea origini in orice parte a
corpului unde exista capilare. Pericitele sunt situate la distanta la nivelul capilarelor, fiind mai
apropiate la nivelul venulelor. Ele pot avea si rol fagocitar.
Pe sectiuni transversale, se observa ca peretele capilar contine intre 1 si 3 celule
endoteliale. Suprafetele lor externe vin in contact cu lamina bazala, sintetizata chiar de ele. In
general au forma poligonala si sunt alungite in directia fluxului sanguin. Nucleul formeaza o
proeminenta a celulei catre lumenul capilar. Citoplasma contine un numar redus de organite, care
includ un complex Golgi de mici dimensiuni, mitocondrii, ribozomi liberi si cateva cisterne ale
reticului endoplasmic rugos. Majoritatea celulelor endoteliale sunt unite prin jonctiuni stranse, Gap
(acoperite de falduri marginale), ce prezinta permeabilitate variabila pentru macromolecule. Se mai
pot observa fibre de colagen si de reticulina.
2. Capilare fenestrate sau viscerale se intalnesc la nivelul tractului gastro-intestinal,
rinichilor (structuri unde au loc fenomene de absorbtie), glandelor endocrine, sau plexurilor coroide.
Diametrul lor este tot de 5-10 microni.
Se caracterizeaza prin prezenta unor orificii transcelulare la nivelul stratului endotelial
numite fenestratii, cu diametru de 60-80 nm, care asigura o permeabilitate mai mare ca a capilarelor
continue. Fenestratiile sunt delimitate de membrana celulara, astfel incat formeaza o cale de
comunicare continua intre sange si tesut. Fiecare fenestratie este obliterata de o diafragma, care este
mai subtire decat membrana celulara. Diafragma nu are structura trilaminara a unei unitati
membranare, natura ei chimica fiind momentan necunoscuta. La nivelul lor poate fi absenta bariera
hidrofoba. Ele nu se intalnesc la nivelul capilarelor glomerulare.
Membrana bazala a capilarelor fenestrate are structura continua. Pericitele sunt rare, la fel
si fibrele de colagen sau reticulina. Veziculele de pinocitoza sunt prezente, unele studii sugerand ca
fenestratiile se formeaza cand veziculele cuprind citoplasma si se deschid de parte opusa.
3. Capilare sinusoide discontinue se intalnesc in ficat, splina, maduva osoasa, hipofiza
anterioara. Diametrul lor este mai mare, de 20-40 microni, iar traseul lor este sinuos, caracteristici ce
reduc viteza de circulatie a sangelui.

Page 6 of 8

Endoteliul acestor capilare este discontinuu, fiind format din celule fuziforme sau
neregulate separate intre ele prin spatii largi (0.5-2 microni). Citoplasma celulelor prezinta
numeroase fenestratii fara diafragme. Membrana bazala este si ea discontinua, fibrele de reticulina
sunt rare, iar pericitele absente. Printre celulele endoteliale sau la exteriorul acestora se gasesc
macrofage.
Schimburile realizate intre sange si tesuturi sunt in mod evident facilitate de structura
peretului capilar.
Capilarele au functie de bariera: sange-tesuturi (lichid interstitial), sange-aer (bariera
alveolo-capilara), sange-ultrafiltrat (bariera ultrafiltrare).
Bariera sange tesuturi se caractezeaza printr-o selectivitate mare, asigurata de jonctiunile
stranse, veziculele plasmalemale in numar redus, membrana bazala si diafragmele fenestratiilor.
Foarte selective sunt barierele de la nivelul SNC (hemato-encefalica), timusului, testiculului si
ochiului.
Functiile de bariera sunt asigurate doar de capilarele de tip continuu si de tip fenestrat (ce
prezinta diafragme), ele functionand in ambele sensuri.
Stratigrafia generala a barierei sange tesuturi
a. Invelisul suprafetei luminale a celulei endoteliale (incarcat electric negativ)
b. Celula endoteliala cu vezicule plasmalemale + canale transcelulare, fenestratii +
diafragme, jonctiuni intercelulare
c. Membrana bazala
d. Pericite
Factori care participa la schimb:
a. Presiunea hidrostatica, oncotica, gradientul de concentratie
b. Caracteristicile celulei endoteliale
c. Marimiea/incarcatura electrica a moleculelor
i. O2, CO2- difuzeaza liber
ii. Glucoza transport activ
iii. H2O, electroliti, molecule mici < 2 nm prin jonctiuni intercelulare
iv. Molecule mari > 10 nm prin vezicule, canale plasmalemale

Venule postcapilare(pericitare)
Tranzitia de la capilare la venule se realizeaza progresiv. Venulele localizate imediat dupa
vasele capilare, cu diametrul intre 15 si 50 de microni si lungimea intre 0,5 si 70 mm, poarta numele
de venule postcapilare. Ele au o strucutra similara cu cea a capilarelor. Numarul celulelor endoteliale
3, iar pericitele sunt dispuse intr-un strat continuu. Tunica intima prezinta si un strat subendotelial
foarte subtire. Jonctiunile intertercelulare sunt slabe. Celulele endoteliale reprezinta principala tinta
a agentilor vasoactivi, determinand contractia lor si desfacerea jonctiunilor sub actiunea histaminei,
serotoninei, bradikininei, prostaglandinelor.
Venulele postcapilare si capilarele au cateva proprietati comune, cum ar fi participarea la
procesele inflamatorii si realizarea schimburilor de celule si molecule intre sange si tesuturi. In jurul
venulelor se gasesc mastocite, eozinofile, plasmocite, macrofage, fibroblaste; la nivelul lor are loc
diapedeza leucocitara.
Ele se continua cu venule colectoare si venule musculare. Daca in cazul venulelor
postacapilare nu exista o tunica medie propriu-zisa, in cazul celor musculare, se intalnesc 1-2 straturi
Page 7 of 8

de fibre musculare ce reprezinta media acestor vase. Venulele musculare au si adventitie, nu prezinta
in schimb pericite.

Venele
Sangele din venule este colectat de vene cu calibru progresiv mai mare, clasificate arbitrar in
vene mici (0.2 1 mm), medii (1-10 mm) si mari (>10 mm). La nivelul lor este stocat ~70% din sange.
Structura lor este asemanatoare cu cea a arterelor, cu un lumen mai mare, un perete mai subtire si
limitele dintre ele mai putin evidente. O alta clasificare a venelor, ce este data in special de structura
tunicii medii, imparte venele in vene musculare, conjunctive si speciale (atipice).
Majoritatea venelor sunt mici si medii. Ele insotesc artere profunde. O caracteristica a lor
este prezenta valvelor, in special la nivelul venelor din portiunea inferioara a corpului, pentru a
preveni miscarile retrograde ale sangelui din cauza gravitatii. Ele reprezinta 2 pliuri semilunare,
tapetate de endoteliu, care proemina in lumen. Contin tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.
Tunica intima consta in endoteliu cu lamina bazala, un strat subtire de tesut subendotelial cu
cateva fibre musculare imprastiate printre elementele de tesut conjunctiv. De obicei nu prezinta
limitanta elastica interna, dar, in anumite situatii se poate intalni si o astfel de formatiune.
Tunica medie este mult mai subtire comparativ cu cea a arterelor de dimensiuni similare. Ea
contine cateva straturi de celule musculare netede, aranjate circular, cu fibre de colagen si fibre
elastice interpuse. Aceste straturi de celule musculare netede sunt prezente la venele musculare, ele
lipsind la cele conjunctive sau atipice (ex.: vv trabeculare splina, cerebrale). In schimb fibrele
musculare sunt prezente in toate tunicile venelor ce vascularizeaza uterul gravid.
Adventicea este tunica preponderenta, formata din fibre de colagen si o retea de fibre
elastice. Ele prezinta vasa vasorum si nervi vasomotori.
Trunchiurile venoase principale, situate in apropierea cordului, sunt vene de calibru mare.
Tunica lor intima este bine dezvoltata (aceeasi structura), insa tunica medie este mult mai subtire,
fiind formata din straturi de fibre musculare dispuse concentric, fibre de colagen si fibroblasti. La
anumite animale, celulele musculare cardiace se extind pana in tunica medie a cavelor si
pulmonarelor, aproape de jonctiunea lor cu cordul. Adventicea este cea mai groasa si cea mai bine
dezvoltata. Alaturi de fibrele elastice si de colagen, se intalnesc si celule musculare netede, dispuse
longitudinal. Venele mari prezinta in aceasta tunica vasa vasorum si nervi vasomotori.

Page 8 of 8