Screening-ul cancerului -acţiunea de depistare cancerului sau precursorii săi la indivizii

asimptomatici, cu scopul de a scădea morbiditatea şi mortalitatea (prevenției secundare).

Scop: reducerea mortalității prin cancer
reducerea suferinței induse de neoplaziile avansate
reducerea costurilor generale de tratament

Problema de sanatate publica , Etapele istoriei naturale a cancerului respectiv

trebuie să fie bine studiate şi clar identificate.
-Sensibilitate şi specificitate crescută;
-„Costuri” convenabile (psiho-social şi financiar);
-Invazivitate minimă, absenţa riscurilor, simplitate, reproductibilitate;
-Posibilitatea utilizării ca test „de masă” (număr mare de persoane);
-Conducerea la un tratament precoce, reducând mortalitatea specifică prin cancer.

Neo mamar
1. Autoexaminarea sânilor- modificările de ansamblu ale sânului (simetrie, formă,
dimensiuni, modificările tegumentelor şi/sau regiunii mamelonare (culoare, infiltraţie,
retracţie, secreţii anormale).
Factori cu impact neg: teama de boală, subiectivismul, natura intimă a gestului,
disconfortul produs, frica de amputaţia sânului
2. Examenul mamografic- 85-90% din cazurile când acesta este prezent, şi are o
specificitate de 91-95% la femeile sănătoase.
3. Examenul IRM al sânilor este o metodă sensibilă (75%)-scump

Factori de risc: Rude de gradul 1 (parinti, sora, frate sau copil) cu cancer mamar
Existenta unei mutatii BRCA1 sau BRCA2 (pe baza unui test genetic)
Radioterapia la nivelul pieptului efectuata intre varsta de 10 si 30 de ani

absenţa în factorilor de risc, şi între vârstele de 35-40 de ani: autoexaminarea lunară, examen
clinic anual, mamografie şi/sau ecografie mamară la 2-3 ani
în prezenţa factorilor de risc, sau după vârsta de 50 de ani: examen clinic şi mamografie anual.
Ca col uterin
Evaluarea pentru leziuni preneoplazice se face prin citologie convenționala sau în
mediu lichid, dupa recoltarea examenului Babeș-Papanicolaou, combinat sau nu cu
depistarea HPV.
Prezența unor rezultate patologice la examenul de screening obligă la repetarea testării
sau la investigarea ulterioară prin colposcopie, urmată sau nu de biopsie cervicală.

Ultimele studii recomandă debutul procedurilor de screening începând cu vârsta de 21 de ani,

indiferent de momentul începerii vieții sexuale.
În intervalul de vârstă 21-29 de ani, se recomandă screeningul la 3 ani, doar prin citologie
(examen Pap), fără testare HPV.
Pentru grupa de vârstă 30-64 de ani, se recomandă screeningul citologic concomitent cu
testarea HPV la fiecare 5 ani. Screeningul doar prin citologie la fiecare 3 ani este de
asemenea o variantă acceptabilă.
Oprirea screeningului se indică de la vârsta de 65 de ani, la paciente cu screening
corespunzator în antecedente (3 examinări citologice sau doua testări HPV succesive
negative)

CCR
4 grupe de risc crescut pentru cancerele colo-rectale:
-persoanele cu istoric personal şi/sau familial de CCR;
- persoanele cu sindroame genetice (polipoza adenomatoasă familială, cancerul colo-rectal
ereditar non-polipozic [HNPCC]), care în absenţa tratamentului chirurgical profilactic prezintă
un risc foarte crescut de cancer;
-persoanele cu boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boală Crohn), mai
ales dacă au fost diagnosticate la vârste tinere;
- persoanele cu polipi adenomatoşi şi viloşi sporadici; polipii viloşi se pot transforma malign în
1/3 din ca zuri
Potentiale tehnici de sceening
-evidenţierea hemoragiei oculte în materiile fecale (fecal occult blood testing FOBT)- proporţie
mare de rezultate fals-negative, întrucât aproape toţi polipii de colon şi peste 50% din CCR nu
sângerează.
-recto-/sigmoido-/]colonoscopia
-colonografia tomografică computerizată (colonoscopia virtuală)
-examinarea digitală rectală (tuşeul rectal)

La persoane fără factori de risc, screening-ul CCR va debuta de la vârsta de 50 ani, prin examen
rectal anual, FOBT anual şi colonoscopie la fiecare 10 ani
La persoanele cu risc screening-ul se va începe foarte precoce, de la 30-35 de ani sau la o vârstă
cu circa 5-10 ani mai mică decât cea la care a fost diagnosticată cel mai recent o rudă de gradul I,
prin FOBT anual şi colonoscopie la fiecare 1-2 ani

Cancere cutanate-
A – asymmetry – formă asimetrică, suprafaţă neregulată, cruste, ulceraţii, sângerări
B – border – margini neregulate
C – color – culoare neomogenă, brun-maronie închisă, cu zone depigmentate
D – dimension – diametru > 1 cm, creştere recentă > 5 mm
E – elevation – supradenivelare > 1 mm

Melanom malign Leziuni benigne

Mărimea: peste 1 cm, cu creştere în dimensiuni sub 1 cm, cu dimensiuns tabile
Culoarea: variabilă, aspect de frunză de toamnă cafenie, palidă (cu înaintarea în vârstă)
Suprafaţa: dură, rugoasă, supradenivelată, ulcerată netedă, aspect moale, catifelat
Conturul: neregulat rotund, ovalar
Pielea din jur: prelungiri pigmentare, aspect eritematos limita netă, halou alb
Senzaţie: prurit, apăsare absente
Localizarea: în special torace posterior, scalp întreg corp(zone expuse soare)
Ca prostata- Screening-ul CP se efectuează prin dozarea antigenului prostatic specific
(PSA), tuşeu rectal (TR) şi ecografie endorectală (TRUS).
PSA- nivelul PSA seric poate fi crescut şi în inflamaţii/infecţii ale prostatei, retenţie urinară,
hiperplazia benignă de prostată (adenom periuretral, HBP) şi după tuşeu prostatic

-cu istoric familial de CP negativ şi o speranţă de viaţă >10 ani- va începe de la vârsta de 50
ani, prin dozarea anuală a PSA, TR şi/sau TRUS
- prezintă un risc crescut- rudă de gradul I cu CP, vârsta de iniţiere a supravegherii este de 40-45
ani, prin examinări anuale ale PSA, TR şi TRUS.

NBP- prevenţia primară (neiniţierea/abandonarea fumatului) poate conduce la eliminarea CBP;

- La marii fumători (>10 pachete-an), de la vârste peste 45 de ani, este raţională
efectuarea unei radiografii toracice anual, în absenţa altor investigaţii/markeri