C.

ŢESUTURILE

1. Definitie: tesutul este o grupare de celule care au aproximativ aceeasi forma si structura si
indeplinesc aceeasi functie.

Celulele sunt unite între ele printr-o substanta intercelulara fie în cantitate mică (s. de cimentare), fie
în cantitate mai mare (s. fundamentală). Ţesuturile sunt rezultatul histogenezei, care implică
numeroase diviziuni mitotice şi diferenţiere celulară.

Ramura biologiei care se ocupa cu studiul complex morfo-anatomic, fiziologic si biogenetic al

tesuturilor poarta numele de histologie.

Tesuturile sunt de 4 tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos.

2. Tipuri de tesuturi:

I. Tesutul epitelial:

este format din unul sau mai multe straturi de celule strans legate intre ele, asezate pe o membrana
bazala;

nu este vascularizat, nutritia lui se face prin difuziune, pe seama tesutului conjunctiv aflat sub
membrana bazala;

functional, epiteliile se clasifica in epitelii de acoperire, glandulare si senzoriale:

tesut epitelial de acoperire

- acopera organismul la exterior (epiderma), captuseste la interior principalele organe cavitare,

formând mucoase.

- după nr. straturilor de celule pe care le au, pot fi :

🡪 epiteliile unistratificate ale căror celule sunt dispuse intr-un singur strat şi pot avea forme diferite.
Ele pot fi:

epitelii pavimentoase simple: format din celule turtite ce formeaza pleura, pericardul, tunica interna
a vaselor sangvine, limfatice, endoteliul (peretele) capilarelor, alveolelor pulmonare;

epitelii cubice simple: intra in structura bronhiolelor, a peretilor unor canale mici ale glandelor
salivare;

epitelii cilindrice simple: intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la cardia pana la rect, a
trompelor uterine.

🡪 epitelii pseudostratificate sunt formate din celule asezate intr-un singur strat, dar nuclei acestora
sunt situati la nivele diferite, ceea ce creaza imnormalsia de stratificare. Intra in structura mucoasei
ce captuseste nazofaringele, traheea, bronhiile mari;

🡪 epiteliile pluristratificate contin mai multe straturi de celule asezate pe membrane bazala. Pot fi :

pavimentoase: au stratul superficial format din celule turtite cheratinizate (epiderma) sau
necheratinizate (mucoasa bucala, esofagiana, a uretrei, vaginului);

cubice: au stratul superficial format din celule cubice, formeaza epiteliul canalelor mici ale
glandelor salivare si sebacee;

cilindrice: stratul superficial contine celule cilindrice, formeaza mucoasa valului palatin, epiteliul
canalelor mari ale glandelor salivare;

epiteliul de tranzitie: intra in constitutia mucoasei cailor excretoare urinare (vezica, uretere, uretra),
nu permite absorbtia urinei si protejeaza mucoasa de actiunea iritanta a acesteia.

tesuturi epiteliale glandulare

- formate din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie specifici si care
formeaza parenchimul glandular. Imnormaluna cu tesut conjunctiv, vase de sange si fibre nervoase,
acestea formeaza glande.

Glandele pot fi:

exocrine: isi varsa produsii de secretie prin canale la exteriorul corpului (glanda

sebacee, sudoripare) sau in tubul digestiv (glande salivare, gastrice, intestinale);

🡪 endocrine: isi varsa produsii de secretie, numiţi hormoni, direct in sange sau limfă

(hipofiza, tiroida, etc.);

🡪 mixte: au functie endocrina si exocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).

tesuturi epiteliale senzoriale

- sunt formate din celule receptoare, specializate în receptionarea diferitilor stimuli externi si interni
si celule de sustinere cu rol protector. Aceste epitelii intra in structura segmentului periferic al
analizatorului gustativ, auditiv, vestibular.

II. Tesutul conjunctiv:

este alcatuit din:

celule conjunctive,

fibre conjunctive (de colagen, reticulina, elastina) si

substanta fundamentala – ocupă spatiul dintre celule si fibre. Poate fi moale, dura sau semidura.
Intervine in metabolismul apei şi al sarurilor minerale. E produsa tot de celulele conjunctive.;

dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi conjunctive: moi,
semidure si dure;

tesuturi conjunctive moi: cu urmatoarele tipuri:

🡪 tesut conjunctiv lax: formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi; are rol trofic, de sustinere si
de aparare; componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale;
🡪 tesut reticulat: se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena; fibrele de reticulina
si celulele conjunctive (reticulocite) sunt organizate in retea; celule conjunctive normaldomina;

🡪 tesut fibros: normaldomina fibrele de colagen, formeaza tendoanele, ligamentele, capsulele si

fasciile musculare, avand rol mechanic;

🡪 tesut adipos: normaldomina celulele care depoziteaza grasimi (adipocite), se gaseste in hipoderm,
mezenter, in jurul unor organe (rinichi, globi oculari, etc.), avand rol de izolant termic al corpului;

🡪 tesut elastic: normaldomina fibrele de elastina, formeaza tunica medie a arterelor mari si venelor.

tesut conjunctiv semidur (cartilaginos):

- substanta fundamentala contine condrina, imnormalgnata cu saruri de calciu si sodiu; nu este

vascularizat, nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il inconjoara (pericondru –
membrana conjunctivo-vasculara ce inveleste cartilajul). Celulele tinere se numesc condroblaste si
secreta substanta fundamentala. Celulele mature se numesc condrocite si sunt dispuse in cavitati
numite condroplaste. Exista trei tipuri de tesut cartilaginos:

🡪 tesut cartilaginos hialin: constituie matricea pentru osificarea endocondrala (de cartilaj), la
embrion formeaza scheletul, iar la adult formeaza cartilajele costale, traheo-bronhice, laringeale,
septul nazal;

🡪 tesut cartilaginos elastic: este normalzent in structura pavilionului urechii, conductul auditiv
extern, epiglota, unele portiuni ale laringelui si ale trompei lui Eustachio;

🡪 tesut cartilaginos fibros: formeaza discurile intervertebrale, meniscurile articulare, simfiza

pubiana, iar uneori este normalzent si la locul de insertie a tendoanelor pe os;

tesut conjunctiv dur (osos):

- substanta fundamentala contine oseina, imnormalgnată cu saruri de calciu si fosfor. Contine trei
tipuri de celule: osteoblaste, celule tinere care secreta oseina, osteocite, celule mature cu multe
normallungiri, adapostite in cavitati numite osteoplaste, si osteoclaste, celule gigantice,
multinucleate, cu un echipament enzimatic bogat, care distrug si limiteaza formarea tesutului osos.
Exista doua tipuri de tesut osos:

🡪 tesut osos spongios: este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteaza cavitati de diferite
marimi, areole, in care se afla maduva hematogena (producatoare de elemente figurate sangvine).
Se gaseste in interiorul oaselor lungi, in oasele scurte si late, dispozitia trabeculelor asigura o mare
rezistenta capetelor oaselor lungi.

🡪 tesut osos compact: formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele superficiale ale oaselor
scurte si late. Unitatea morfologica si functionala a osului compact este osteonul (sistemul
haversian), alcatuit din canale haversiene in jurul carora se dispun

5-30 de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.

Morfologia oaselor

Suprafaţa externă deţine o mare semnificaţie descriptivă, normalzentând o serie de repere cu rol în
determinarea oaselor, în identificarea poziţiei anatomice şi a raporturilor. Pe suprafaţa oaselor se
află două tipuri de repere: proeminenţe şi cavităţi.

Proeminenţele sunt de 2 tipuri:

articulare sunt acoperite de cartilaj articular (fiind astfel netede şi lucioase), contribuind la realizarea
unor articulaţii

nearticulare nu normalzintă cartilaj articular servind la inserţia unor muşchi. Sunt de mai multe
tipuri: apofize, tuberozităţi, eminenţe, tuberculi, spină, creastă.

Cavităţile sunt de 2 tipuri:

articulare răspund unor proeminenţe articulare invers conformate, normalzentând cartilaj articular.

neaticulare: canale şi găuri. Canalele adăpostesc diferite elemente anatomice (tendoane). Găurile
renormalzintă perforaţii ale osului. Sunt proprii osului anume găuri nutritive (pe unde intră în os
vasele de sânge care îl hrănesc) şi găuri de trecere (orificiile nervilor cranieni).