Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) - celule conjunctive,
c) -substanta fundamentala
Tesuturi onjunctive moi A. tesut c. conjunctiv lax; B. tesut reticulat; C. tesut fibros; D. tesut adipos.
1. Tesuturile conjunctive moi
Rol: -leaga intre ele diferite parti ale organelor
-ofera protectie mecanica,
-depoziteaza grasimi,
-produce elmentele figurate ale sangelui
-au rol in imunitate etc.
a) tesutul lax -are componentele in proportii ~ egale,
-contine nervi si vase de sange
-insoteste si hraneste alte tesuturi
b) tesutul fibros –contine multe fibre de colagen ,are rezistenta mecanica
- intra in alcatuirea tendoanelor,dermei si articulatiilor;
c) tesutul elastic–are multe fibre elastice
-intra in alcatuirea vaselor de sange si in plamani;
. Tipuri de tesut muscular: A. striat scheletic; B. striat de tip cardiac; C. neted visceral.
. Structura unei miofibrile; A. Schema; B. Dispunerea reticulului sarcoplasmic si a sistemului tubular in fibra musculara; 1.
disc clar; disc intunecat; 3. banda H; 4. membrana Z; 5. fibre de miozina; 6. fibre de actina; 7. sarcomer; 8. reticul sarcoplasmic; 9.
sistem tubular; 10. sarcolema; 11. sarcoplasma; 1 mitocondrii; 13. miofibrile.
1. Tesutul muscular striat este alcatuit din:
-fibre musculare striate, cu contractie voluntara rapida. Acesta formeaza muschii
scheletici, musculatura limbii, a faringelui, a treimii superioare a esofagului si a unor sfinctere.
Fibrele musculare striate sunt celule alungite, de 1 mm-l2 cm lungime si 20-l00 μ diametru.
Ele sunt alcatuite din:- sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei situati periferic..
Organitele specifice fibrelor musculare sunt miofibrilele, elemente contractile asezate in
sarcoplasma. Vazute la microscopul optic au aspect eterogen, o alternanta de discuri (benzi)
clare si intunecate situate la acelasi nivel in toate miofibrilele, dand aspectul dungat (striat)
specific fibrei musculare striate. Discurile clare sunt strabatute de membrana Z, iar
discurile intunecate de o zona clara, zona H. Segmentul cuprins intre doua membrane Z consti-
tuie sarcomerul unitatea morfofunctionala a miofibrilei.
La microscopul electronic, miofibrilele apar alcatuite din doua tipuri de miofilamente:
groase- miozina, cuprinse in discurile intunecate,
subtiri - actina, solidarizate de membrana Z si intercalate intre miofilamentele groase.
RETINETI! Muschii reprezinta 30— 40% din greutatea corporala, adica aproximativ 30 kg pentru
un om de 70 kg.
2. Tesutul muscular striat de tip cardiac formeaza miocardul.
Este un tesut muscular cu contractie involuntara. Miocardul este alcatuit din fibre
musculare cardiace, alungite si ramificate, cu lungime si diametru mai mici decat ale fibrelor
striate si cu structura asemanatoare acestora, dar cu nucleu unic si asezat central.
3. Tesutul muscular neted visceral este constituit din fibre musculare/netede, omogene,
cu contractie involuntara, lenta si prelungita.
Formeaza musculatura tubului digestiv (incepand cu a doua treime a esofagului), a cailor
aeriene respiratorii, a tractului genital, muschii corpului ciliar, stratul muscular din peretii
vaselor sangvine.
Fibrele sale sunt asezate in straturi si benzi sau sunt raspandite in tesut conjunctiv.
Fibrele musculare netede au aspect fusiform 10—100 μ lungime si sunt formate din
sarcolema, sarcoplasma omogena si un nucleu situat centrat.
In sarcoplasma sunt organite comune si organite specifice— miofibrile fara striatii
transversal, neorganizate in sarcomere.
4. Tesutul muscular neted multiunitar este format din fibre musculare separate si se
gaseste in irisul globului ocular. Are contractii fine si limitate.
4. TESUTUL NERVOS
Tesutul nervos este format din -:
-celule specializate (neuroni) ,
- celule gliale (nevroglii).
1. Neuronul
Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului si tesutului nervos,
capabila de excitabilitate, conductibilitate si integrare
- este alcatuit din:
1. corpul neuronului:
a)- membrana(nucleolema)
b) -citoplasma(nucleoplasma) ,
c) -nucleu;
2.- prelungiri : a) dendrite (in numar variabil) ,
b) axon (unic)
Clasificare
-Dupa numarul prelungirilor exista neuroni: unipolari, pseudounipolari, bipolari si
multipolari.
-Dupa forma corpului celular sunt neuroni: sferici, ovoidali, fusiformi, piramidali etc.
-Dupa functie neuronii se grupeaza in: senzitivi, motori si de asociatie.
a) Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu
dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea exteroceptiva si proprioceptiva (neuroni
somatosenzitivi) si sensibilitatea visceroceptiva (neuroni viscerosenzitivi).
b) Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii
motori din scoarta cerebrala sau din substanta cenusie medulara). Ei determina contractia
musculaturii scheletice (neuronii somatomotori) si a celei netede (neuronii visceromotori).
c) Neuronii de asociatie sau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care
realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii motori.
Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrele nervoase.
Fibrele mielinice prezinta trei teci: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle.
Teaca Schwann este formata din celule gliale rasucite in jurul fibrei. Intre celulele
Schwann se afla strangulatiile Ranvier,iar spre exterior, rezulta o suprapunere de membrane
lipoproteice, care formeaza teaca de mielina. Aceasta are rol trofic, de protectie si izolator.
Teaca Henle, care acopera la exterior fibra nervoasa in intregime, este de
natura conjunctiva si are rol de aparare.
Organele nervoase sunt formate din tesut nervos (neuroni si celule gliale), tesut
conjunctiv si vase sangvine.Tesutul nervos formeaza atat sistemul nervos, cat si cel periferic.
2.Celulele gliale
Celulele gliale au functii trofice (de nutritie a neuronilor), metabolice ( de fagocitare a ne-
uronilor distrusi), de sustinere si reparatorie (cicatrizare)
Ele se interpun intre neuroni si vasele sanguine. Isi pastreaza capacitatea de diviziune.
EVALUARE
b. peritoneului;
c. mucoasei uterine;
d. mucoasei intestinului subtire;
a. tesut conjunctiv;
b. mielina;
c. celule gliale;
d. neurofibrile;
e. acetilcolina.
a. unistratificat pavimentos;
b.unistratificat cubic;
c. unistratificat cilindric;
d. glandular;
e. pseudostratificat.
a. sarcoplasma;
b. zona H;
c. discul clar;
d. sarcomerul;
e. discul intunecat.
a. condroplastele;
b. fibrele de reticulina;
c. vasele de sange;
d. condroblastele;
e. condrocitele.
a. epitelial:
b. cartilaginos:
c. osos;
d. muscular;
e. nervos.
a. semidure;
b. senzoriale;
c. glandulare;
d. conjunctive moi;
e. de acoperire.
B. Notati, in spatiile din fata structurilor enumerate in coloana I, literele din coloana II, corespunzatoare tipurilor de tesuturi
care intra in alcatuirea acestora:
I II
_1. Peretele capilarelor sangvine a. tesut conjunctiv fibros
C. Efectuati observatii microscopice pe preparate fixe, cu sectiuni prin tesuturi, existente in laboratorul de biologie.
Utilizati informatiile astfel obtinute pentru recunoasterea tesuturilor din imaginile alaturate.
1.———————
———————
3.———————
4.———————
Nominalizati criteriile care au stat la baza deciziei. Identificati componentele tesuturilor recunoscute.