Capitolul I – Geografie politică

Statele și grupările regionale de state

Geografia politică este o ramură a geografiei care studiază efectele teritoriale ale acțiunii politice. Mai concret, se
ocupă cu studierea statelor și a relațiilor complexe dintre acestea.

Harta politică este o reprezentare cartografică ce include statele lumii (și capitalele acestora) și teritoriile
dependente.

Statul este o unitate administrativ-teritorială independentă, delimitată de granițe, în care instituțiile politice își
exercită suveranitatea (iau decizii privind politica internă și externă). Orice stat are capitală, granițe, monedă,
imn, drapel și populație. În prezent pe glob sunt 193 de state recunoscute oficial și 3 cu o recunoaștere discutabilă
(Kosovo – de ex. nerecunoscut de România, Federația Rusă, Spania etc., Autoritatea Palestiniană și Taiwan, pe
care China îl consideră propriul său teritoriu).

Teritoriul dependent este o unitate administrativ-teritorială guvernată de un stat, fără însă ca aceasta să facă
parte din statul respectiv. Termenul este folosit pentru a înlocui adesea expresia „colonie” (folosită în trecut, pe
vremea marilor imperii coloniale). Exemple: Groenlanda și Insulele Feroe sunt dependente de Danemarca,
Gibraltar (în sudul Spaniei) de U.K., Reunion și Guyana Franceză de Franța, Puerto Rico de S.U.A. etc (mai multe
exemple, pe continente și țări, în manual la pag. 15).

Capitala este orașul din care se exercită autoritatea politică și administrativă a statului respectiv. Există 3 tipuri de
capitale:
- istorice (permanente) – au deținut acest rol dintotdeauna. Ex. Atena, Londra, Lisabona, Paris, Copenhaga,
Cairo, Roma...
- introduse – apărute mai târziu din rațiuni de poziție mai favorabilă, rivalități, echilbrare a nr de locuitori,
înlocuind la un moment dat vechea capitală. Ex. Canberra (Australia), Brasilia, Washington, Islamabad
(Pakistan), Dodoma (Tanzania), Yamoussoukro (Coasta de Fildeș), Abuja (Nigeria), Ankara etc.
- divizate – când o țară are mai multe capitale, de regulă pentru a marca divizarea puterilor în stat. Ex.
Haga și Amsterdam (Olanda), Cape Town, Pretoria și Bloemfontain (Rep. Africa de Sud), La Paz și Sucre
(Bolivia) etc.

Granițele – linii de demarcație ce stabilesc limitele dintre state. Există mai multe tipuri de granițe:
- naturale – montane (pe linia celor mai înalte vârfuri). Ex. Himalaya între China, India și Nepal; Pirinei
(Franța, Spania, Andorra), Alpi (Italia cu Franța, Elveția, Austria), Anzi (Chile - Argentina), Caucaz (între
Armenia, Georgia și Azerbaidjan), Scandinaviei (Norvegia - Suedia) etc.
- fluviale, în lungul apelor curgătoare. Ex. Dunărea (Slovacia și Ungaria), Zambezi (Zimbabwe și
Zambia), Congo (Congo și Rep. Democratică Congo), Amur (Rusia - China), SF. Laurențiu (SUA -
Canada), Rio Grande (SUA - Mexic) etc.
- lacustre, limita trece prin lacuri. Ex. Marile Lacuri Americane (SUA - Canada), Geneva (Franța -
Elveția), Titicaca (Bolivia - Peru), Ciad (între mai multe state africane) etc.
- maritime – pentru toate țările care au litoral.
- conveționale (artificiale):
- astronomice. Limita dintre state este trasată pe paralele și/sau meridiane. Ex. Canada cu SUA (în
sud și NV, cu Alaska), Egipt cu Libia și Sudan, Indonezia cu Papua Noua Guinee, Coreea de N și
Coreea de Sud etc.
- geometrice. Limita este dată de linii drepte, oblice. Ex. în multe situații la statele situate în
deșerturi (Algeria cu Niger și Mali), Yemen cu Oman etc...
- terestre – ex. România cu Ungaria.

Tipuri de state. Statele lumii se diferențiază după foarte multe aspecte: regimul politic și socio-economic, poziția
geografică, suprafață, număr de locuitori, forma teritoriului, forma de guvernământ, structura de stat (modul de
organizare internă), nivelul dezvoltării economice.

1. Regimul politic:
- state democratice/ capitaliste – marea majoritate a statelor lumii.
- state socialiste/ comuniste – Coreea de Nord (R.P.D. Coreeană), China, Cuba și Vietnam.
2. Poziția geografică:
- state insulare – Malta, Cuba, Jamaica, Madagascar, Indonezia, Noua Zeelandă etc.
- state peninsulare – Suedia și Norvegia, Spania și Portugalia, Grecia, Italia, Danemarca (în Pen. Iutlanda),Turcia
(Pen. Asia Mică), Arabia Saudită, India, Vietnam, Cambodgia, Thailanda, Myanmar, Malaezia (ultimele 5 în Pen.
Indochina) etc.
- state cu fațadă maritimă – România, Ucraina, Brazilia, Venezuela, China, Germania, Polonia, Maroc, Namibia...
- state fără litoral – Ungaria, Cehia, Austria, Paraguay, Bolivia, Mongolia, Afganistan, Niger, Ciad, Sudanul de Sud...

3. Suprafață (mărimea teritoriului):

- state continentale (peste 7.000.000 km2): Federația Rusă, Canada, China, SUA, Brazilia, Australia.
- state foarte mari (între 1 și 7 milioane de km2): India, Kazahstan, Mongolia, Argentina, Mexic, Algeria, Libia ...
- state mari (între 500.000 și 1.000.000 km2). Ucraina, Franța, Spania...
- state mijlocii (între 100.000 și 500.000 km2): Germania, Italia, Polonia, Suedia, România (237.381 km 2), UK...
- state mici (îmtre 10.000 și 100.000 km2): Olanda, Belgia, Portugalia, Austria, Elveția...
- state foarte mici/ pitice/ liliput (sub 10.000 km2): Vatican (cea mai mică țară din lume, sub 0,5 km 2), Monaco (sub
2 km2), Malta, Liechtenstein, Andorra, Luxemburg, San Marino (în Europa). În Oceania: Nauru și Tuvalu (de 21,
respectiv 24 km2)...
Stalele continentale și foarte mari au avantajul că pe un teritoriu atât de extins se găsesc variate resurse
naturale, care le sprijină dezvoltarea economică.

4. Numărul de locuitori:
- state gigantice (peste 1 miliard de locuitori): China și India;
- state cu populație foarte mare (între 100.000.000 și 1 miliard de locuitori): SUA, Indonezia, Brazilia, Pakistan,
Bangladesh, Japonia, Mexic, Nigeria, Rusia.
- state cu populație mare (50 mil. – 100 mil. loc.) – in Europa: Germania, Franța, UK, Italia
- state cu populație mijlocie (între 20 mil. – 50 mil. loc.) – în Europa: Spania, Ucraina, Polonia
- state cu populație mică și foarte mică (sub. 20 mil loc.) – România (circa 19 mil.), Elveția, Slovenia, Letonia etc.
Statul cu cel mai mic număr de locuitori este Vatican (circa 1000 loc.)

De cele mai multe ori, densitatea medie a populației indică o altă situație statistică. Calculându-se ca raport între
numărul de locuitori și suprafață, densitatea medie e invers proporțională cu suprafața. De aceea, statele foarte
mari au densități medii reduse (Canada și Australia cam 3 loc/km 2, Rusia – loc/km2, Mongolia – 1,6 loc/km 2 – țara
lumii cu cea mai redusă densitate), iar statele pitice densități foarte mari (Monaco 16.000 loc/km 2 – țara lumii cu
cea mai ridicată densitate medie, Singapore – circa 6000 loc/km 2, Malta – peste 1400 loc/km2).

5. Forma teritoriului:
- state alungite (pe o anumită direcție) - Chile, Malawi, Norvegia, Federația Rusă, Togo, Thailanda, Vietnam,
Turcia...
- state compacte (cu formă geometrică și dezvoltate aproximativ egal în toate direcțiile) – România, Macedonia,
Spania, Franța, Cehia, Egipt...
- state fragmentate – cu mai multe teritorii separate între ele: cele insulare (multe insule separate de ape) –
Japonia, Filipine, Indonezia, Noua Zeelandă, U.K. (conține și nordul Insulei Islanda) etc., apoi SUA (care conține și
Alaska și Insulele Hawaii), Italia (cu Insulele Sardinia și Sicilia), Grecia (are multe insule), Danemarca (spațiu
peninsular și multe insule)...
- state perforate – teritoriu „găurit” de un alt stat (care se cheamă enclavă). Italia (în interiorul ei se află enclavele
Vatican și San Marino) și rep. Africa de Sud (de enclava Lesotho).

6. forma de guvernământ:
- republici – prezidențiale – Rusia, Franța, SUA, toate țările Americii de Sud, cele mai multe din Africa...
- parlamentare – Germania, Italia, Israel, India...
- monarhii – constituționale – cele din Europa (Spania, UK, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia +
Monaco, Liechenstein, Luxemburg și Andorra), Japonia, Iordania, Thailanda, Malaezia, Maroc... si Canada,
Australia, Noua Zeelanda, Jamaica ... (din Commonwealth, foste colonii engleze, care si acum sunt conduse
onorific de regina Marii Britanii), EAU, Kuweit
- absolutiste: în spațiul islamic – Arabia Saudită, Oman, Qatar, Brunei
7. structura de stat (organizarea teritorială):
- state federale – formate din mai multe unități teritorial-adminsitrative cu legi și autorități proprii, dar
coordonate de o autoritate centrală: majoritatea statelor foarte mari – SUA, Canada, Brazilia, India, Australia,
Federația Rusă, Mexic, Argentina, dar și Malaezia, Germania și Austria (au landuri), Elveția (cu cantoane), Belgia,
Bosnia și Herțegovina, Emiratele Arabe Unite...
- state unitare, indivizibile – marea majoritate: Ucraina, Paraguay, Mongolia, România...

8. nivelul dezvoltării economice. Se iau în calcul mai multe criterii, între care PIB/ loc. (PIB – produsul intern brut),
consumul și producția de energie electrică, sructura ppulații pe domenii de activitate. Există:
- state foarte dezvoltate – SUA, Japonia, Germania, Canada, Italia, Spania, Coreea de Sud, Australia, Elveția... +
Rep. Africa de Sud
- state recent industrializate – Polonia, Turcia, Mexic, Argentina, Brazilia, China, Thailanda, Singapore, Taiwan
Malaezia (așa numiții „tigri asiatici”)
- în curs de dezvoltare (cele foste comuniste) – Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Cehia, Serbia...
- subdezvoltate/ sărace/ statele „lumii a treia” - aproape toate țările africane, în Asia – Bangladesh, Bhutan,
Afganistan, Nepal, în America singura țară care se încadrează aici este Haiti.
- exportatoare de petrol, ale căror venituri nu sunt stabile, ele depinzând de oscilația prețului petrolului pe plan
mondial: Libia, Venezuela, Ecuador, Nigeria, Gabon și cele de la Golful Persic: Arabia Saudită, Iran, Irak, EAU,
Kuweit, Oman, Qatar, Bahrein. Ele formează o organizație foarte puternică pe plan mondial – O.P.E.C. (Organizația
statelor exportatoare de petrol), care decide atât prețul mondial al petrolului, cât și nivelul producției.

Grupările teritoriale de state. Gruparea statelor se poate face după mai multe criterii:
- așezarea geografică. In Europa state din regiunea Europa Nordică, Vestică, Sudică, Centrală, Estică, Sudică;
în Asia – în regiunea Asia Centrală, de SV, de S, de SE, de E; în America – cele din America de Nord,
Centrală și de Sud. Cele din America Centrală se împart în state insulare (gen Cuba, Haiti, Rep.
Dominicană, Jamaica, Barbados...) și istmice (Guatemala, Belize, Honduras, Salvador, Nicaragua, Costa
Rica, Panama). Cele din America de Sud se împart în state andine (în V, situate în Munții Anzi: Columbia,
Ecuador, Peru, Bolivia și Chile) și state atlantice (toate celelalte, chiar dacă sunt state fără litoral, precum
Paraguay).
- rasial, lingvistic și religios . În Africa – Africa Sahariană, populată de rasa albă, de limbă arabă și religie
islamică și Africa Subsahariană, cu populație negroidă, vorbind limbi ale vechilor colonițti europeni și limbi
proprii, practicând religii tribale. Sau America împărțită în America Anglo-Saxonă (Canada și SUA) și
America Latină (Mexic, America Centrală și de Sud, unde principalele limbi vorbite sunt spaniola și
portugheza).
- istoric – state grupate în Commonwealth, ce include toate fostele colonii engleze, inclusiv Australia,
Belize, Jamaica, Canada, Noua Zeelandă, toate statele din Oceania.
- economic – grupări economice precum U.E., ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est), NAFTA
(Acordul Nord-American de Comerț Liber), OPEC, APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific), CEMN
(Coooperarea Economică a Mării Negre), MERCOSUR (Piața Unită a Sudului, cu state din America de Sud)
etc.
- militar – NATO, ANZUS (Australia, Noua Zeelandă, SUA).