Geografie politică

Statele și grupările regionale

de state
 Geografie politică

• Geografie politică = ramură a geografiei umane care

studiază statul, ca unitate teritorială existentă pe harta
politică, și relațiile interstatale, pornind de la aspectele
politice ale fenomenelor geografice.

• Geopolitică = știință care studiază impactul așezării și

poziționării geografice a unui stat asupra politicii sale
externe și interne și impactul factorului spațial asupra
politicii internaționale.
 Statele

● Statul este o unitate administariv-politică limitată de

granițe bine definte și recunoscute internațional, cu statut
independent, guvernată de o instituție politică ce își exercită
suveranitatea asupra propriului teritoriu.

- La nivel mondial există 195 de state independente şi peste 70 de teritorii

dependente

 Teritoriu dependent - spațiu geografic, de mărime diferită, aflat sub

guvernarea unui stat.
 Statele

 Utilizând manualul și harta politică a lumii, completați

tabelul de mai jos referitor la teritoriile dependente:

Denumirea teritoriului Țara care administrează

dependent teritoriul
 Componentele statului

https://www.goconqr.com/mindmap/38998189/untitled
 Clasificarea statelor după mărimea demografică

● După mărimea demografică:

- state gigant (peste 1 mld. loc.) - .....;

- state foarte mari (peste 100 mil. loc.)- .....;

- state mari (50-100 mil. loc.) - ....

- state mijlocii (20-50 mil. loc.) –Canada, ....;

- state mici şi foarte mici (sub 20 mil. loc.) – Vatican, Tuvalu, Nauru
etc.

● De ce este important, din punct de vedere geopolitic, gradul

de omogenitate al populației unui stat?
 Clasificarea statelor după mărimea demografică

 Ordonați descrescător următoarele state din punct de vedere al populației:

a) Australia, China, Franța, Japonia, Ungaria;
b) Germania, India, Mexic, Polonia, Suedia;
c) Canada, Grecia, Indonezia, Mongolia, Turci
Clasificarea statelor după poziția geografică
 Clasificarea statelor după poziția geografică

● După poziţia geografică, statele se clasifică în:

a. state continentale:  care nu au ieşire la mare;
exemple: ...
 Clasificarea statelor după poziția geografică
b. state maritime:  cu faţade maritime,
exemple: ...
● Car
 peninsulare, e
insula este avant
r? ajul u
exemple: ... nui st
Dar d at
 insulare. ezava
n ta j u
l?
exemple: ...

Poziția și localizarea geografică, influențează structura și profilul ramurilor

economice.
● În funcție de poziția geografică, statele au:
- tipuri specifice de climă și soluri un anume potențial agroproductiv;
- acces la mare, ocean sau alte unități hidrologice (fluvii, lacuri);
- anumite caracteristici ale rețelei de transport, a relațiilor comerciale și a
activităților de turism.
 Frontierele de stat

● Statele sunt delimitate între ele

prin granițe/frontiere:

• granița – linia care stabilește

limitele dintre două sau mai multe
unități administrative, politice etc.;

• frontiera – spațiul dintre două

state, de natură convențională sau
impusă, care delimitează teritoriile
respective.
 Frontierele de stat

● Frontierele oficiale
1. naturale:
 granițe terestre – cumpene de ape în zonele montane –
Nepal și China (cea mai înaltă zonă de frontieră); Argentina și Chile;
Franța și Spania etc.;
 granițe aeriene – linii imaginare, perpendiculare, ce
pornesc de la granițele terestre și acvatice în sus, până la limita inferioară a
spațiului cosmic;
 granițe fluviale – talvegul unor artere hidrografice
(fluvii, râuri): România-Bulgaria, SUA-Mexic etc.;

Analizați Harta politică a lumii și dați exemple de state care au

granițe lacustre.
 Frontierele de stat
 granițe maritime
● Delimitări ale apelor marine:

• marea teritorială, până la 12 mile marine (22,2 km) depărtare de țărm,

în care statul riveran are drepturi depline;
• zona contiguă, între 12 - 24 de mile marine, unde statul nu își exercită
suveranitatea deplină, dar poate realiza un anumit control;
• zona economică exclusivă, până la o distanță de 200 mile marine de la
linia țărmului, în care statul posesor are dreptul de exploatare economică a
resurselor naturale;
• zona mărilor adânci (zona economică liberă sau marea liberă) se
întinde dincolo de 200 de mile marine şi constituie un bun al întregii
omeniri.
(1 milă marină = 1,85200 km)
Frontierele de stat
 Frontierele de stat

2. artificiale:
 astronomice – direcția lor coincide cu  o paralelă sau
 un meridian;
- granița dintre SUA și Canada (paralelea de 49olat.N);
Coreea de Nord și Coreea de Sud (paralela de 38olat.N);

 geometrice – reprezentate prin linii drepre,

- tipice pentru statele din Africa, ale căror granițe au fost
trasate în perioada colonială (granițe coloniale).

 Ce consecințe au frontierele de cancelarie

trasate de marile puteri coloniale în Africa?
 Clasificarea statelor după forma teritoriului

1. compacte – formă circulară, pătrată sau hexagonală;

2. alungite – ale căror suprafețe se întind de-a

lungul meridianelor;

3. fragmentate – state care conțin insule sau state arhipelaguri;

4. perforate – state pe teritoriul cărora se află

enclave.
 Clasificarea statelor după forma teritoriului
● Enclavă – teritoriu de mici dimensiuni localizat în interiorul unui
stat, dar care nu se află sub jurisdicția sa.

● Exclavă – parte a unui stat care este separată de statul de bază și care
este înconjurat de teritoriul altui stat.
 Clasificarea statelor după suprafață
● După întindere
- state continentale
(peste 7 mil. km²): ....;
- state foarte mari
(1-7 mil. km²):....;
- state mari
(0,5-1 mil. km²):....;

- state mijlocii
(0,2-0,5 mil. km²): Suedia,
Japonia, Germania, Norvegia,
Marea Britanie, România;

- state mici şi foarte mici

(sub 0,2 mil. km²) –
Olanda, Belgia, Singapore,
Andora, Tuvalu, Nauru,
Monaco, Vatican (0,44 km²).
 Harta statelor după mărimea teritoriului

 Ordonați crescător următoarele țări în funcție de mărimea

teritoriului de stat:
a) Brazilia, Estonia, Franța, India, Maroc, Singapore;
b) Argentina, Belgia, Cehia, Malta, SUA, Turcia, Uruguai.
Clasificarea statelor după suprafață

 Precizați ministatele
de pe teritoriul Europei.
 Clasificarea statelor după forma de guvernământ

● Republici:  parlamentare,
 prezidențiale,
 semiprezidențiale;

● Monarhii:  constituționale,
 absolute,
 teocrații.
- Majoritatea statelor sunt republici (160 state).
- Cea mai veche republică din lume este San Marino (1263).
Clasificarea statelor după forma de guvernământ
Clasificarea statelor după forma de guvernământ
 Clasificarea statelor după structura de stat

● State unitare – caracterizate prin existența unei autorități unice

(guvernul);

● State compuse:
a. federații – compuse dintr-un număr de state care au transferat o parte
din suveranitatea lor unei entități supraordonate lor, numită guvern federal;
- statutul de autoguvernare a statelor componente este
stabilit prin constituția federală;
- politica externă ține stric de competențele federale.
b. asociații de state – asociate pe afinități lingvistice, culturale, economice
sau militare;
Exemplu:  Commonwealth;
 Organizația Internațională a Francofoniei.
Clasificarea statelor după structura de stat

 Precizați trei state federale de pe teritoriul Asiei.

 Comunitatea Naţiunilor (Commonwealth)

 Precizați trei state ce fac parte din Commonwelth de pe teritoriul Africi.

 Organizația Internațională a Francofoniei

 Dați exemple de cinci state ce fac parte din Organizația Internațională a

Francofoniei.
Clasificarea statelor după nivelul de dezvoltare
 Clasificarea statelor după gradul de dezvoltare

După gradul de dezvoltare economică, ţările se clasifică și

în funcție de PIB:

1. State dezvoltate, cu economie de piaţă şi cu un PIB/loc. de peste

25.000 $:

2. State în dezvoltare, cu un PIB/loc. între 15.000 şi 25.000 $:

3. State în curs de dezvoltare, cu un PIB/loc. între 5.000 şi

15.000 $:

4. State foarte puţin dezvoltate, cu un PIB/loc. sub 5.000 $:

 Clasificarea statelor după gradul de dezvoltare
Harta mondială a PIB-ului pe cap de locuitor, în PPP (2017)

Sursa: Fondul Monetar Internațional (aprilie 2017).

 Cum explicaţi faptul că cele mai numeroase

state puţin dezvoltare se găsesc în Africa?
 Capitala

Capitala - centru de coordonare a întregii vieți politice, social

– culturale și administrative.

● Tipuri de capitale:
 permanente – și-au păstrat funcția de-a lungul timpului, traversând
mai multe faze de evoluțieale statului: Atena, Amsterdam, Copenhaga,
Damasc, Lisabona, Londra, Paris, Praga, Roma, Viena etc.

 introduse – apărute mai târziu din rațiuni de poziție favorabilă,

rivalități sau cu scopul de modernizare a țării respective: Ankara,
Washington, Berna, Brasilia, Canberra, Ottawa ș.a. .

 divizate – rezultat al unui compromis în vederea împărțirii funcțiilor la

nivelul unui stat între mai multe orașe.
Capitala
 Grupările regionale de state

Grupările regionale de state:

- asociații interstatle benevole;
- pot fi:
- politice: Organizația Națiunilor Unite;
- politico-economice: Uniunea Europeană;
- militare: - NATO;
- lingvistice: America Latină, Liga Statelor Arabe etc.
- geografice: țările andine, țările caucaziene, țările
baltice, țările scandinave etc.
Grupările regionale de state
Grupările regionale de state

Harta lingvistică a Americii

Latine:

 limba spaniolă:

limba portugheză:

 limba franceză:
 Grupările regionale de state

De-a lungul timpului,

la nivel de continent,
s-au realizat grupări
și regrupări regionale
de state.
Grupările regionale de state
Grupările regionale de state
Grupările regionale de state
Grupările regionale de state
 Aplicații

1. În imagine sunt redate:

a. frontiere aeriene;
b. frontiere fluviale;
c. frontiere maritime.

a. adevărat;
2. Frontierele aeriene pot fi astronomice și geometrice:
b. fals.
3. Asociază corect termenii cu definițiile date:

1. frontieră; a. comunitatea umană;

2. forma de stat; b. regimul politic și structura administrativă;
3. populația; c. separă două state;
4. teritoriul; d. spațiul geografia inalienabil și indivizibil.
 Bibliografie

● Erdeli, G., Șerban, C., Vlăsceanu, Gh. (2004). Geografie: manual pentru
clasa a X-a, Editura Economică Preuniversitaria, București;

● Mândruț, O. (2008). Geografie: manual pentru clasa a X-a, Editura

Corint, București;

● Neguț, S., Apostol, G., Ielenicz, M. (2011). Geografie. Manual pentru clasa
a X-a, Editura Humanitas Educațional, București;

● https://library.livresq.com/view/5f4499e420cd732f2b8965df/

● https://ro.wikipedia.org