probleme actuale de geografie politica de pe glob

A. Conflictele interne și externe:

Conflict - înseamnă opoziţie, dezacord sau incompatibilitate între două sau mai
multe părţi. Conflictul poate fi sau nu violent. Conflictul armat dintre state poate evolua
în război.

Conflictul poate fi definit ca o situaţie de competitie în care părţile sunt

conştiente de potenţialele incompatibilităţi viitoare, în care fiecare parte doreşte să
ocupe o poziţie care este incompatibilă cu dorinţele celorlalţi. Prin urmare, pentru ca o
anumită situaţie să poată fi numită conflictuală, avem nevoie de două părţi conştiente de
poziţiile lor, cu dorinţe incompatibile care să intre în anumite schimburi (fizice, virtuale,
sentimentale, etc).

Conflicte interne
Conflictele interne – au o serie de cauze multiple, dintre care le mentionam pe
cele de natura etica, religioasa, lingvistica, de diferentiere economica a anumitor
regiuni, comportamentul conducator, interese de grup, regimul politic instaurat.

Exemple de tari aflate in conflict:

- In Sudan, conflictul dintre militiile arabe proguvernamentale si localnicii din

Vestul statului (Darfur);

- In Filippine, exista un conflict de natura religioasa intre populatia majoritar

catolica si minoritatea musulmana.

Conflicte externe
 Conflictele externe – opun de regula, cate doua state, si au ca obiect regiunea
comuna de frontiera. Cauzele sunt numeroase, ele pot fi: etnice, religioase sau
economice, si au o importanta componenta istorica.

Exemple:

Conflictul dintre India si Pakistan isi are originea in momentul decolonizarii

(1947), cand fosta colonie britanica a fost impartita in doua dominioane pe criterii
religioase: Uniunea India si Pakistan, formata la randul sau din doua parti: Pakistanul
de Vest si Pakistanul de Est.

Terorismul – conflict extern

Terorismul este o tactică de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor
scopuri strict politice care se bazează pe acte de violenţă, sabotaj sau ameninţare,
executate împotriva unui stat , organizaţii, categorii sociale sau împotriva unui grup de
persoane civile, având ca scop precis producerea unui efect psihologic generalizat de
frică şi intimidare. Obiectivul final este aplicarea de presiune asupra entităţii respective
pentru a o determina să acţioneze în conformitate cu dorinţele teroriştilor, în cazul în
care acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin mijloace convenţionale.

B.Utilizarea apelor si resurselor marine:

- Delimitari ale apelor marine

- Zonele economice exclusive

Delimitari ale apelor marine

1. Marea teritoriala -numita si centura maritima sau mare marginala, nu poate
depasi 12 mile marine (22.2 km).

2. Zona contigua -in continuarea marii teritoriale, lata de 12 mile marine, pana
la 24 de mile (44.4 km) de tarm.

3. Zona economica exclusive -pana la 200 mile marine, cu drept de

explorare, exploatare, gestiune si conservare a resurselor naturale, biologice sau
nebiologice ale fundului marii si subsolului acestuia; folosirea apei sau vantului pentru
productia de energie; construirea si folosirea insulelor artificiale; cercetarea marina si
protectia mediului acvatic.

4. Zona marilor adanci -dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul
continental se continua. -un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu
drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de cabluri, platforme si insule sau
la cercetare stiintifica.

C. Geografia politica a regiunilor polare:

Arctica – un ocean (oceanul Arctic) inconjurat de uscaturi
continentale, prezinta un interes strategic deosebit datorita
pozitiei pe care o are intre principalele puteri nucleare mondiale.
Bazele militare inconjoara Oceanul Aectic, facand din aceasta
regiune polara un spatiu al zonei confruntarii militare ipotetice.

Antarctida – continentul sudic acoperit cu gheata,

precum si zona inconjuratoare situata intre Polul Sud
si Cercul Polar Sudic reprezinta, de asemenea, o
regiune care, desi nu este locuita permanent,
constituie un teritoriu de interes pentru numeroase
state ale lumii.

D. Utilizarea si accesul la stramtori si canale:

Importanta deosebita a stramtorilor si a canalelor – pentru realizarea unor
legaturi intre diferitele tari si regiuni ale lumii este foarte evidenta si constituie un
domeniu de interes al geografiei politice.

Importanta canalelor si stramtorilor - Strâmtorile se pot afla pe rute de transport

importante, în trecut existând războaie pentru controlul acestora. Multe canale
artificiale au fost construite pentru a conecta două bazine acvatice deasupra uscatului.
Importanta canalelor si stramtorilo r Importanta canalelor si stramtorilor - Bosfor
cunoscută şi ca Strâmtoarea Istanbul este cea mai îngustă strâmtoare folosită pentru
navigarea internaţională. Ea conecteaz ă Marea Neagră de Marea Marmara (care este
legată de Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele şi, prin intermediul acesteia la Marea
Mediterană). Are o lungime de aproximativ 30 km, cu o lăţime maximă de 3 700 metri
la intrarea nordică, o lăţime minimă de 700 metri între Kandilli şi Aşiyan şi una de 750
metri între Anadoluhisarı şi Rumelihisarı. Adancimea variaza intre 36 si 124 m.
Strâmtoarea Gibraltar este o strâmtoare care leagă Oceanul Atlantic de Marea
Mediterană şi separă Spania de Maroc. Pe partea nordică a strâmtorii se află Spania şi
Gibraltar, iar în sud sunt Marocul şi Ceuta, o exclavă spaniolă pe coasta nord-africană.
Strâmtoarea Gibraltar are o locaţie strategică. Navele care trec din Atlantic în Marea
Mediterană trebuie să treacă pe aici.
Stramtoarea Gibraltar – permite accesul din Marea
Mediterana spre Oceanul Atlantic, situatie care ii
confera o importanta deosebita.

Stramtoarea Ormuz – Face legatura dintre golful

persic (principala regiune petroliera a lumii) si Oceanul
Indian, iar pe aici, pe mare, in alte directii.

Stramtoarea Malacca – este un loc obligatoriu de

trecere spre Japonia, in apropierea ei dezvoltandu-se
orasul-stat Singapore.

Stramtoarea Bering – permite accesul din Oceanul

Pacific in Oceanul Arctic si reprezinta spatiul de
acoperire maxima intre Sua si Fed. Rusa.

Canalul Panama – intre oceanele Atlantic si Pacific, este foarte important pentru
politica SUA in zona (chiar daca a fost retrocedat
statului Panama, SUA are un important contro asupra
canalului).

Canalul de Suez – leaga Marea Mediterana de Marea

Rosie si de Oceanul Indian, fiind o ruta mai directa
intre Europa si Oceanul Indian.

E. Globalizarea si identitatea statelor :

 Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare
politico - economica si culturala a omenirii. Pentru moment este dificil sa vorbim cu
oarecare certitudine despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra
comunitatii internationale dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atat
un impact pozitiv, cat si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori
interactiunea dintre tari, care la randul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea
civilizatiei umane, in deosebi in sfera economica. Intensificarea schimburilor
comerciale, investitionale si tehnologice intre diferite regiuni, facilitarea contactelor
interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru
omenire. Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe pericole au un
caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice si tehnologice, criminalitatea
transnationala, terorismul international etc.

F.Abordarea in comun a principalelor probleme ale lumii

contemporane
Abordarea în comun a principalelor probleme ale lumii contemporane:
desertificarea, schimbarile climatice, poluarea aerului si a apelor, hazardele naturale,
tehnologice si antropice, reducer suprafetelor forestiere, evolutiile geodemografice,
subdezvoltarea unor regiuni si tari, dezvoltarea durabila, pastrarea biodiversitatii,
conflictele (interne si externe), supraînarmarea si proliferarea armelor de distrugere în
masa, utilizarea resurselor naturale, agricole si alimentatia, dezvoltarea urbana,
comunicatiile. La aceste probleme se adauga probleme de natura sociala si umana
(migratiile, extinderea unor boli, conflictele de natura religioasa, ideologica si etnica,
stresul introdus de sistemele mediatice ).