0% au considerat acest document util (0 voturi)
99 vizualizări12 pagini

Virusurile

Documentul prezintă informații generale despre virusuri, inclusiv structura, modul de multiplicare și clasificarea lor. De asemenea, oferă detalii despre diversitatea regnurilor din lumea vie, inclusiv caracteristicile regnurilor Protista, Monera, Fungi, Plantae și Animalia.

Încărcat de

Denisa Georgiana
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
99 vizualizări12 pagini

Virusurile

Documentul prezintă informații generale despre virusuri, inclusiv structura, modul de multiplicare și clasificarea lor. De asemenea, oferă detalii despre diversitatea regnurilor din lumea vie, inclusiv caracteristicile regnurilor Protista, Monera, Fungi, Plantae și Animalia.

Încărcat de

Denisa Georgiana
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

VIRUSURILE

Caractere generale – agenţi infecţioşi;

-exclusiv paraziţi;

-de natură nucleoproteică;

-vizibili doar la microscopul electronic;

-lipsiţi de metabolism propriu;

-nu se pot autoreproduce;

-au nevoie de o celulă-gazdă pentru a fi reproduşi;

-nu sunt încadrate în nici un regn al lumii vii;

Structură – virionul (virusul infecţios matur) – capsidă, formată din capsomere (proteice);

-genomul viral –ADN/ARN;

-niciodată ambele tipuri de acizi nucleici;

Forme sub care se prezintă – virion;

-virus vegetativ (virionul decapsidat, pătruns în celula-gazdă);

-provirus – virusul vegetativ, integrat în genomul celulei-gazdă (în cazul

virusurilor cu genom ADN);

Multiplicarea virusurilor – ciclul litic – ataşarea virionului la suprafaţa celulei-gazdă;

-pătrunderea virionului în celulă → transformarea lui în virus

vegetativ prin decapsidare;

-celula-gazdă începe sinteza de proteine virale;

-multiplicarea virusului în interiorul celulei-gazdă –prin replicare;

-asamblarea virală (refacerea capsidei);

-distrugerea (liza) celulei-gazdă şi migrarea spre alte celule;

-ciclul lizogenic – ADN viral se integrează în materialul genetic al celulei-

gazdă;

-devine provirus;

-se replică sincron cu materialul genetic al celulei-gazdă;

Clasificarea virusurilor – după tipul acidului nucleic din genom – ribovirusuri – cu genom ARN;

-virusul mozaicului tutunului (VMT);


-virusul gripal → gripa;

-virusul rabic → rabia/turbarea;

-virusul HIV → SIDA;

-virusul SARS-COV 2 → COVID 19;

-adenovirusuri – cu genom ADN;

-bacteriofagii – infectează bacterii:

-virusul herpetic → herpesul

DIVERSITATEA LUMII VII

Organismele vii se impart in:

Regnul Protista – alge

-protozoare

Regnul Monera - procariote

Regnul Fungi – ciuperci

-licheni

Regnul Plantae – mushi de pamant

-ferigi

-gimnosperme

-angiosperme

Regnul Animalia – spongieri

-celenterate

-viermi

-moluste

-antropode

-pesti
-amfibieni

-reptile

-pasari

-mamifere

REGNUL PROTISTA

PROTOZOARE

Caractere generale:

-organisme unicelulare, vizibile la microscop

-traiesc in medii umede

-pot fi libere/parazite

-au ca organite de miscare – cili

- flageli

-pseudopode

-nutritia – mixotrofa (autotrofa+heterotrofa) – euglena verde

- heterotrofa – amiba, parameci

- parazita – sporozoare (plasmodiul malariei, etc)

-respiratia – se face prin toata suprafata membranei

-reproducerea – asexuata (diviziune directa)

- sexuata (conjugare – la parameci)

-in conditii nefavorabile se închistează

Clasificare:

-clasa Mastigine

-clasa Sarcodine

-clasa Sporozoare
-clasa Ciliofore

1. CLASA MASTIGINE

Fitomastigine:

-euglena verde

-traieste libera in ape

-are forma alungita

-ca organit de miscare – flagel

-prezinta stigma (organit fotosenisibil) – langa flagel

-orienteaza euglena spre lumina

-hrana patrunde prin membrana  vacuola digestiva  vacuola

contractila (se elimina resturile nedigerate)

-nutritia – mixotrofa – autotrofa la lumina (prezinta cloroplaste)

- heterotrofa la intuneric

-reproducerea – diviziune directa

Zoomastigine – specii libere sau parazite

-Trypanosoma gambiense – provoaca boala somnului la om

- se localizeaza in sange si LCR

- vectorul este musca țețe

-Giardia intestinalis – provoaca giardioza la om

-se localizeaza pe mucoasa intestinului subtire

2. CLASA SARCODINE

-au ca organite de miscare pseudopode (picioruse false)


-nutritia – heterotrofa – prin fagacitoza (înglobarea de particule solide cu
ajutorul pseudopodelor)

-reprezentanti

-amibele – traiesc libere in ape dulci – Amoeba proteus

- parasite – Entamoeba hystolitica – produce dizinteria

amibiana la om

-parazita in intestinal gros

-scaune frecvente cu sange

-foraminiferi – traiesc liberi in apa oceanelor

-sunt unicelulari

-prezinta un schelet extern calcaros

-dupa moartea lor se formeaza depozite de calcar

-radiolari – liberi in apa oceanelor

-prezinta schelet extern silicios

-dupa moartea lor se formeaza o roca silicioasa=radiolarit

3. CLASA SPOROZOARE

-specii exclusiv parasite la animale si om

-au ciclul evolutiv complicat, cu mai multe gazed

-reprezentanti – Plasmodium malarie

-provoaca malaria/frigurile de balta la om

-vectorul – femela tantarului anofel

-se localizeaza in eritrocitele omului, pe care le distrug si

elibereaza toxine

-provoaca – febra (peste 40 grade Celsius) si frisoane


4. CLASA CILIOFORE

-specii libere – in ape dulci – parameciul

-marine fixate in substrat – Stentor

-Vorticella

Caractere generale:

-organite de miscare – cili – se misca metacron (in valuri)

-pentru intrarea hranei in celula – citostom (gura celulara)

-citofaringe (faringe celulare)

-citoproct (anus celular)

-au 2 vacuole contractile – se contracta alternative

-prezinta 2 nuclei – macronucleu

-micro nucleu – cu rol in reproducerea sexuala

-reproducerea – asexuata – diviziune directa

-sexuata – conjugare – are loc un schimb de micronuclei

REGNUL FUNGI

CIUPERCI

Caractere generale:

-organisme unicelulare/pluricelulare

-formate din filament lungi=hife  miceliu (corpul vegetative al ciupercii)

-nutritia – heterotrofa – saprofita

-parazita

-nu au plastid

-produsul de rezerva=glicogen
-peretele celular format din chitin

-inmultirea – asexuata – spori

- fragmente de miceliu

-sexuata – contopirea gametilor

Clasificare:

-clasa Zygomycete

-clasa Ascomycete

-clasa Bazidiomycete

[Link] ZYGOMYCETE

-mucegaiuri – mucegaiul alb

-mucegaiul negru

-traiesc saprofit pe produse alimentare

[Link] ASCOMYCETE

-unicelulare – drojdii (de bere/vinului/cidrului)

-pluricelulare – mucegaiul verde-albastrui  produce penicilina(antibiotic)

-Claviceps purpurea  produce boala “cornul secarei”

-urechiusa

-sbarciogul

-sporii lor se numesc ascosporic, care se formeaza cate 8 ore in organe=asce

[Link] BAZIDIOMYCETE

-au miceliul pluricelular

-sporii lor se numesc bazidiospori, care se formeaza cate 4 in organe=bazidii


-speciile saprofite

-formate din – palarie+picior

-comestibile – ciuperca de camp

-hribul

-ghebele

-otravitoare – palaria sarpelui

-buretele viperei

-speciile parazite

-Ustilago zeae  boala “taciunele porumbului”

-Puccinia graminis  boala “rugina graului”

LICHENI

-sunt organism simbionte, formate din:

-ciuperca (ascomiceta) – absoarbe apa cu sarurile minerale

-alga verde/albastra-verde – realizeaza fotosinteza

-talul lichenilor – hife de ciuperca

-fragmente de alga, dispuse – omogen

-neomogen

-produsul de rezerva – lichenina  glucoza

-inmultirea – asexuata – prin fragmente de tal

-soredii (organe de inumltire specifice) – hife de

ciuperca

-celule algale

-asexuata – doar pentru ciuperca (alga nu se inmulteste sexuat)


Clasificare :

-dupa aspect – licheni gelatinosi – cleiul pamantului

-licheni uscati – foliacei – Lobaria pulmonaria

-crustosi – lichenul galben

-ramificati – Evernia

-fructosi – lichenul renilor

-matreata bradului

-dupa locul in care traiesc – tericoli (pe sol)

-saxicoli (pe pietre)

-corticoli (pe scoarta)

-acvatici

-importanta:

-sunt organism foarte rezistente, care cresc in conditii vitrege

-contribuie la faramitarea rocilor si formarea primului strat de sol (la

munte)

-sunt indicatori de mediu (de poluare) –retin noxele din atmosfera (SO2)

-sunt folositi in industrie – coloranti pt textile

-turnesol (indicator chimic)

-in cosmetic – sapunuri

-parfumuri
REGNUL PLANTAE

Caractere generale:

-organisme : -pluricelulare

-fotosintetizante

-adaptate primar la mediul terestru

-sporii si gametii se formeaza in organe specializate pluricelulare: -sporangi

-gametangi

-corpul vegetativ: -tal/pseudorcorm – la muschii de pamant

-corm –ferigi  angiosperme

-format din: -radacina

-tulpina

-frunze

-prezinta tesuturi diferentiate: -aparatoare

-asimilatoare

-conducatoare

-mecanice

-secretoare

Clasificare:

-subregnul Bryobionta –muschii de pamant

-subregnul Carmobionta –increngatura Pteridophyta – ferigi

-increngatura Pinophyta – gimnosperme

-increngatura Magnoliophyta - angiosperme


SUBREGNUL BRYOBIONTA

MUSCHII DE PAMANT

-corpul vegetativ: -tal foliaceu, lamelar – la muschii hepatici

-pseudocorm –la muschii frunzosi

-format din: -rizoizi

-tulpinita

-frunzisoare

-ciclul de viata -2 generatii –gametofit (generatia haploida)

-saprofit (generatia diploida) –planta propriu-zisa

-dependenta de

gametofit

-prefera zonele umede – din cauza ca au gametii masculine flagelati

Clasificare:

-Hepatice (muschii talosi)

– gametofitul este un tal lamellar sau foliaceu – fierea pamantului

-inmultirea – vegetative (fragmente de tal)

-sexuata (gameti)

-Briate (muschi frunzosi)

-gametofitul este pseudocorm

-pe gametofit se formeaza sporofitul (o capsula in care se

formeaza sporii)

-reprezentanti: -mushiul de pamant

-muschiul de turba  carbunele de turba


-

S-ar putea să vă placă și