Diversitatea lumii vii

Specie- categoria care cuprinde organisme cu caractere asemanatoare.

Cel care a introdus sistemul binar de denumire a speciilor, a fost Carl Linnaeus sau Linne.
Principalul criteriu de delimitare a speciilor este reproductiv. Reproducerea asigura
interrelatia unitara a indivizilor din aceasi specie pe baza fluxului genetic, dar si separarea
indivizilor de sexe diferite pe baza incompatibilitati reproductive
Sistemul de clasificare a speciilor este ierarhic: unitati superioare
(gen_familie_ordin_clasa_incregatura_regn) si inferioare ( subspecie,varietate,forma etc).
Unitatile de clasificare se numesc toxoni.
In ultimii 50 de ani s-a utilizat un sistem de clasificare cu cinci genuri
-REGNUL Monera
-REGNUL Protista
-REGNUL Fungi
-REGNUL Plantae
-REGNUL Animalia
ORGANISME PROCARIOTE- Sunt grupate in regnul Monera
Organisme eucariote- Au fost grupate in celelalte 4 regnuri

VIRUSURI
Virusurile sunt agenti infectiosi exclusiv paraziti, de natura nucleproteica, vizibili numai la
microscopul electronic. Virusurile formeaza un grup cu structura si functii unice.
Unitatea de structura si functie a virusurilor este virionul . El este alcatuit din capsida,
genom, invelis extern.
Capsida virala acopera genomul si este alcatuita din capsomere
Genomul viral alcatuit dintr-o molecula de acid nucleic (ADN sau ARN, niciodata ambele)
Invelisul extern este o structura accesorie, care la unele virusuri acopera capsida.
Virusurile se pot prezenta sub trei forme: virus matur (virion) virus vegetativ si provirus.
Multiplicare virusurilor
1. Atasarea virionului la suprafata celulei gazda
2. Patrunderea virionului in celula, urmata de decapsidare
3. Procesul de multiplicare a virusului are loc in interiorul celulei parazitate, relizandu-se
prin replicare
4. Are loc asamblarea virala, care consta in refacerea capsidei si a invelisului extern
degradat, din fragmente de capsdia distincte
5. Eliberarea virionilor nou formati din celula favorizeaza infectia altor celule
Clasificarea virusurilor
Dupa tipul acizilor nucleici din genom pot fi: ribovirusuri ( cu genom ARN) si
adenovirusuri ( cu genom ADN)
Dintre ribovirusuri fac parte:
-virusul mozaicului tutunului
-virusul gripal
-virusul rabiei
-virus imunodeficientei umane dobandite
Dintre adenovirusuri fac parte:
-bacteriofagii
-virusul herpetic

Dupa forma lor, virusurile pot fii: cilindrice ,sferice,hegaonale ,etc. Dupa organismul
parazitat, virusurile pot provoca viroze la plante,animale,om.

REGNUL MONERA
Grupreaza organisme procariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice
Forma celulelor este variata, izopolara sau heteropolara
Celula este delimitata de un perete celular
Pot sa reprezinte sau un organite de miscare
Nutritia lor este herotrofa sau autotrofa
Acest regn curpinde : bacteriile si cianobacteriile sau algele albastre verzi.

BACTERIILE
-Sunt organisme unicelulare, coloniale, cenobiale, uneori filamentoase
-Dimensiunile lor sunt cuprinse in general intre 1 si 10 udm in diametru
-Au forme variate : sferica, cilindrica, curbata, spiralata
- Principalele componente : perete celular , membrana plasmatica, mezozomi,
citoplasma, nucleoid, plasmide, ribozom, incluziuni, endospor, glicocalixul
A.Peretele celular
-Rigid, rezistent
-Uneori (la microplasme) poate lipsi
-In structura lui intra mureina
-Rolul petetului: de a apara si a da forma celulei; intervine in imunitate si patogenitate
B. Membrana plasmatica
-Adera la fata interna a peretelui celular
-Este constituita dupa modelul mozaicului fluid
-Proprietati: flexibilitate, solubilitate, permeabilitate si transport
-Rol: bariera osmotica in respiratie, in sintezle lipidice si proteice; participa la formarea
invelisurilor celulare
C. Mezozomii
-Au rol in procesele de oxido-reducere
D.Citoplasma
-Este o solutie coloidala densa
-Este sediul transcrierii si traducerii informatiei genetice
-Componenta majora a citoplasmei este apa
E. Nucleoid
-Este reprezentat de un cromozm unic, circular, care contine informatia genetica
esentiala
-Contine ADN, proteine, ARN si lipide
F. Plasmide
-Sunt alcatuite din ADN bicatenar
-Se replica indepedent de cromozomul bacterian
G. Ribozomi
-Sunt alcatuiti din ARN si proteine
-Au rol in sinteza proteinelor
H. Endosporul
-Este alcatuit din ADN, sporoplasma si invelis sporal
I. Glicocalixul
-Este alcatuit din polizahardie si/sau polipeptide
-Au rol de aparare a celulei de uscaciune
J. Flageli si cili
-Sunt alcatuiti din filamente carlig si corpuscul bazal
-Asigura mobilitatea celului
2

CIANOBACTERIILE A - Algele albastre-verzi

-Cianobacteriile sunt unicelulare, izolate sau coloniale
-Au nutrite prin fotosinteza
-Pigmentii asimilatori sunt reprezenati de clorofila a.
-Produsul de asimilatie este amidonul
-Peretele celular este de natura celulozo-pectica
-Nu prezinta flageli sau cili
-Inmultirea se realizeaza prin diviziune directa
-Cresc in principal in ape dulci
-Pot trai in simbioza cu alte organisme : ciuperci (formeaza licheni), alge, ferigi
Retine:
Miscarea celulei bacteriene este asigurata de cili
- Peretele celular protejeaza si da forma celulei
- Nucleoidul contine informatia genetica a celulei
- Mezozomii contribuie la procesele de oxido-reducere
- Ribozomii au rol de sinteza a proteinelor
- In componenta peretelui celular bacterian gasim mureina
- Produsul final al fotosintezei la cianobacterii este amidonul de cianofee
- Cianobacteriile traiesc in simbioza cu ciupercile.

REGNUL PROTISTA
3

Este reprezentat de;

- Protozoare:
Mastigine
Euglena verde
Trypanosoma
Giardia
Sarcodine
Sporozoare
Ciliofore
- Alge
- Mucegaiuri

Grupa Mastigine
-

Sunt eucariote unicelulare, specii libere sau parazite (trypanosoma provoaca boala
somnului, transmis de musca tete; giardia provoaca enterocolita, provocata de
igiena deficitara)
Celulele vegetale se numesc fitomastigine (euglena verde), iar cele animale se
numesc zoomastigine (trypanosoma si giardia).
Euglena are forma prelungita cu o invaginarea asemenea unei palnii. In fundul palniei
se gasec doi flageli. Stigma se afla in apropierea corpusculilor bazali. Euglena
prezinta: nucleu cu nucleol, vacuole digestive, vacuole contractile si clorofile
lenticulare.
Miscarea se realizeaza prin ondularea flagelului si orientata spre lumina datorita
stigmei
Nutritia este mixotrofa (la lumina este autotrofa, prin fotosinteza, iar la intuneric este
heterotrofa). Produsul final al fotosintezei este paramilonul.
Schimburile de gaze respiratorii se realizeaza pe toata suprafata corpului
Reproducerea prin diviziune binara, in plan longitudinal; in conditii neprielnice se
inchisteaza (se inchide)

Grupa Sarcodine
-

Este reprezentata de protozoare, care se deplaseaza prin psudopode (forma,

lungimea si grosimea difera la specii); unele forme prezinta la exterior o casuta
silicioasa (radiolarii) sau una calcaroasa (foraminiferele).
Amoeba este un rizopod cu forma variabila, miscarea se realizeaza cu ajutorul
psudopodelor, nutritia este heterotrofa (inglobarea hranei prin fagocitoza).
Entamoeba hystolitica traieste in intestinul gros al omului, provocand dizenteria
amibiana. Respiratia este aeroba la amoeba si anaeroba la entamoeba. Reproducerea
se realizeaza prin diviziune binara.
Radiolarii sunt protozoare microscopice a caror casuta silicioasa este strabatuta de
pori. Prin simbioza cu algele verzi, capata culoarea verde. Scheletul acestora a
format roca numitav radiiolarit.
Foraminiferele prezinta o casuta calcaroasa, formata din una sau mai multe
camere, cu pereti strabatuti de pori, prin care ies pseudopodele. Scheletul lor a
format roca numita calcar (pentru obtinerea cretei).

Sporozoarele
-

Cuprinde specii exclusiv parazite cu ciclu evolutiv complicat

Pot parazita atat vertebratele cu sange rece (amfibieni, reptile), cat si pe cele cu
sange cald (pasari, mamifere)
Plasmodium malariae este un sporozor parazit la om prin femela de antar anofel. Se
localizeaza in globulele rosii de sange pe care le distrug, eliminand in sange paraziti
si produsi toxici. Boala se numeste malarie si se manifesta prin febra mare (40
grade).

Ciliformele
-

Cilii sunt organite de miscare raspandite pe toata suprafata corpului la parameci;

miscarea lor este coordonata de chinetosomi
Traiesc in apele dulci, statatoare (parameciul); in mari exista si specii fixate (stentor
si vorticella).
Inghit hrana prin formatiuni specializate: citostom (gura celulara) si citofaringe
Elimina resturile prin citoproct (anusul celular)
Prezinta micro si macro-nucleu
Cilii se misca in valuri
Reproducerea poate fi axexuata sau sexuata
Stentor are forma unui con ce se continua cu un peduncul, inconjurat de o teaca
gelatinoasa. Vorticela are forma unui pahar de sampanie.

Retine:
-

La parameci miscarea cililor este coordonata.

Plasmodium malariae distrug hematiile (globulele rosii) din sangele uman.
Parameciul se reproduce sexuat.
Parameciul are flageli numerosi.
Plasmodium malarie respira anaerob (in interiorul altui corp).
Parameciul se deplaseaza rapid.
Euglena prezinta stigma care o indruma spre lumina.
Boala somnului, provocata de musca tete, afecteaza sistemul nervos la om.

REGNUL PROTISTA
Algele
5

Sunt eucariote uni sau pluricelulare, al caror corp vegetativ se numeste tal. Talurile
pluricelulare pot fi: coloniale (Volvox), filamentoase neramificate (Spirogyra) sau
ramificate (Cladophora), evoluate cladomial (Laminaria).
Celule au in general un singur nucleu
Dimensiunile algelor pot fi reduse, microscopice, sau de dimensiuni mari (alga bruna
Macrocystis 200 m)
Nutritia este preponderent autotrofa, prin fotosinteza.
Inmultirea se realizeaza prin fragmentarea talului, prin spori sau sexuat, prin
fecundarea gametilor de sexe diferite.
Algele domina in mediul acvatic dar si in mediul terestru (pleurococcus).
Algele pot pluti deasupra apei sau pot fi fixate de substrat
Stramosul plantelor superioare face parte dintre alge
Algele realizeaza mai mult de jumatate din productia primara de substante organice
pe planeta
Toate organismele din mediul acvatic sunt dependente de alge; oxigenul eliberat prin
fotosinteza asigura respiratia animalelor din ape
Algele rosii

Prezinta tal preponderent cladomial.

Pigtmentii asimilatori sunt clorofilele a si d, ficoeritrina (rosie), ficocianina
(albastra). Produsul de rezerva este rodamilonul.
In ciclul lor de viata se succed trei generatii
Sunt predominant marine si numai putine sunt de apa dulce
Phyllophora prezinta tal cladomial cu rizicom disciform si ramificatii turtite
Ceramium are tal cladomial, dihotomic ramificat, formand mansoane ca un sirag de
margele
Algele brune

Sunt pluricelulare
Au tal filamentos ramificat, foliaceu, cladomial
Au dimensiuni micro sau macroscopice
Pigmentii asimilatorii sunt clorofilele a si d si fucoxantina. Produsul de
rezerva este reprezentat prin laminarina si manitol
In structura peretelui celular intra alginatii
Se gasesc in mediul marin
Specii : Dyctiota, Cystoseira, Fucus, Laminaria
Algele verzi

Au tal foarte variat, unicelular sau pluricelular, cu celule cu unul sau mai multe
nuclee.
Pigmentii asimilatori sunt clorofila a si b, iar produsul de asmiliatie este
amidonul
Traiesc in ape dulci, sarate sau pe uscat
Specii: Chlorella, Volvox, Spirogyra (matasea broastei), Cladophora (lana broastei),
Ulva lactuca (salata de mare), Pleurococcus (verdeata zidurilor)

Oomicete
-

Sunt specii terestre, parazite pe plante cultivate si spontane, dar si specii acvatice,
fixate pe resturi vegetale si animale din apa
Sunt unicelulare sau pluricelulare
6

Se inmultesc sexuat prin oogamie (fecundatie intre gtameti diferiti, cel feminin fiind
imobil)
Sporii sunt biflagelati, un flagel neted iar celalalt cu peri
Bolile produse sunt cunoscute in general sub numele de mana
Specii: Phytophthora infestans (mana cartofului), Albugo candida (albumeala
cruciferelor), Plasmopara viticola (mana vitei-de-vie), Peronospora destructor (mana
la ceapa)

Mixomicete (Putregaiuri)
-

Sunt organisme al caror corp este reprezentat de un plasmodiu (numerosi nuclei

intr-o masa gelatinoasa), lipsit de perete celular
Au forme amiboide sau flagelate
Se hranesc heterotrof, saprofit sau parazit, absortia substantelor avand loc prin
osmoza
Traiesc pe sol, pe balegar, pe resturi vegetale, pe alge sau plante superioare
Pe lemnul putred creste Stemonitis
Fuligo Septica (floarea tabacarilor) traieste pe pielile de la tabacarii
Mucilago Spongiosa (scuipatul cucului) traieste pe tulpinile unor plante erbacee

Retine:
-

Ceramium face parte din algele rosii.

Cladophora (lana broastei) prezinta tal filamentos ramificat cu celule plurinucleate.
Talurile cele mai mari se gasesc la algele brune.
Pleurococcus vulgaris traieste pe garduri, ziduri, scoarta copacilor.
Ulva (salata de mare) este o alga comestibila.
Plasmaphora viticola produce mana vitei-de-vie.

REGNUL FUNGI
-

Sunt organisme uni-sau pluricelulare, cu celule uni-, bi- sau multinucleate

Sunt alcatuie din filamente lungi, cu sau fara pereti despartitori in interior (hife)
Din impletirea hifelor ia nastere miceliul care reprezinta corpul ciupercii
Miceliul poate fi moale (stroma) sau dur (sclerot)
Nutritia este heterotrofa, saprofita sau parazita
7

Nu au plastite si pigmenti asimilatori

Produsul de rezerva este glicogenul
In structura peretelui celular intra chitina
Invelisul nucleului nu se dezorganizeaza in timpul mitozei
Inmultirea este asexuata, prin fragmente de miceliu sai prin spori, si sexuata, prin
contopirea gametilor sau a intregii celule gametogene.

Zigomicetele - grupeaza unele mucegaiuri, precum mucegaiul comun si mucegaiul negru,

specii comune pe produsele alimentare (paine, fructe). Sunt in general saprofite; au miceliu
unicelular, multinucleat, se reproduc prin conjugare.
Ascomicetele include forme unicelulare (drojdiile) si pluricelulare; mucegaiul Penicillium
care produce substante cu efect antibiotic.
- Miceliul este alcatuit din hife septate
- Sporii se numesc ascospori si se grupeaza cate 8
- Claviceps purpurea produce boala numita cornul secarei
- Urechiusa (Pezizza_ si sbarciogul (Morchella) cresc pe trunchiuri de copaci sau pe sol.
Sunt ciuperci comestibile.
Bazidiomicetele grupa celor mai evoluate ciuperci
- Sporii se formeaza cate 4 pe organe numite bazidii
- Ustilago zeae produce boala numita taciunele negru al porumbului si Puccinia
graminis produce rugina graului
- Majoritatea speciilor saprofite au corpul diferentiat in palarie si picior
- Specii comestibile: ciuperca de camp, hribul, ghebele
- Specii otravitoare: palaria sarpelui, buretele viperei
LICHENII
-

Organisme simbionte care convietuiesc: micobiontul (ciuperca) si fotobiotul (alga

verde-albastra), sal alga verde
Ciuperca este responsabila de absorbtia apei cu saruri minerale, iar alga de
realizarea fotosintezei
Inmultirea se realizeaza: vegetativ (prin fragmente de tal) sau sexuat
Lichenii pot fi gelatinosi (cleiul pamantului), uscati, pielosi
D.p.d.v ecologic lichenii pot fi tericoli (cresc pe sol), saxicoli (pe pietre, roci),
corticoli (pe scoarta copacilor), acvatici.

REGNUL PLANTAE
-

Organisme pluricelulare adaptate la mediul terestru

Sporii si gametii se formeaza in organe specializate
Corpul lor este un corm complet, psedudocorm sau tal
Cormul este alcatuit din: radacina, tulpina si frunze.
Specii: muschii, ferigile, gimnospermele, angiospermele

Muschii vegetali (Briofite)

8

Corpul este reprezentat de un tal sau un psedudocorm cu dimensiuni mici (pana la

20 cm)
Pseudocormul este diferentiat in rizoizi, tulpina si frunze. La muschii primitivi talul
este lamelar.
Au doua generatii, una haploida si una diploida, dependenta de gametofit care este
planta propriu-zisa
Prefera locurile cu umezeala si umbra

Hepatice (muschi talosi)

-

Gametofitul este reprezentat de un tal lamelar ramificat (fierea pamantului creste

pe solul umed de la malul marilor). Se inmulteste prin fragmente de tal si sexuat prin
gameti.

Briate (muschi frunzosi)

-

Gametofitul este reprezentat de un pseudocorm cu tulpina simpla sau ramificata

Pe gametofit se formeaza sporofitul reprezentat de o capsula in care iau nastere spori
Capsula este alcatuita din urna (partea de la baza) acoperita de un opercul (copacel)
Muschiul de turba creste in locuri mlastinoase, descompunerea lui ducand la
formarea zacamintelor de turba
Muschiul de pamant creste pe sol, in paduri. Capsula lui se inalta pe seta care
apartine sporofitului. Peste opercul se afla scufia.

Subregnul Cormobionta
-

Organisme evoluate, alcatuite din corm cu radacina (rol de sustinere si absortie),

tulpina (rol de sustinere si asimilatie) si frunze (rol in fotosinteza, transpiratie si
respiratie).
Radacina poate fi: pivotanta, fasciculata sau ramuroasa
Tulpina poate fi lemnoasa sau erbacee, ramificata sau neramificata
Frunzele pot fi circulare, ovale, eliptice, liniare
Au doua generatii
Specii: ferigile, gimnospermele si angiospermele
Prezinta numeroase stomate (gauri) prin care are loc schimbul dintre organism si
mediu
Apar florile ca organe de reproducere. Florile pot fi solitare sau grupate.

Ferigile suntr primele plante aparute pe uscat. Gametofitul este redus si se numeste
protal. Se hraneste prin fotosinteza. Se inmultesc prin spori, grupati in sporangi.
Licopodiate : au frunze mici, sporofilele sunt grupate in spiculete, cresc in padurile de
foioase si conifere; strutisorul creste pe stanci umede de la munte.
Ecvisetate: au tulpini si ramuri articulate, cu noduri; frunzele sunt reduse; coada calului
este o specie medicinala folosita mai ales la tara. Radacina ajunge pana la 2-3 m in
pamant, are tulpini fertile brune primavara si tulpini sterile verzi in timpul verii.
Filicate: au tulpina subterana, frunzele sunt divizate; feriguta, feriga comuna, limba
cerbului). Ferigi acvatice: pestisoara si trifoiul de apa.