COMPOZIȚIA CHIMICĂ A MATERIEI VII

I. ELEMENTELE CHIMICE
• scoarța pământului conține peste 100 elemente chimice
• peste 60 elemente în compoziția celulei/organismului
• 16 elemente esențiale – 6 elemente de bază: ”C, H, N, O, P, S”

CATEGORIE ELEMENTE ELEMENTE IMPORTANȚA BIOLOGICĂ

CHIMICE
ELEMENTE C, H, O, N -abundente în compoziția substanțelor
MAJORE/MACROELEMENTE organice celulare
(2-60%)
MICROELEMENTE Na, K -formează cationi intra- și extracelulari,
(0,02 – 2%) participă la menținerea polarității
membranelor celulare
Cl -anion major extracelular
Ca -rol în - contracția musculară
- coagularea sângelui
- transmiterea impulsului nervos la
nivelul sinapselor
-intră în compoziția oaselor și a cartilajelor

P -intră în compoziția acizilor nucleici, a

fosfolipidelor, a fosfoproteinelor și a ATP
(acidul adenozintrifosforic) = moleculă
macroergică
-în compoziția oaselor (sub formă de fosfat
de calciu)

S -în compoziția proteinelor

Mg -în compoziția clorofilei
-influențează excitabilitatea neuromusculară

Fe -în compoziția hemoglobinei, a mioglobinei

OLIGOELEMENTE I -în compoziția hormonilor tiroidieni
(sub 0,02%) -în compoziția oaselor și a dinților
F
Cu -în compoziția enzimelor
-participă la sinteza mielinei
Co, Zn, -activatori sau inhibitori enzimatici
Pb, Cd

1
 II. SUBSTANȚE CHIMICE

SUBSTANȚE ANORGANICE SUBSTANȚE ORGANICE

✓ formează în general anioni si cationi ✓ conțin întotdeauna carbon si hidrogen

✓ predomină legăturile chimice ionice
✓ sunt întotdeauna compuse dintr-un
numar mic de atomi
✓ adesea sunt asociate cu structuri lipsite
de viata
✓ conțin numai legaturi chimice covalente
✓ multe au dimensiuni mari, fiind compuse
dintr-un numar mare de atomi
✓ de obicei sunt asociate cu organismele vii

A. SUBSTANȚE ANORGANICE

1. H2O

-60-95% din masa proaspătă a unui organism (datorita dimensiunilor mici si polaritatii)
• Proprietățile fizico-chimice:
- inodoră, incoloră, insipidă
- apa disociază în protoni și o grupare hidroxil
ex. H2O H+ + OH-
- prezintă polaritate = MOLECULĂ DIPOL → 2 POLI – negativ – oxigenul
- pozitiv – hidrogenul
- atracție electrostatică între moleculele de apă determină:
COEZIUNEA - molec. de H2O se “lipesc” între ele datorită legătorilor de
hidrogen.
ADEZIUNEA = capacitatea molec. de apă de a adera la diverse substraturi.

adeziunea + coeziunea permit urcarea moleculelor de apa, împotriva fortei gravitationale, prin
tuburile fine ale vaselor conducatoare din corpul plantelor – proprietate numita CAPILARITATE

- stabilitate termică - datorită adeziunii moleculelor, apa are o capacitate termică foarte înaltă
(este necesară o cantitate mare de energie pentru a-i schimba temperatura);

• Roluri:
o solvent universal/mediu de dispersie
din natură
o participant activ la reacțiile
biochimice (ex. reacții de hidroliză,
fotosinteză)
o participă la transportul substanțelot
dizolvate
o participă la termoreglare

2
2. SĂRURI MINERALE
– sub formă de ioni (cationi - K+, Na+,Ca2+; anioni – Cl-) sau în combinații –
fosfați, sulfați, carbonați, etc.

Roluri: influențează activitatea enzimatică și procesele celulare (permeabilitate,

excitabilitate, conductibilitate, contractilitate, diviziune)

B. SUBSTANȚE ORGANICE (GLUCIDE, LIPIDE, PROTEINE, ACIZI

NUCLEICI, ATP, VITAMINE)

1. GLUCIDELE (zaharuri =zaharide = carbohidrați = hidrați de carbon)

Formula moleculară generală: (CH2O)n

➢ Clasificare:
a. MONOZAHARIDE
• TRIOZE – aldehida glicerică
• PENTOZE – riboza (în ARN), dezoxiriboza (în ADN)
• HEXOZE GLUCOZA – cea mai importantă moleculă
energetică a organismului
FRUCTOZA – ”zahărul din fructe”
GALACTOZA – ”zahărul din lapte”
b. DIZAHARIDE
• MALTOZA 2 molecule glucoză
• ZAHAROZA 1 moleculă glucoză + 1 moleculă fructoză
• LACTOZĂ 1 moleculă glucoză + 1 moleculă galactoză

c. POLIZAHARIDE
• AMIDONUL = principala formă de depozitare a glucidelor în celula
vegetală și celula protistă
• GLICOGENUL = principala formă de depozitare a glucidelor în celula
animală, fungale și bacteriane
• CELULOZA – substanță de bază din compoziția peretelui celular al
celulei vegetale
• CHITINA (mucopolizaharid) = formează exoscheletul nevertebratelor
și peretele celular al fungilor

➢ Roluri:
❖ energetic: 1g glucoză = 4,1 kcal
❖ plastic – în compoziția membranelor celulare
❖ funcțional - în compoziția acizilor nucleici și a unor enzime

3
2. LIPIDELE = GRĂSIMILE

➢ Definiție: substanțe insolubile în apă, solubile în solvenți organici (eter, cloroform,

benzen)
➢ Clasificare:

a. Lipide simple
• GLICERIDE – trigliceride (TG) = grăsimi neutre de rezervă – în țesutul adipos
→ rol: ENERGETIC ( 1g lipid = 9,3 kcal = 39,1 kJ)

• CERIDE - ceara – în compoziția peretelui celular al celulelor vegetale

• STERIDE = Sterolii

Ex. COLESTEROLUL -roluri:

→ intră în structura membranelor celulare și endomembranelor → reduce fluiditatea
acestora (solidifică membranele)
→ reprezintă precursorul hormonilor steroizi (ex. hormonii sexuali - testosteronul,
estrogenii, progesteronul și hormonilor corticosuprarenalieni)
→ precursorul sărurilor biliare (sintetizate în ficat)

colesterolul plasmatic total ≤ 200 mg/100ml sânge

b. Lipide complexe – în compoziția membranelor celulare

• GLICOLIPIDE
• LIPOPROTEINE
• FOSFOLIPIDELE ← cap HIDROFIL ( glicerol + rest fosforic + colină)
← 2 cozi HIDROFOBE ( 2 acizi grași = grasimi)

4
 → Roluri - intră în structura tuturor membranelor celulare și a
endomembranelor ( membranele organitelor celulare)
- intervin în prima fază a coagulării sângelui

Vitaminele liposolubile - A, D, E, K
→ VITAMINA A = retinol ( antixeroftalmică) →roluri: vedere,
creștere, buna funcționare a epiteliilor de acoperire (
epiderma)
→ VITAMINA D = calciferol ( antirahitică) → roluri:
metabolismul calciului și fosforului
→ VITAMINA E = tocoferol ( a fertilității) → roluri: stimulează
diviziunea celulară, imunitate
→ VITAMINA K = filochinonă ( antihemoragică) → roluri:
hemostază ( oprirea sângerării)

RAȚIA ALIMENTARĂ NORMALĂ → 50% GLUCIDE ( 250-800 g/zi)

→ 35% LIPIDE ( 80-160g/zi)
→ 15% PROTEINE ( 0,5-0,7 g/kg corp/zi)

5
Rolurile:
➢ energetic –1g lipide = 9,3kcal = 39,1 kJ; rezerva în țesutul adipos uman =
50 000 kcal

➢ structural – în componenţa membranelor celulare (fosfolipidele, colesterolul);

➢ funcțional - mecanic – protejează organele de lezări mecanice;

- termoizolare – păstrează căldura (ţesutul adipos subcutanat);

- de solvenţi pentru alte substanţe de natură lipidică (acizii biliari pentru
vitaminele liposilubile);
- hormonal - toţi steroizii (hormonii sexuali, hormonii corticosuprarenali) sunt
de natură lipidică;
-vitaminic - vitaminele liposolubile (acizii graşi nesaturaţi: A, D, E, K);
- coagulare - fosfolipidele

3. PROTEINELE

• Definiție: substanțe macromoleculare, cu solubilitate variabilă în apă, formate

prin polimerizarea aminoacizilor (AA) – 20 AA în lumea vie – 10 esențiali și 10
neesențiali

Aminoacid Dipeptid

6
 Formula moleculară generală: (AA -AA-AA -AA) n
➢ Clasificare:
a. Peptide
• OLIGOPEPTIDE - DI- TRIPEPTIDE
• POLIPEPTIDE = HORMONI

b. Protide = proteine

➢ HOLOPROTEINE – formate doar din AA (homos = același)

➢ HETEROPROTEINE = AA + grupare neproteică → organică
→ anorganică

CATEGORIA Exemple de proteine Localizare Roluri/importanță

HOLOPROTEINE
a. Proteine fibrilare KERATINA -piele, unghii, -protecție și susținere
coarne
COLAGENUL -în țesutul -conferă susținere și
conjunctiv (derm) rezistență
ELASTINA - în țesutul - conferă elasticitate
conjunctiv, în
pereții vaselor de
sânge, etc

b. Proteine GLOBULINELE
globulare - Anticorpii -în plasmă -conferă imunitate
(imunoglobuline)
- Miozina și actina - în mușchi -contracție musculară
- Fibrinogenul - plasma sângelui -coagularea sângelui

HISTONELE -în nucleu -fixează ADN-ul

PROTEINELE CANAL -în membranele -transport de substanțe

ȘI PROTEINELE celulare
POMPĂ

ALBUMINELE -în plasmă -transport de substanțe

7
HETEROPROTEINE
a. grupare neproteică
organică:

- LIPID LIPOPROTEINE -în plasmă, lapte - energetic

- GLUCID GLICOPROTEINE -în plasmă -stimulează formarea

(ex. hormonul eritrocitelor (hematiilor)
eritropoietina) în măduva roșie
hematogenă
- în membranele - receptor
celulare
- ACID NUCLEIC NUCLEOPROTEINE -în nucleu -formează fibra de
cromatină

- PIGMENT CROMOPROTEINELE
- hemoglobina -în hematii -transportul gazelor
respiratorii
- clorofila -celulele vegetale -fotosinteză

- ficoeririna, -cianobacterii - transportul gazelor

ficocianăna (algele albastre - respiratorii
verzi)
- mioglobina -mușchi - depozit de oxigen

- rodopsina și - în celulele - recepția vizuală

iodopsina fotoreceptoare
retiniene

b. grupare neproteică
anorganică: METALOPROTEINE
- fier - hemoglobina -în hematii -transportul gazelor
respiratorii
- magneziu - clorofila -celulele vegetale -fotosinteză

- cupru - hemocianina - sângele peștilor -transportul gazelor

respiratorii

- fosfor FOSFOPROTEINE - în lapte - energetic

(ex. caseinogenul)

8
● roluri:
a. plastic (structural) → intră în structura celulelor, țesurilor și organelor ( ex.
oseina → structura oaselor, condrina → structura
cartilajelor, etc.)

b. functional:
▪ TRANSMITEREA IMPULSULUI NERVOS ← receptorii sinaptici
▪ RECEPȚIA VIZUALĂ ← pigmenții fotosensibili (iodopsina, rodopsina)
▪ REGLAREA PROCESELE METABOLICE CELULARE ← hormonii proteici
▪ CATALIZAREA REACȚIILE BIOCHIMICE CELULARE
(induc sensul, viteza și succesiune reacțiilor chimice) ← enzimele
▪ CONTRACȚIA MUSCULARĂ ← proteinele contractile ( actina și miozina)
▪ TRASPORTUL SUBSTANȚELOR PRIN MEMBRANĂ ← proteinele
canal/proteinele pompă
▪ ASIMILAȚIE CLOROFILIANĂ = FOTOSINTEZĂ ← clorofila
ENERGIE LUMINOASĂ
CO2 + H2O + SM ----------------------------------- → C6H12O6 + O2
clorofila GLUCOZA
▪ TRANSPORTUL GAZELOR RESPIRATORII ← hemoglobina

Hb + O2 ------------→ HbO2 ( OXIHEMOGLOBINA)

Hb + CO2 ------------→ HbCO2 ( CARBOHEMOGLOBINA)

▪ IMUNITATE ← ANTICORPII ((IgA, IgM, IgG))= proteine plasmatice produse

de limfocitele B
▪ HOMEOSTATICĂ – formarea trombilor în procesul coagulării sângelui
(ex. fibrinogenul);
▪ DE DEZINTOXICARE – grupele funcţionale ale proteinelor leagă metalele grele,
alcaloizii (ex.: albuminele);

c. energetic - doar in carențe alimentare ( deficit de glucide si lipide)

1g proteină = 4,1 kcal (17,1 kJ)

9
4. ACIZII NUCLEICI
• def. = substanțe macromoleculare alcătuite din unități repetitive numite
NUCLEOTIDE
• structura nucleotidei ← BAZA AZOTATĂ, PENTOZĂ, RADICAL (rest) FOSFAT

NUCLEOTIDA

Clasificare:
➢ ADN = ACID DEZOXIRIBONUCLEIC
➢ ARN = ACID RIBONUCLEIC

NUCLEOTIDA

ACIZII NUCLEICI BAZĂ AZOTATĂ PENTOZA ( zahar) REST

FOSFAT
PURINICĂ PIRIMIDINICĂ
ADN = acid Adenina (A) TIMINA (T) DEZOXIRIBOZA Acidul
dezoxiribonucleic, fosforic
BICATENAR Guanina (G) Citozina (C)
ARN = acidul Adenina (A) URACIL (U) RIBOZA Acidul
ribonucleic, fosforic
MONOCATENAR +/- Guanina (G) Citozina (C)
porțiuni bicatenare

10
1. ADN-ul
• Localizare: nucleul celulei eucariote, nucleoidul celulei procariote, la adenovirusuri
cloroplaste, mitocondrii

• Structura

• Roluri: a) conține materialul genetic necasar pentru propria replicație

b) coordonează, pe baza informației genetice conținute,
activitatea celulară ( procesele biochimice din celulă)
c) transmite informatia genetică la următoarea generație celulară

2. ARN -ul
• Localizare: nucleul celulei eucariote, nucleoidul celulei procariote, cloroplaste, în
mitocondrii, citoplasmă, ribozomi, la ribovirusuri
• Structură:

11
• tipuri de ARN
a. ARN - ul mesager (ARNm) - copiază informația genetică de pe o catena a AND-
ului și o transferă la ribozomii din citoplasmă, care o traduc într-o secvență de
aminoacizi sinteza proteinelor; reprezintă 2-5% din ARN-ul cellular.
b. ARN -ul ribozomal (ARNr) – se găsește în ribozomi; participă la sinteza
proteinelor; reprezintă 80-90% din ARN-ul cellular.
c. ARN de transfer (ARNt) este situat în citoplasmă celulară și este implicat
în sinteza proteinelor . ARNt transport aminoacizii liberi din citoplasma la
ribozomi, unde are loc sinteza proteică.

5. ADENOZINTRIFOSFAT

= nucleotide care conține adenină, roboză și trei radicali fosfat

• Structura:

12
 • Hidroliza și sinteza ATP -ului

• între radicalii fosfat se află legături MACROERGICE (ruperea unei singure legături = 30,6 kj)

13