I

1- C .
' '

Varianta 2
A 20 puhcte

1. Piasiidele sunt constituen ţi celulari specifici anumitor celule

f
a) Denumiţi două regnuri care cuprind organisme alcă tuite din celule cu plastidc
Si
b) Enumera ţi patru elemente din structura cloropiastelor .
'. '

c) Preciza ţi două deosebiri între cromoplaste şi leucoplaste

2, Muşchii şi ferigile sunt plante care se înmulţesc prin spori .

a) Da ţi câte un exemplu de mu şchi şi ferigi şi preciza ţi mediul for do viet/i
b) Preciza ţi o diferenţă definitorie dintre corpul briofitelor şi pteridofitelor
st
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propozi ţii / o frază , în care să folosiţi corect
M

. .
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni briate filicate , plante vasculr ro .

B 10 puncte
Se încrucişează plante care se deosebesc între ele printr- o pereche de factori ereditari şi au
structuri genotipice diferite , conform schemelor : 1) Hh x hh şi 2) HH x Hh
Ştiind că gena notat ă H determină fenotipul talie înaltă , iar gena notată h determină fenotipul talie Si-
pitică , stabiliţi pentru fiecare din cele dou ă hibridă ri propuse mai sus , urmă toarele :
a) fenotipul plantelor implicate în încrucişă rile prezentate la punctele 1 şi 2 ;
p b) raportul de segregare după fenotip pentru plantele rezultate din încrucişării© figurate R
Rri
ta punctele 1 şi 2;
c) raportul de segregare după genotip pentru plantele rezultate din încrucişă rile figurate
la punctele 1 şi 2.
,
Scrie ţi toate etapele rezolvă rii problemei. ;’V

> : •

Rezolvare v

I
A.1. a) Regnuri care cuprind organisme alcătuite din celule cu plastide: Protista şi
t.
Plantae.
b) Structura cloropiastelor: î nveliş reprezentat din două membrane, stromă ( sub
| stanţ a fundamentală), sistemul tilacoidal conţine lamele tiiacoidale pe care sunt dispuse
sub forma unor fişicuri de monede - formaţiunile granale .
c ) Deosebiri: cromoplastele conţin pigmen ţ i variat colora ţ i ( galbeni , ro şii,
portocalii) şi dau culoare plantelor ; leucoplastele nu conţin pigmenţi şi au rol de depozitare.
2. a ) Exemple de: muşchi - fierea -pământului, în mediu umed şi umbrit i

ferigi - pedicuţ a , în mediu umed şi umbros.

b) Diferenţ a definitorie între corpul briofitelor şi a pteridofitelor este următoarea:
briofitele sunt talofite fără organe vegetative diferenţiate; pteridofitele sunt cormofite cu
organe vegetative: r ă dăcină , tulpină şi frunze.
c ) Spre deosebire de briate, filicatele sunt plante vasculare .
B. a ) H = talie î naltă; h = talie pitică
1. Hh x hh->Hh : hh . plante talie înaltă x plante talie pitic ă
2. HH x Hh-> HH : Hh plante talie î naltă x plante talie î naltă
b ) 1. Raportul de segregare după fenotip este de 1:1 (plante î nalte : plante pitice);
50% : 50%.
2. 100 % plante î nalte.

219
 «
c) 50% heferozigot : 50% homozigot recesiv 1:1;
Variânta 3
1

! •
50 % homozigot dominant : 50% heterozî got 1:1
Schema de rezolvare: 20 puncte.
1.
Lameiibranhiateie şi cefalopodele sunt animaie care trăiesc în apă .
a) Numiţi încrengătura din care fac acestea parte şi câ te un reprezentant din grupul
iamelibranhiateior şi respectiv ai cefalopodeSor. /
b) Preciza ţi trei caracteristici ale cefalopodelor.
c) Stabiliţi o asemă nare ş i o deosebire rnorfofunaţională între lamelibrarihiate şi
cefalepede .

2. Celula eucariotă se caracterizează prin compartimentarea spa ţiului celular .

a) Definite celuia .
50% b) Preciza ţi numeie şi natura chimică a celor două învelişuri celulare ia plante .
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: mitoconarii, enzime hldrolltios , enzime exide
-
2.
reducă toare , ribozomi.
10 puncte
Fiecare dintre cei patru spermatozoizi , forma ţi prin diviziunea meiotic ă a unei celuie-mamă
cu
Mu.;
. participante la fecunda ţie au
'

2n = 6 cromozomi, particip ă la c âte o fecunda ţie Ştiind că ovulele

acelaşi numă r de cromozomi ca şi spermatozoizii, stabiliţi următoarele:
a) numărul total de cromozomi şi respectiv de cromatide din cei patru spermatozoizi;
b) numărul total de cromozomi din cele patru ceiule-ou formate;
c) numărul total de cromatide din toate celulele somatice rezultate din una din celu!ele-
ou
ii J&i

100% fenotip dominant după patru diviziuni mitotice succesive;

m Scrie ţi pe foaia de examen toate etapele rezolvă rii problemei .

Rezolvare
i A. 1 . a) î ncrengătura moluşte: lamelibranhiate - scoica, midia, stridia; cefaiopode: se-
pia, caracatiţ a.
* b) Cefalopodele: piciorul este transformat în braţ e; ochi bine dezvoltat cu vedere
* cromatică; sistem nervos bine dezvoltat, avâ nd un „creier ” protejat de o capsulă
.rf.
cartiiaginoasă .
i
II
:
c) Asemănare: prezintă respiraţie branhsală.
Deosebire: lameiibranhiateie prezintă două valve, iar cefalopodele au piciorul
"

j
*-
•

transformat î n bra ţ e .
2. a) Celula este unitatea structurală şi funcţională a materiei vii.
b) Peretele celular este de natură celulozic ă , iar membrana piasmatică (plas-
malema conţine fosfolipide şi proteine.
)
c) Enzimele oxido -reducătoare se găsesc î n mitocondris care conţin şi ribozomi,
iar enzimele hidrolitice în lizozomi.
B. a) Deoarece prin meioză numărul de cromozomi s- a î njumătăţit, un spermatozoid
are 3 cromozomi: numărul total de cromozomi din cei 4 spermatozoizi va fi :
4 x 3 = 12 cromozomi.
1 cromozom rezultat din meioză are 1 cromatidă , atunci 12 cromozomi au
12 cromatide
%
'
v
b) Icelulă ou.
4 celule ou
6 cromozomi
.... x x = 24 cromozomi r
V

c) După 4 diviziuni mitotice succesive se formează 16 celule cu câte 6 cromozomi

monocromatidici, deci 16 x 6 = 96 cromatide:
fi
i; : «
1 2 3 4 ii
1

1 —> 2 4 8 16 celule
220 ^ ^
221

V
 Varianta 4 Varianta 5
20 puncte
A A
. ?0; puncte
'

La om determinismul sexelor este de tip cromozomal . 1- Diviziunea meiotică este parte a ciclului celular ,

a) Denumiţi cele două tipuri de determinism cromozomal al sexelor. a) Enumera ţi cinci caracteristici ale profazei I meiotice
cea © ova ţională a diviziunii
b) Da ţi câ te două exemple de vie ţuitoare care aparţin fiecărui tip de w Preciza ţi diferenţa definitorie dintre etapa redacţională şi
determinism cromozomal
c) Explica ţi diferenţa definitorie dintre sexul homogametic şi cei
heterogametic . meiotice .
c) Explica ţi importanţa diviziunii meiotice.
a)
Diviziunea mitotică este parte a ciclului celular.
Preciza ţi două roluri ale diviziunii mitotice .
b) Stabiliţi două deosebiri între prima ş i ultima fază a diviziunii mitotice
.
lii Z La ora actuală , cel mai acceptat sistem de clasificare a
celor 5 regnuri.
organismelor lumii vii este sistemul

c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în

care să folosiţi corect şi în a) Enumeraţi cele cinci regnuri ale lumii vii. angiospermelor .
corela ţie următoarele no ţiuni: placa ecuatorială , cromozomi
bicromatidici, sinteză de ADN IIM b) Da ţi două exemple de organisme care fac parte din grupul
din dou ă propoziţii S o frază , în care să folosiţi corect şi în
cromozomi monocromatidici.
,
c) Alcătuiţi un text coerent, format
corela ţie următoarele no ţiuni: seminţe, fructe, conifere
s 10 puncte
10 puncte
Fiecare dintre cei patru copii ai unei familii are o altă grupă sanguină . Stabili i urmă B Ştiind că numă rul
ţ toarele : fiecare,
Un centriol este alcătuit din 9 fibrile a câte 3 mierotubuii
;
a) grupele sanguine ale celor patru copii;
V ,

diviziunii , stabiliţi urmă toarele

b) genotipul grupelor sanguine ale celor doi părin i;
ţ centrozomiior şi implicit al centriolilor este dublu în timpul
c) grupa sanguină pe care o poate avea fiecare dintre
cei patru bunici astfel încâ t m a) num ă rul de mierotubuii centrioiari dintr -
o celulanimală ;
ă
în rnetafaza mitotică ;
descenden ţii lor să corespundă datelor prezentate. b) numărul de fibrile centriolare aflate într -o celulă animală
c) numă rul de centrioli din 2 celule rezultate în urma diviziunii mitotice .
S
I
Scrie ţi toate etapele rezolvării problemei.
m
i
I Rezolvare
w. Rezolvare
-
.
i
HI
•

&
Wk '

.
A . 1 a) Cele două tipuri de determinism cromozomal
al sexelor sunt: Drosophiia şi
mi
.
A.1. a) Profaza I meiotică; mai lungă decât profaza mitotică ,
omologi
individualizarea cromo-
dispariţia membranei nucleare
Abraxas (Pasăre). £ zomilor bicromatidici, recombinarea cromozomilor ,

b) Drosophiia: toate mamiferele (inclusiv omul), insectele diptere

:
fi şi a nucleolilor , formarea fusului de diviziune .
I
, unele plante m. b) î n etapa reducţională are loc reducerea ia jumătate a numărului
de cromozomi,
(hameiul şi cânepa) . m âne constant .
Abraxas: păsări, unele specii de insecte, amfibieni, reptile iar î n etapa ecvaţională numărul de cromozomi r ă
de cromozomi
m c) Importanţa diviziunii meiotice: menţinerea unui număr constant
,

c) Sexul homogametic prezintă doi heterozomi de aceia S numărului

I şi fel, de exemplu XX specii cu reproducere asexuată, tocmai prin reducerea
iar sexul heterogametic prezintă doi heterozomi diferiţi, de
exemplu XY . & caracteristici fiec ă rei de cromozomi s~ar
de cromozomi la jumătate în timpul meiozei î n ; caz contrar num ă rul
I
.
2 a) Mitoza: menţine numărul de cromozomi constant; un num ăr aberanbde cromozomi datorit ă
reparat ţ esuturi; asigură creşterea organismelor plurî
furnizează celule pentru dubla î n momentul fecundării şi - s ar ajunge la
individuale
variaţii
F ţii de cromozomi proveniţi de la cei doi părinţi, apărând
celulare. |
b ) Profaza: se dezorganizează membrana nuclear fi noilor combina -
zomii bicromatidici.
ă se individualizează cromo- î ntre membrii aceleea şi specii; sursă de variabilitate prin recombinare inter şi intracro
lelofaza : se formează membrana nucleară, cromozomii mozomială. ), Protista, Fungi
dezorganizează. monocromatidici se 2. a ) Cele cinci regnuri ale lumii vii sunt; Procariota (Monera
c) Cromozomii bicromatidici rezultaţi în urma procesului Plantae, Animalia.
- grâul,
aşază pe placa ecuatorială, apoi se separ ă în
de sinteză de ADN se li b) Angiosperme: dicotiledonate - mărul, stejarul; monocotiledonate
cromozomi monocromatidici. ghiocelul.
B. a) Grupele sangvine ale celor patru copii pot c ) La conifere seminţ ele nu sunt protejate de fructe.
fi: 0 (I), A (II), B (III), AB (IV). I
!
b) Genotipul grupelor sangvine ale părinţilor sunt:
LAI şi L6I. B. a ) într -o celulă un centrozom are doi centrioli:
2 x ( 9 x 3) = 2 x 27 = 54 mierotubuii centrioiari.
c) Bunicii pot fi de grupele: AB (IV) şi 0 (I). 1
( 88

mierotubuii faţă
b) î n timpul metafazei sunt 2 centrozomi, deci număr dublu de I
i de celula-mamă de dinainte de diviziune : 2 x 54 = 108 mierotubuii.
c ) în urma diviziunii mitotice rezultă două celule-fiice care au 2
centrozomi, deci
II 4 centrioli ( înainte de intra în diviziune).
1 1
222 223

p
i
t
.

1
Varianta 6 Varianta 7
20 puncte A 20 puncte
Virusurile sunt entităţi infecţioase aflate la limita
dintre viu şi neviu.
a) Clasifica ţi virusurile după tipul de 1. încrengă tura artopodelor cuprinde cei mai numeroşi reprezentanţi ai regnului animal .
material genetic pe care -l conţin.
b) Preciza ţi două virusuri care provoacă viroze a) Enumeraţi trei grupe sistematice de artropode .
la om.
c) Da ţi dou ă argumente în sprijinul
afirma ţ iei referitoare la virusuri ca entităţi infec b) Da ţi câ te un exemplu de organism care face parte din cele trei grupe de artropode şi
la limita dintre viu şi neviu. ţioase aflate precizaţi tipul de respira ţie caracteristic fiecă ruia .
m c) Explica ţi semnifica ţia termenului de artropode .
2. Regnul animalelor se împarte în vertebrate
şi nevertebrate .
a) Enumeraţi cinci grupe sistematice 2. Celulele eucariote sunt complex compartimentate structura! ş i func ţional.
de vertebrate.
b) Daţi trei exemple de organisme care a) Numiţi structura cu rol coordonator al activităţilor celulare.
fac parte din grupul nevertebratelor.
b) Preciza ţi trei elemente componente ale structurii ce coordoneaz ă activitatea celular ă .
m
c) Alcătuiţi un text coerent, format din
două propoziţii / o frază , în care s ă folosi ţi
corela ţie următoarele noţiuni: specie, nomencla corect şi în c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii / 5 frază , în care să folosiţi corect i în
tură binar ă , taxon. ş
B endoplasmatic neted . .
.
corela ţie următoarele noţiuni: sinteza de proteine , sinteza de lipide , ribozomi reticul
,

Ştiind că la om o diviziune mitotică a unei , 10 puncte

celule somatice cu 2n = 46 de cromozomi dureaz f
60 de minute şi că intervalul de timp
(interfaza) dintre două diviziuni este ă B 1G puncte 1»
următoarele: de 10 ore , stabiliţi j într-o familie, mama are grupa sanguină A (II) iar cei doi copii au grupele sanguine: 0 (I) şi
a) în câte ore se prodtic 16 celule, pornind AB (IV). Stabiliţi următoarele :
de la formarea celulei-mamă cu 2n = 46
cromozomi; de a) grupa sanguină a tat ă lui copiilor ;
b) numărul total de cromatide din
cele 16 celule formate şi aflate în anafaza b) genotipurile grupelor sanguine ale celor doi părinţi şi ale celor doi copii;
mitotice ; unei alte diviziuni c) motivul pentru care nu este posibil ca grupa sanguină a tată lui să fie alta decât cea
c) numărul de celule ob ţinute
prin diviziuni mitotice , pornind de la formarea determinată la punctul a) al problemei.
diploide , într -un interval de timp de 33 a 10 celule-mamă
de ore.
Scrie ţi toate etapele rezolvării problemei
pe foaia de examen . m Rezolvare
A.1. a) Trei grupe sistematice de artropode ; arahnide, crustacee , insecte.
ts
b) Arahnide: păianjenul cu cruce - respiraţie pulmonară;
1 Rezolvare Crustacee ; racul de râu - respiraţ ie branhială;
A.1. a) După tipul de material genetic pe Insecte: albina - respira ţ ie traheaiă.
care îl con ţin, virusurile sunt: dezoxirlboviru
suri / adenovirusuri - conţin ADN; ribovirus
uri - conţin ARN.
- c) Artropode = picioare articulate ( arthros = articulaţie, podos = picior).
b) Virusuri care provoacă viroze la om
: virusul HIV, virusul gripal.
4
2. a) Nucleul este structura cu rol coordonator al activităţilor celulare.
c) Virusurile nu au organizare celulară, b) Trei elemente componente ale nucleului: membrană nucleară dublă prevăzută
nu cresc, nu se pot divide, sunt multiplicate
numai în celula gazdă pe care o paraziteaz cu pori; carioplasmă; nucleol.
ă; nu au metabolism popriu. Virusurile
alcătuite din acizi nucleici şi proteine, sunt
componente caracteristice materiei vii. c) Re î iculul endoplasmatic rugos are rol î n sinteza de proteine la nivelul
W
*. 2. a) Cinci grupe sistematice de vertebrate pe ribozomilor, iar reticulul endoplasmatic neted are roi în sinteza de lipide.
: şti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere.
b) Organisme care fac parte din grupul
cărăbuşul de mai. nevertebratelor: tenia , melcul de livadă, B. a) Grupa sanguină a tată lui este B ( III) .
b) Mama are genotipul LAI; tatăl are genotipul LBi .
c) Specia este taxonul de bază în
clasificarea organismelor. Fiecare organism Un copil are genotipul //; celălalt copil are genotipul LALb .
are o denumire ştiinţifică în limba latină format
ă din două cuvinte, cunoscută sub denumir c) Tat ă l trebuie să aibă grupa de sânge B ( !!!) cu genotipul L8/, fiindcă doar astfel
de nomenclatură binară. ea
este posibil ca prin combinarea gâ rneţilor celor doi p ă rin ţi să rezulte grupele de nge
sâ
B. a) 16 celule se formează prin 4 ale copiilor.
diviziuni; între cele 4 diviziuni sunt 3 interfaze.
Dacă se ia în considerare şi interfaza Grupa 0 (I ) are genotip homozigot //, deci de la fiecare părinte trebuie să
atunci sunt 4 interfaze şi 4 diviziuni: 4
dinaintea primei diviziuni a celulei-mamă, primească o genă /. Astfel, şi mama şi tatăl trebuie să aibă genotip
* 1 oră + 4 x 10 ore = 44 ore în gena /. Cum mama
b) Numărul de cromatide/celulă = 2 are grupa A (II) dâterminată de genotipul LAI (heterozigot), pentru a rezulta un copi! cu
46 = 92 de cromatide .
16 celule 92 cromatide = 1472 * grupa AB (IV ) - determinată de genotipul LALB , tatăl trebuie să aib ă grupa B ( !!!) cu
*
c) în 33 de ore au loc 3 cicluri
cromatide
celulare, respectiv 3 diviziuni. genotip heterozigot LBI . r
I div II div
1celulă 2celule - 4celuie - 8
III div
L 1
10 celule x 8 = 80 *celule
> celule
L ITL* LA 1
1 Li 11
224
225
I

.y
: ŞşM ţ$
'• ' 1
’

Varianta- 8
*.

,- r .
mmm-
Regnul Prtffc v, cuprinde un grup heterogen de organisme-
- ,

Enume> ~ ; două grupe de protiste şi câ te un exemplu de organism pentru fiecare

1 ,

: b) Pxvc' i a ţi două caracteristici de adaptare la parazitism a unui protist parazit ,

1' ci S^ biîiţi o asemănare şi o deosebire între două specii de protiste , la aiegere .

s

niţ ele sunt compartimente celulare cu structură şi funcţii diferite

I
v

; Numiţi trei organite celulare cu membrană simplă

'

S, f ," . b) Preciza ţi c â te o func ţie pentru două dintre organitele cu membrană simplă enumerate ,
w.,
d) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o fraz ă , în care să folosi ţi corect ş
•
!'
:
corela ţie următoarele no ţiuni: neuroni, centrozomi, fus de diviziune . v#
?

t:
10 puncte
O muscuîiţă de oţet (2n~~8) producă câ te 6 nouă genera ţie ia fiecare 12 zile şi depune 1$ âpeftj
; ' '
; rvai de timp, de fiecare dată câte 200 de ouă. Ştiind că ecloziunea are loc în propor ţie dş 7Q% !
'

piliţi următoarele : : ,!

|,: a) câ te genera ţii de . muşculiţe de o ţet se obţin în doua luni/ 60 de Zile ş i câte ouă produce
aceast ă muscu î iţă îh 4 luni/ 120 de zile;
f b) numărul teta! ele cromozomi din câte. o celulă Somatică la toate museuliţele din prfca
genera ţie ;
'
'

; c) numă rul de cromatide din fiecare ga met a! muscuiiţ ei de o ţ et marnă şi denumirea :

procesului prin care se obţin ace şti gâ rne ţi.
Scrieţi pe foaia de examen toate etapele rezolvă rii problemei.

Rezolvare

|A.1. a) Două grupe de protiste: zoomastiglne - euglena verde; şporozoare - plasma--

' '

malariei. v-
b) Caracteristici de adaptare la parazitism a unui protist parazit: nu au organite
mişcare şi nici vaeuole contractile; au cicluri evolutive complicate, cu alternani ţ de
eraţi! pe una/ două gazde.
c ) Deosebire: euglena verde - nutriţie mixotrofă (autotrofă la lumină şi heterotrofâ
î ntuneric); verzeala zidurilor - numai nutriţ ie autotrofă.
Asemănare: se înmulţ esc asexuat prin diviziune directă.
2. a ) Organite celulare cu membran ă simplă: lizozomi, dictiozomi, reticul endopias -
b ) Lizozomi! - rol în digestia intracelulară.
Dictiozomii (aparat Golgi) - roi în elaborarea produşilor de secreţie ai celulei .
c ) Centrozomii au rol în formarea fusului de diviziune şi sunt specifici celulei
nimale, cu excepţ ia neuronilor , unde lipsesc fiindcă aceştia nu se divid.
EL a ) Aflăm numărul de genera ţii care se iau na ştere î n 2 luni:
,

1 generaţie . 12 zile
x genera ţ ii 60 zile
x = 60 : 12 = 5 genera ţii
Dacă depun 200 ou ă la 12 zile, atunci:
( 200 x 120) : 12 = 2000 ouă.

Km
 o. ) ATiam numărul de musculiţe de oţ et eclozate / generaţie
I

Variante 9
200 x 70 A
140 musculiţe
itgş 100 1. Diviziunea cariochinetică implică transformă ri aie materialului genetic din nucleu,

IP m
Icelulă -» 8 cromozomi
140 celule = 140 * 8 cromozomi = 1120 cromozomi
&
a) Enumera ţi cele trei perioade ale interfazei care pregă teşte diviziunea cariochinetică.
b) Preciza ţi diferen ţa definitorie dintre anafaza mitotică şi anafaza I meiotică .
c) Stabiliţi două deosebiri între profaza mitotică şi profaza l meiotic ă .
c) Un gamet conţine cromozomi monocroma îidlci. Numărul de cromozomi î rv n mm
gârneţi este redus la jumătate. Prin urmare, fiecare gârneţ conţine 4 cromatide Procesul , V 2. Maladiile genetice sunt provocate de muta ţii.
'
'
v .

iMm; '
: ' '

a) Enumera ţi două maladii autozomaie şi două maladii heterozomale.

A
prin care se formează gârneţii se numeşte meioză.
b) Clasifica ţi muta ţ iile după tipul de celulă în care apar şi preciza ţi modul lor de transmitere.
.Vi
"
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
'

•I
si în
corela ţie următoarele no ţiuni: virusuri, radia ţii ultraviolete factori chimici.
,

B puncte
in condi ţii favorabile de mediu, ritmul de diviziune al bacteriilor este foarte mare. Ştiind că o V.
m bacterie se divide odată la 20 de minute , stabiliţi urmă toarele:
a) numă rul de bacterii care se formează într -o or ă pornind de la o singură bacterie . precum şi
3
,

Z"; :
i:
numă rul total de cromozomi din aceste celule; f
!

b) numă rul maxim, teoretic de bacterii ce se pot forma în 4 ore pornind de la o singura celulă 1

; bacteriană; ' ' ’

. .
i-ij

\}
c) două cauze ale diminuă rii numă rului de bacterii în condiţii naturale de mediu
Scrie ţi pe foaia de examen toate etapele rezolvării problemei. 4\ :
.
.V
.
• Vi
Mii
nezoivare
Sf • ‘ V

£ = S»;
s
Â,1. a) Cele trei perioada a î e interfazei care pregăteşte diviziunea cariochinetică sunt;
G1 - perioada presintetic ă; S - perioada de sintez ă; G2 - perioada postsintetică. V ;
*
b) Anafaza mitotic ă - cromozomii sunt monocromatidici. '

r®
.1.
V i;S '
Anafaza i meiotică - cromozomii sunt bicrornatidici şi recombinaţi ( jumă ta îâ
.HI
>)
{ migrează spre un pol al celulei şi cealaltă jumătate spre polul opus).
JW c) Profaza mitozei este mai scyrtă dec ât profaza I a meiozei; cromozomii
slr
bicrornatidici omologi nu formează bivalenţi si nu are loc recombinarea genetică prin
.

Z
' ‘
*
\
•

crossing-over .
k Profaza I a meiozei este mai lungă şi mai complexă dec ât profaza mitozei;
cromozomii bicrornatidici omologi formează bivalenţi şi are loc recombinarea genetic ă
7V
prin crossing-over între cromozomii omologi pereche. Ş '
;

2. a ) Maladii autozomaie: alpinism, sindacliiie. Maladii heterozomale : hemofilie,

daltonism. A ft'

b) Dup ă tipul de celule în care apar, muta ţiile se clasifică î n: mutaţii somatice
li
§1 nu se transmit ereditar la descenden ţ i; mutaţii gametice - suni ereditare.,
il .'.v
’
c) Unele virusuri , radiaţiile ultraviolete şi unii factori chimici pot să producă muiaţii .
B. a ) Aflăm câte diviziuni au loc î ntr -o or ă .
|
|

60 min : 20 min = 3 diviziuni

Idiv. Ildiv . Illdiv . ,

’ rV |. 1 bacterie 2 bacterii -> 4 bacterii —> 8 bacterii *

Bacteriile au un singur cromozom, deci , î n 8 bacterii surit 8 cromdzomi.
'
m b) Aflăm c âte diviziuni au loc în 4 ore: \

m, | 4 ore = 240 minute; 240 min : 20 min = 12 diviziuni m i

IIP
i
* Se formează 2n celule bacteriene; n = num ă rul de diviziuni . >
m 212 » 4096 celule bacteriene ;
c) î n condiţii naturale de mediu, numărul de bacterii se poate diminua din urmă -
toarele cauze: hrană insuficientă; temperatură mai mică sau mai mare dec ât temperatura
7

optimă de dezvoltare , acumulare în mediu a produşilor de metabolism toxici.

mii
Pil
Bll
• 228 / , /« 229

Ff
I

J§1
mm
MM
Jiiilfii i
SjgMS
v
' '

ţ
. m .Ji
iii .
'

RK . 4
i •
.
y
li Variasta 1.0: - : , . ....
.
fiP.: ' Varianta 11 :® jj:
IfflRJj

A 20 puncte
»1
1. Conifereio au o mare ră spândire în zona montana a ţării noastre
I A 20 puncte §
î a) Enumera ţi trei reprezentanţi ai acestora .
,
...
. . U . }»V
Genetica studiază ereditatea si variabiliţ atea organismelor .
>
1

..
iV i a) Definiţi termenii ereditate şi variabilitate .
t'

b) Preciza ţi trei caracteristici ale coniferelor .

c) Menţiona ţi patru aspecte legate de importan a coniferelor
ţ >? .
V b) Enunţ a ţi legile mendeliene ale eredităţii. .. v .
c) Explica ţi recombinarea genetică prin schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi
'

IÎ
2 . Cromozomii sunt purtătorii mesajului genetic de -a Itinc i! ger na ţiilor . V:- ’.
F 2. ; Cormofiţele sunt organisme incluse în regnul Plantae . • 5.
a) Numiţi două unităţi sistematice din grupa cormofitelor; daţi câ te un exemplu de
. v

a ) Definiţi no ţiunile de auiozomi si heterozomi.

H

—
b) Precizaţi trei caracteristici ale unui cromozom r ,.>r - . reprezentant al acestor unităţi .
’ O
Preciza ţi trei caracteristici ale filicatelor . n

—
_
c) Alcătuiţi un text coerent ./ for mat din două prob -C i o frază , în care s y
ă folosit! corect

—-
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază . în care să folosiţi corect

-
,. ..nozom, nucjeu.
:> !
şi în corela ţie următoarele noţiuni: £ucarir;
'
,
m
•
;
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: flori, seminţe , plante vasculare .
•

-
, 10 puncte ® fi:,: -
li
^ ^^ ^ p.
.. V
'

^
,

rosif îST' ftlirt** * °-srjsst

'

dete ln r ctereter M i ^ unt R ? CUl a ea ruCtelof Genele «r ®

/ î
»
Culoarea albastră a fructelor de prun este determinată de gena D" iar forma ovală de gena
^'
sssi
•

dominante . \ *.
rotunde "
»
* « »«•
Ambele soiuri sunt dublu homozigote . *
»
*« » »#
/ [ I
(

t
j®
'.(

Stabiliţi următoarele: #
'
î
| Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul fructelor din Fi şi tipurile de gâ rneţi formaţ i de plantele din F ,
•v

a) genotipuf plantelor caţr rost încrucişate pentru obţinerea plantelor în Fp

-
- -
B) : raportul de şeţ jre gşr /
- -
c) câ te plante- cu tr J mici şi galbene rezult ă în: F }, dacă
«
în F : daqă plaritele n Fnse încrucişează întregişi;
numărul total de ‘plante rezultaşi
•>
b) raportul de segregare din F2 dacă se încrucişează plante din Ft;
c) numărul combina ţiilor dublu heterozigote din F2 . u
. feti
este de 128 .
-
Scrie ţi pe fodi de examen toate etapele rezolvă rii problemei .
-
m
Ife Scrie ţi pe foaia de examen toate etapele rezolvării problemei. 1

m:
Rezolvare
Rezolvare
A.1. a) Trei reprezentanţi ai coniferelor din România: pinul, molidul bradul.
1
A.1. a) Ereditatea reprezint ă proprietatea organismelor de a poseda informaţie
letică pe baza căreia se realizează transmiterea caracterelor de la o generaţie la alta!
If §|
% fo Amabilitatea reprezintă proprietatea indivizilor aparţinând unei specii de a se deosebi
b) Caracteristici ale coniferelor: plante lemnoase monoice; >Y . î
frunze aciculare;
prezintă canale rezinifere; florile grupate în conuri : bărb ă
teş ti - fiecare con reprezintă o fH Itre ei.
M
ifc
'

floare , femeieşti - fiecare con reprezintă o inflorescenţă. b) Legile mendeliene ale eredităţ ii sunt: legea purităţ ii gâ rneţilor şi legea segregării
c) Coniferele au importanţă ecologică - pă durile de conifere influen independente a perechilor de caractere. m
ţ ează clima , y
m
umiditatea, calitatea aerului; importanţă industrială - lemnul este
:j •••

utilizat pentru fabricarea Bl-

c ) Recombinarea intracromozomială are loc prin schimbul de gene numit şi cross- ' #-
I!:
mobilei; materie primă pentru fabricarea celulozei; sunt plante I g-over; cromozomii omologi pereche se apropie foarte mult şi realizeaz ă unul sau mai
decorative ( tuia ) ; sunt ii f'
plante medicinale (muguri de brad). . multe puncte de contact, unde se rup şi realizeaz ă schimb echilibrat de segmente \ j
* I
2. a ) Autozomi / cromozomi somatici - cromozomi cromozomiale. *:
identici (a ambele sexe. 4
' •

2. a) Din grupa cormofitelor fac parte: P ţ e.ridofiteie ( exemplu: feriga comun ă ) şi

Heterozomi / cromozomi ai sexului - determină .sexul şi sunt W:
diferiţi !a cele
!:•

două sexe ( X şiY). i Spermatofitele (exemple: bradul, mărul, grâ ul). s ;

b) Caracteristicile unui cromozom metafazic: b ) Trei caracteristici ale filicatelor: au frunzele mari ( de obicei compuse), ma -
EB :

- este condensat şi spiralizat la maxim; joritatea sunt plante erbacee, sporangii sunt dispuşi pe dosul frunzelor.
- este bierbmaîidic; c) Angiospermele sunt plante vasculare care prezintă flori şi au seminţ ele închise
- este vizibil la microscopul optic ; în fruct.
- este fixat prin centromer de filamentele fusului de
ecuatorial al celulei, în placa metafazică.
diviziune şi aliniat în pianul B. ,
a) Fenotipul fructelor din F : culoare albastră şi formă ovală.
c) Spre deosebire de celulele procariote care au un singur Tipurile de gâ rne ţi: DR; Dr ; dR ; dr.
eucariote au î n nucleu mai mulţi cromozomi.
cromozom, celulele b) Raportul de segregare din F2 este 9: 3: 3. 1.
î 16 sunt dublu heterozigote ( DdRr).
ţii, .
; .
c) 4 combina ţii dir
B. a ) Genotipul plantelor care au fost î ncrucişate k Schema de rezolvare:
: MMRR x mmrr / mmRR x MMrr r
b ) Genotipul organismelor din F , este MmRr . Prin î
.

ncrucişarea plantelor hibride

din F, se obţine, în F , un raport de segregare dup
2
c ) 1/ 16 plante ,cu fructe mici şi galbene .
ă fenotip de 9:3:3:1.
t
5® DR Dr dR dr

Aflăm câte plante din 128 plante sunt cu fructe mici şi galbene | DR
Dr
DDRR DDRr DdRR DdRr
DDRr DDrr DdRr Ddrr
.
1 . dR DdRR DdRr ddRR ddRr
128 x — = 8 plante cu fructe mici şi galbene - •

dr DdRr Ddrr ddRr ddrr

230
231
1:

P
 ; \T,

T]

Varianta 12
v.
A 20 puncte*
'

m
1. Celula reprezintă sediu! tuturor proceselor metabolice.
a ) Enumera ţi trei organite prezente în celula vegetala .
.. '
M; : \ b) Prezenta ţi modelul mozaicului fluid ai membranei piasmatice . IV
i
*:
c) Explica ţi legătura func ţională dintre leucocite şi lizczomi.
Sil
f\
2 Maladiile genetice sunt cauzate de modifică ri ale materialului genetic .
„
a) Preciza ţi cauza apariţiei maladiei . cri-du-chat” şi numă rul de cromozomi dintr o celulă
-
somatică a unui individ care are această maladie .
b) Explica ţi cauza apariţiei anomaliilor numerice heterozomaie . ;i
.
•)

c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
,

şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: coagulare, gene , hsterozorni .

B 10 puncte
Se încruciş ează un soi de viţă de vie cu fructe de culoare neagra şi formă ovală (ambele
caractere dominante) cu un soi cu fructe de culoare albă si formă rotundă (ambele caractere
recesive). Părintele cu fructe negre şi ovale este heterozigot doar pentru unul dir» cele două
caractere. în urma încrucişării rezultă 50 % plante cu fructe negre şi ovale si 50 % plante cu fructe
albe şi ovale.
Stabiliţi urmă toarele:
a) geno îipurile părinţilor , apelând la simboluri (litere) alese de voi;
b) tipurile de gârneţi formaţi de părinţi;
c) genotipul. descendenţilor heterozigo ţi din Fi pentru culoarea si forma fructelor şi numă rul
;
acestora, dacă se ştie că au rezultat în total 200 de plante .
Scrieţi pe foaia de examen toate etapele rezolvă rii problemei.

Rezolvare

. a) Trei organiîe .prezenle în celuia vegetală ; plastide, mitocondrii, ribozomi.

 .l
b) Se va preciza consistenţ a membranei celulare , mi şcarea permanenta a
proteinelor care formează mozaicuri, distratul- proteic , fosfolipidele din stratul mijlociu: II
; proteinele transmembranare şi periferice.
c) Lizozomii sunt organite care conţ in enzime hidroiitice. Ei sunt mai numeroşi
la leucocite, deoarece funcţia de fagociî oză specifică acestor ce î uie presupune prezenţa fi
* enzimelor care hidrolizează substanţele fagocitate .
.
x

. 2 a) Cauza apariţiei maladiei „cri du cha î ” este deleţ ia parţială a braţ ului scurt ai
cromozomului 5. Numărul de cromozomi din celulele somatice ale unui individ care are
această maladie nu se modifică, deoarece este o modificare a structurii şi nu a numărului
I
1
,

de cromozomi; 2n = 46.
te
fiVr

b) Cauza apariţiei anomaliilor numerice heterozomaie este non - disjunc ţ ia

cromozomilor sexului î n cursul meiozei şi formarea unor gâ rneţi cu număr aberant de
cromozomi X şi Y . în urma fecund ării apar descendenţi cu modific ări numerice ale
heterozomilor.
c) Hemofilia este o maladie produsă de mutaţ ii ale genelor plasate pe heterozomi;
<
I
*.
!. l
ea afecteaz ă procesul de coagulare a sâ ngelui.
: 8. a) Nota ţiile utilizate; O - gena pentru forma ovală; M - gena pentru culoarea
neagr ă; o - gena pentru forma rotundă ; n - gena pentru culoarea aibă,
. »#
Genotipurile pă rinţ ilor - NnOO şi nnoo. i
*«

233,. :
y .

*
 Om

M:
b) Un părinte va forma două tipuri de gârneţi: NO şi nO, iar celălalt părinte un Varianta 13
t;--
singur tip de gameţi no.
e) în Fv, 100 de indivizi ( 50 %) vor avea genotipul MnOo heterozigo ţi pentru 20 puncte
I culoare şi formă . ir Mii
Schema de rezolvare: 1. Ac ţiunea unor factori de mediu asupra materialului genetic poate duce la apariţia unor muta ţii :W .
V
a) Definiţi muta ţiile .
Părinţi NnOo X nnoo ii b) Denumiţi muta ţiile după cantitatea de material genetic afectat
c) Clasifica ţi factorii mutageni şi da ţi câ te un exemplu din fiecare tip.
i i I
m 2 Plastidefe sunt organite specifice celulei vegetale .
Gameţi KJQ no
IU
a ) Preciza ţi denumirea şi rolul plastidelor incolore.
b) Prezenta ţi cloroplastele - trei componente structurale şi pigmentul specific .
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corset
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: pigmenţi, energie luminoasă , energie chimică .
F, NnOo NnOo nnOo nnOo
B 10 puncte
50% 50%
p Segregarea independentă a perechilor de caractere este o lege a eredităţii. Se A .,
încrucişează un individ cu genotipul AAbb cu un alt individ cu genotipul aaBB Descendenţii
I p din Fi se încrucişează între ei, rezultâ nd în F2, 16 combina ţii. Staoiliti urmă toarei
a ) genotipul indivizilor din Fi;
b) numărul şi genotipui indivizilor dublu heterozigoţi din F2;
c) genotipul indivizilor dublu homozigo ţi rezulta ţi î n F2 .
Scrie ţi, pe foaia de examen, toate etapele rezolv ă rii problemei . i
mi m:
II
* Rezolvare iI
*
K-
A.1. a) Orice modificare în structura şi funcţiile materialului genetic , (ară a fi consecinţa A;
gj recombinării genetice, se numeşte mutaţie.
Imp
' - b ) Dup ă cantitatea de material genetic implicat ă , muta ţ iile pot fi: gernee,
N ,.

cromozomiale şi genomice.
c ) Factorii mutageni pot fi: fizici ( exemplu: radia ţiile UV sau X ); chimici ( exemplu:
antibioticele); biologici ( exemplu: uneie virusuri). 1 1§
2. a) Leucoplastele sunt plastide incolore cu rol în depozitarea unor substanţe diferite 1m
\

1 ( amidon - amiloplaste; proteine - proteoplaste etc.) .

b) Componente ale cloroplastului: membrane tiiacoidale cu pigmenţi cforofiil#il
f strom ă , teancuri de grana unite prin lamele intergranaie.
c ) în nutriţia autotrofă organismele utilizează fie energia luminoasă captată cu
| ajutorul pigmenţilor clorofilieni, fie energia chimică .
B.
a ) Genotipul indivizilor din F 1 - AaBb; gârneţ ii: AB , Ab , a8 , ab . iti®

b ) Din genera ţ ia F 2 - patru indivizi vor fi dublu heterozigo ţi; genotip AaBb .
c ) Din genera ţ ia F 2 - patru indivizi vor fi dublu homozigo ţi; 4 genoî ipun; aabb;
i
'

AABB; aaBB; AAbb.

Schema de rezolvare:
cf AB Ab aB ab
9
( I
:
/• AB AABB AABb AaBB AaBb

tV '
Ab AABb AAbb AaBb Aabb

aB AaBB AaBb aaBB aaBb

ab AaBb Aabb aaBb aabb

H' ţ lj
i'l

235 , :
I
J
m
i

V
 .

A 20 puncte

1. Naturalistul şi matematicianul Gregor Mendel a formulat primele legi ale eredităţii.

a) Enunţa ţi legile mendeliene ale eredităţii .
b) Explica ţi fenomenul de codominanţă , abatere de la transmiterea mendeliană a caracterelor . (
c) Precizaţi diferenţa dintre noţiunile de genotip şi fenotip.

2. Mitocondriile sunt organite comune celulei vegetale si animale

a) Numiţi alte trei organite comune celulei vegetale şi animale .
b) Preciza ţi patru caracteristici structurale/ funcţionale ale mitocondriilor .
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect
şi în corela ţ ie urmă toarele no ţiuni: energie , substan ţe organice , enzime oxido-reducătoare.
3§ •

B 10 puncte
Se încrucişează un soi de trandafir cu petale ro şii (R ) şi frunze mici (m) cu un soi de trandafir
cu petale albe (r) şi frunze mari (M) . Soiurile de trandafiri sunt homozigote pentru ambele
§ caractere .
Stabiliţi urmă toarele:
a ) fenotipul plantelor din Fi
ş ; b) raportul de segregare după fenotip în F 2 dacă plantele obţinute în se încrucişează cu
plante cu petale albe şi frunze mici;
c) fenotipul organismelor obţinute în F 2 pentru încrucişarea cerută la punctul b);
Scrieţi, pe foaia de examen, toate etapele rezolvării problemei. i

Rezolvare
s
«î

A.1. a) Legile eredităţii sunt; legea purităţii gâ rneţilor şi legea segregării independente
?> :
§ a perechilor de caractere.
•

b) Codominanţ a - interac ţiune între alele LA şi LB , care faţă 6 et alela i se manifestă

fel dominante, iar împreună determină un nou caracter; grupa de s ânge AB (IV ), cu genotip
m LAL3 .
c) Genotipul este totalitatea factorilor ereditafi/genelor; iar fenotipul totalitatea
î nsuşirilor unui individ.
2. a) Alte trei organite comune celulei vegetale şi animale; ribozomi , reticu
M endoplasmatic, lizozomi.
b) Patru caracteristici structurale / funcţionale ale mitocondriei; prezintă un înveliş
dublu , conţinutul mitocondriei formează matrixul mitocondrial, membrana internă formează
pliuri sau criste mitocondriale cu oxizomi, în urma proceselor de oxido-reducere produc
§ energie care se depoziteaz ă în ATP .
c) Substanţele organice sunt degradate sub influenţ a enzimelor oxido -
§ 1; reducătoare şi rezultă energie necesară proceselor celulare.
1 B. RRmm - petale roşii, frunze mici; rrMM - petale albe, frunze mari.
$ i
a) Fenotipul plantelor din Fp toate plantele vor avea petale ro şii şi frunze mari;
l )

b ) Raportul de segregare dup ă fenotip î n F ; caracterul „petale ro şii” se va

2
j manifesta la 50% din această descendenţă , iar caracterul „petale albe ” se va manifesta
la restul de 50% dintre descendenţi; al doilea caracter (mărimea frunzelor) se va manifesta
în acela şi mod - 50% dintre plante vor avea „frunze mari”, iar 50% vor avea „frunze mici ”

2r
L
'M
.
4

k0
Ir
m
Schema de rezolvare: Varianta 15 '
'

Genotipul hibrizilor din F.: RrMm; vor rezulta 4 tipuri de gârneţi:.. RM , Rm. rM, rrtv
Aceştia se vor încrucişa cu rrmm. în F2 se va obţine: 20 punct .-
A
m Rm m rm
1 Citologia este ştiin ţa care studiază structura şi ultrastructura 'celulelor
rm RrMm Rrmm rrMm rrmm a) Numiţi două orgănite celulare care au material genetic propriu
.

structurale şi/ sau func ţionale ale reticulului endoplasmetic .

rm RrMrn Rrmm rrMm rrmm b) Menţiona ţ i patru caracteristici .
.
e) Stabili ţi două asemănări şi două deosebiri .structurale între celula eucariot vegetal |i cea
ă ă Sj

rm RrMrn Rrmm rrMm rrmm animală .

*
rm RrMrn Rrmm rrMm rrmm
2i: Artropodele au cei mai mulţi reprezentant! în natură .
c ) Fenoîipul plantelor din F2: flori roşii şi frunze mari; flori roşii si frunze mici; fiori a) Numiţi trei clase care fac parte din încreng ă tura artropodelor .
artropodelor
b) Preciza ţi un mediu de via ţă şi alcătuirea corpului la un reprezentant a!
aibe şi frunze mari; flori aibe şi frunze mici. oare să folosiţi corect
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în
şi în corelaţie urmă toarele noţiuni: zbor , respira ţie traheală , picioare articulate .
§
10 puncte -V
B
Dacă mama are grupa de sâ nge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de nge AS
sâ
li/ ($

(IV) . Ştiind că cei doi p ă rinţi sunt heterozigo ţ i , stabiliţi urmă toarele :
a) tipul de interac ţiune genică ce determină apariţia grupei de s â nge AB (IV)
;
grupelor de sâ nge
b) alte grupe de sâ nge pe care le pot avea copiii acestor pă rinţi şi genotipul
ale acestor copii;
hornozigo ţi .
c) grupa / grupele de sânge pe care le -ar fi putut avea copiii, dacă părin ii ar fi fost
ţ

Scrie ţi pe foaia de examen, toate etapele rezolv ă rii problemei .

,

ij ilS
'
w
Rezolvare a

ţ - A.1. a) Orgănite cu material genetic propriu sunt mitocondrille şi cioroplastele. * **

;•

b) Caracteristici structurale şl/sau func ţionale ale reticulului endoplasmatî e: face

legătura dintre membrana plasmatică şi membrana nucleului; este Implicat în sinteza
M lipidelor şi a proteinelor; este mai bine dezvoltat In celulele cu activitate metabolică intensă ; - §|1
are rolul unui aparat circulator intrace î ular .
c) Asemănări între celula eucariotă vegetală şi cea animală: au aceleaşi compo-
nente fundamentale - membrană , citoplasmă şi nucleu; nucleul este delimitat de
membran ă nucleară cu pori. Deosebiri: peretele celular este prezent numai la celulele
V

vegetale .
2. a ) Trei clase care fac parte din î ncreng ătura artropodelor : arahnide, crustac # şi
r A

insecte. '1
b) Crustaceii trăiesc predominant în mediul acvatic; speciile superioare prezintă
abdomen, cefalotorace, cinci perechi de picioare articulate - prima pereche fiind trans -
formată î n cleş ti ( rac , homar , crab ), două perechi de antene şi coadă (telson). .
1
1
c) Insectele prezintă respiraţie traheală, au trei perechi de picioare articulate şi
sunt singurele nevertebrate care se deplasează prin zbor .
B. a ) Tipul de interac ţ iune genic ă ce determin ă apariţ ia grupei de sânge AB (IV )
este codominanţa .
b ) Cei doi p ărinţ i heterozigoţi mai pot avea copii cu grupa de sâ nge 0 (! ) - cu
genotipul //.
m
*<w

239
I

Ff
m ~- .
s
-

Schema de rezolvare;
Varianta 16
Părinţi mama LAI LBi tatăl A 20 puncte

1. Celula reprezintă unitatea de structură şi funcţie a lumii vii.

Gameti a) Enumera ţi cei trei constituenţi de bază ai celulei eucariote .
i- b) Prezenta ţi trei caracteristici structurale ale mitocondriilor; stabiliţ i o corela ţie între numărul
mitocondriiior şi starea de activitate a celulei..
c) Explica ţi deosebirea dintre celulele haploide şi cele diploide .

2. Gregor Mendel a elaborat legile eredităţii.

AB (IV) A (II) B (III) a) Definiţi următorii termeni: homozigot, heterozigot, dominant, recesiv .
0 (I)
b) Explica ţi raportul de segregare de 9 :3:3:1 obţinut în urma dihibridă rii.

^^
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să fciosiţl corect

« avut numai gru a " B

şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: qenotip , fenotip. mediu.

10 puncte
Părinţi mama LAL Se căsă toreşte o femeie să nă toasă , dar purtă toare a genei pentru hemofilie cu un bărbat
LV tatăl hemofiiic. Stabiliţi urmă toarele :
V
a) tipul de maladie ereditară prezent ă la bă rbatul hemofiiic ;
b) probabilitatea (%) ca acest cuplu să aibă copii sănă toşi şi sexul acestora;
Gârneţi c) probabilitatea (%) de a da na ştere unor fete bolnave de hemofilie .
$ Scrie ţ i pe foaia de examen toate etapeie rezolvării problemei.
i !
i i’-ni'

I iii
.. J

100% AB (IV)
Rezolvare
#
•
1

A.1. a) Trei constituenţi de bază ai celulei eucariote ; nucleu, citoplasmă, membrană.

b) Miî ocondriile au membrană dublă, membrana internă formează cute numite
criste, iar membrana externă este netedă . î n mitocondrii se desf ăşoar ă procesul de
*•
•
•

respiraţie celular ă prin care se obţine energia necesar ă desfăşură rii activit ăţilor celulare .
' Cu cât o celul ă are nevoie mai mare de energie cu atât numărul mitocondriiior sale este
- m mai mare, a şa cum este cazul fibreior musculare striate.
£ c) Celulele haploide notate n conţin un număr impar de cromozomi , adică jumătate
din numărul de cromozomi caracteristic speciei; celulele diploide notate 2n conţin număr
par de cromozomi , garnitură caracteristică speciei.
2. a) Homozigot; organism pur din punct de vedere genetic care are factorii genetici
pereche identici.
Heterozigot: organism impur din punct de vedere genetic care are factorii
genetici pereche diferiţ i.
Dominant ; factor genetic sau caracter care se exprimă în fenotip şi în cazul
unui genotip heterozigot.
Recesiv ; factor genetic sau caracter care se exprimă în fenotip numai în cazul
f
unui genotip homozigot.
b) Raportul 9;3:3; 1 este un raport de segregare fenotipică ce se obţ ine în cazul
. dihibridării în generaţia a doua (F2), în care din 16 descendenţi: 9 prezintă ambele caractere
dominante , 3 prezintă primul caracter dominant şi al doilea recesiv, 3 prezintă primul
N

i
caracter recesiv şi al doilea dominant şi 1 prezint ă ambele caractere recesive.
c) Fenotipul este rezultatul interac ţ iunii dintre genotip şi mediu.

ea

240
24!

y
I 0. Hemofilia este o maladie genetică umană metabolică recesiv ă, X -linkat ă . . *.
ii .3) 50%: 25% fete să nătoase, dar purtătoare .a genei pentru .hemoftlie şi. 25
%0 -
băieţi sănătoşi fără gena mutantă . m 20 puncte
A 11
b) 50% copii sănăto şi: 25% fete şi. 25% b ăieţi. 1. Organismele unicelulare populeaz ă cele mai variate medii de via ţă . apa fi
a) Numiţi regnurile care au reprezentanţi unicelulari. . v

b) Men ţiona ţi trei caracteristici structurale ale celulei procariote .

m Schema de rezolvare: c) Preciza ţ i două tipuri de nutriţie întâlnite la organismele unicelulare.
Mama XXh Diviziunea meiotieă este o etapa a ciclului celular .
( 2.
a) Numiţi cele două etape ale meiozei.
b) Preciza ţi cinci caracteristici ale protezei I a meiozei
Gâ rneţii c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază . în care să folosiţi corect
-
i si în corela ţie urmă toarele no ţiuni: aameti. fecundstie . dioloid.
B 10 puncte
Se căsă tore şte o femeie cu daltonism cu un bărbat hemofilic .
Stabili ţi următoarele:
a ) probabilitatea ( %) ca acest cuplu să aibă copii f ă r ă daltonism;
b) probabilitatea (%) de a avea bă ie ţi să nă to şi; ţsk , ;
Descendenţii XY c) probabilitatea (%) ca în descendenţa feminină să existe fete să nă toase , dar purtă toare ale
fete s genei pentru hemofilie
Scrie ţ i pe foaia de examen toate etapele rezolvării problemei .
băieţi sănătoase fete b ăieţi WFi . - .
. ţ f 'if

să nătos! fs e : : . .
I hemofilice hemofilî ci
'

purtătoare * .
.
WP
wi
25% 25 % 25 % 25 %
/ Vii •"

A . 1. a ) Regnuri care au reprezentanţi unicelulari: Monera , Protista, Pungi. r1

im
b ) Trei caracteristici structurale ale celulei procariote ; nucleoid; perete celular , :W
50% s ănătoşi 50% bolnavi de m capsulă. '
MS
m
•

t . hemofilie c ) Două tipuri de nutriţie la organismele unicelulare: fotoautotrofă , chemoautotrofă ,

mixotrofă, heterotrofă saprofit ă, heterotrofă parazită .
f
2. a ) Etapele meiozei: reducţionaiă , ecvaţională.
b) în profaza meiozei I: timpul necesar desfăşurării este mai lung decât în alte profaze, l
se dezorganizează membrana nucleară; se individualizează cromozomii; se formează fusul
15! § de diviziune; se dezorganizează nucleolii; are loc fenomenul de crossing-over.
c ) î n urma fecundaţiei, în care se contopesc gâ rneţii , rezultă zigotul care este
n- »
r* .
diploid .
tP.r

.m.
'

B. a) 50 % copii făr ă daltonism;

i:
% b ) 0 % b ăieţi să n ăto şi;
c ) 50% fete sănătoase, purt ătoare ale genei pentru hemofilie y

Schema de rezolvare: hH
*
If;
Mama XdXa X Y tat ăl

Gâ rneţii

’ c m •
Descendenţii

Fete normale purt ătoare ale genelor b ă ieţ i daltonişti

pentru ambele afec ţ iuni genetice
242
ii. 243

xt
i
4
'

Varianta 18
) r
I A 20 puncte
'

m
i r 1. Diviziunea indirectă este tipică ceiuleior eucariote .
I a) Definiţi cele două tipuri de diviziune indirectă.
b) Numiţi două componente celulare cu rol în diviziunea celulei.
%

<
i c) Stabili ţi trei deosebiri între meioza I şi mitoză .
4
'

* 2. Angiospermele cuprind peste 200 000 de specii.

i a) Denumiţi cele două clase de angiosperme .
b) Stabiliţi trei diferen ţe între gimnosperme şi angiosperme .
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propozi ţii / o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: sev ă brută , trahei, organe vegetative .

B 10 puncte
Se încrucişează două soiuri de cartof : unul cu tuberculi de culoare ro şie şi rotunzi (heterczlgot
pentru culoare, homozigot pentru formă) , iar celălalt soi cu tuberculi de culoare galbenă şi ovali .
(homozigot pentru culoare , heterozigot pentru formă) .
Stabilit următoarele :
a) genotipuriie pă rin ţilor , folosind simboluri (litere) alese de voi;
- -
b) tipurile de gârneţi ale p ă rin ţilor ş i raportul de segregare fenotipică în F ;
c) procentul descendenţilor heterozigo ţi pentru culoarea tuberculului de cartof din F .
-
mIii .j ’ Scrieţi pe foaia de examen toate etapele rezolvării problemei.
i m
m * ! Rezolvare
m i m
saţ
A.1. a) Mitoza: diviziune cariochinetică î n urma c ăreia se formează două celule-fiice
,
în care se conserv ă numărul de cromozomi ai celulei-mame, adică 2n celule dlpioide.
Este diviziunea prin care se asigur ă creşterea organismelor , precum şi
înlocuirea ţ esuturilor îmbătr ânite. Meioza: diviziune cariochinetic ă prin care se obţin
I
% I celulele sexuale (gârneţii), în care numărul de cromozomi este redus la jumătate faţă de m;
mv celula-mamă, adică au o garnitur ă hapioidă (n).
m
m b) Două componente celulare cu rol în diviziunea ceiuleior: centrozomul, nucleul.
î c ) Deosebiri: în profaza meiozei I are loc fenomenul de crossing-ovef care nu se
l
M desfăşoar ă în mitoză , în metafaza meiozei I cromozomii se dispun în perechi în placa
i "v- metafazică, iar în metafaza mitozei cromozomii se dispun individual în placa metafazică.
în anafaza meiozei I cromozomii sunt bicrcmatidici, iar în anafaza mitozei cromozomii
sunt monocromatidici.
2. a) Cele două clase de angiosperme sunt: monocotiiedonate şi dicoîiledcnate .
b) Diferenţ e :
- gimnospermele au ca vase conducătoare traheide şi trahei, angiospermele
au numai trahei;
- gimnospermele au seminţ e fă r ă fruct, angiospermele au seminţ e protejate
de fruct;
% - gimnospermele au fecundaţ ie simplă , angiospermele au fecundaţie dublă; 1

- gimnospermele au flori rudimentare fă r ă î nveliş floral, angiospermele au

1 H flori cu î nveliş floral bine diferenţiat.
c) La angiosperme, ascensiunea sevei brute spre alte organe vegetative este
8 pealizată prin vasele lemnoase de tip trahei. .

L y
245

. II
 !
B. a) Simboluri propuse: R - culoare ro şie , r - culoare galbenă , O - forr
o - formă rotundă; genOtipurile p ărinţilor: Rro q - tuberculi ro ş ii şi rotunzi , rrO
.
Varianta 19
' : & : ,
galbeni şi ovali. t A 20 puncte
b) Tipuri de gârneţi: Rroo formează două tipuri de gârneţi:
formează tot două tipuri de gârne ţi: rO şi ro .
oc : 1 insectele reprezintă un grup format din numeroase specii ,

jjJK; a) Enumera ţi segmentele corpului unei insecte .

Ut Raportul de segregare în F , este 1: 1: 1:i , în care: .. tiâ ambele | b) Da ţi trei exemple de insecte care prezintă locomo ţie prin zbor şi un exemplu de insectă
caractere dominante ( tuberculi ro şii şi ovali), ! din 4 prezint care prezintă locomo ţie prin mers .
l al doilea recesiv (tuberculi roşii şi rotunzi), 1 din 4 prez :
*
* aer dominant şb
'

jracter recesiv şi $ţ .
c) Precizaţi tipurile de respira ţie , de reproducere şi de dezvoltare la insecte .
i doilea dominant ( tuberculi g&ftem şi ovali), 1 din 4 r jele caractere recesiv
#
•

2 Mamiferele sunt cele mai evoluate vertebrate

(tuberculi galbeni ci rotunzi) . a) Numiţi trei medii de via ţă în care trăise mamiferele : da ţi câte . un exemplu de mamifer pentru
c) fa Ft 50% âm descendenţi sunt het :c pentru culoarea tuberculului două medii, la alegere .
de b) Explica ţi no ţiunea de homeotermie .
cartof ( Rr ) .
Schema de rezolvare: c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază în care să folosiţi corect şi în
corela ţie urmă toarele no ţiuni: insectivore , carnivore , ierbivore .
Părinţi:
Gametî Ro
JO

rO
rrOo
Aro * 8
într-o familie se
10 puncte
na şte un copil cu ochi albaştri şi dreptaci. Tatăl lui are ochi căprui şi este
dreptac î , fiind dublu heterozigot , iar mama are ochi alba ştri şi este dreptace ( bbRr). Stabiliţi
V lâtoarefe:
F .
Descendent! a ) genotipul tatălui şi al copilului, ştiind că moşteneşte gena pentru folosirea mâinii stâ ngi;
RrOo Rroo rrOo rroo b) gârne ţ ii forma ţi de fiecare dintre cei doi p ărin ţi;
în Fi
25% 25% 25% 25% c) probabilitatea (%) acestui cuplu de a avea şi alţi copii cu ochi albaştri.
Raport Scrie ţi toate etapele rezolv ării/ algoritmul rezolvă rii problemei.
1 1 1 : 1
Rezolvare
i

A.1. a) Segmentele corpului unei insecte: cap, torace, abdomen.

b) Insecte cu locomoţie prin zbor: musca , albina şl fluturele; insectă cu locomoţie prin
mers: furnica.
’

¥
c) Insectele prezintă tipuri de respiraţie trahealâ , larvele acvatice au respiraţie
I branhială, iar reproducerea este sexuată şi uneori partenogenetică, aşa cum este la
albine unde din ouă nefecundate apar masculii bondarii. Dezvoltarea larvară se realizează,
| de obicei, prin metamorfoză care poate fi completă , c ând din ou se formează larve ma-
I bile şi ulterior pupe imobile, saurnetamorfoză incompletă, când din ou se formează larvele
din care rezultă direct adulţ ii făr ă stadiul imobil.
2. a) Mamiferele tră iesc în mediile terestru , acvatic şi aerian. Exemple : în mediu!
terestru - lupul, în mediul acvatic - delfinul, în mediul aerian - liliacul .
b) Homeotermia este însuşirea vertebratelor superioare (păs ări şi mamifere) de
a -şi pă stra temperatura corpului constant ă, indiferent de variaţ iile temperaturii externe.
c ) Ariciul face parte din grupa mamiferelor insectivore , lupul din carnivore, Iar
zebra din grupa erbivorelor.
4 B. a ) Tatăl are genotipul BbRr , iar copilul are genotipul bbRr .
b) Gârne ţ ii masculini: BR , Br , bR , br ; gârne ţii feminini: bR , br .
c) Probabilitate de 50% de a avea şi alţi copii cu ochii albaştri: 8 din 16.
Schema de rezolvare:
C > I .

bR bR br br
BR BbRR BbRR BbRr BbRr
Br BbRr BbRr Bbrr Bbrr
bR bbRR bbRR bbRr bbRr
br bbRr bbRr bbrr bbrr
246
247 .
' g; :î

i|P
;
•

- Varianta 20
•

A 20 puncte

1. Muşchii şi ferigile sunt două grupe de plante .

m
a ) Numiţi o specie de muşchi şi o specie de ferigă .
b) Prezenta ţi câte un aspect legat de importanţa muş chilor şi a ferigilor .
c) Preciza ţi o asemănare si o deosebire între un muşchi şi o ferigă . i
A
2. Protistele sunt un grup heterogen reprezentat de organisme solitare şi coloniale .
a) Da ţi un exemplu de protist liber şi un exemplu de protist parazit .
b) Numiţ i un protist autotrof unicelulai ; enumera ţi trei elemente din alcătuirea corpului .
c) Alcătuiţi un text coerent, format din doua propoziţii / o fraza în care să folosiţi corect şi
în corelaţie următoarele no ţiuni: hetcrotrof. flagel , a utotrof, înot .

w B 10 puncte
Se încrucişează două soiuri de măr care se deosebesc prin două perechi de caractere
dimensiunea şi culoarea fructelor de măr . Genotipurile părinţilor sunt MMRR (fructe mari şi roşii, ,
s respectiv mmrr ( fructe mici şi galbene) . Stabiliţi urmă toarele :
a) procentul organismelor din Fi cu genotip identic cu al pă rinţilor ;
b) fenotipul fructelor de mă r din F 2; ‘
c) numă rul combina ţiilor homozigote pentru cuioare din F 2 .
>
Scrie ţi toate etapele rezolv ă rii problemei.
$1
1
m

A.1. a) Specie de muşchi: muşchiul de pământ ( Polytrichum commune ) , specie ae

| ferigă: feriguţ a ( Polypodium vulgare) .
b) Importanţa muşchiului: muşchiul de turbă formează cărbune natural; importanţa
W r» ferigii: din rizomul unor ferigi se extrag substanţ e vermifuge pentru combaterea viermilor
intestinali. 1
c) Asemănări; atât muşchiul cât şi ferigile trăiesc î n locuri umede şi umbroase ;

Deosebiri: muşchii sunt talofite - nu au organe vegetative diferenţiate; ferigile §

ia suni' conrsofite ~ prezintă r ă dăcină, tulpină şi frunze .
• i
2, a) Protist liber: euglena verde; protist parazit: plaşmodiu! malariei .
îifv b) Protist autotrof unicelular: alga verde Chiorella ; alc ătuire; perete celular ,
membrană , flageli, citoplasmă, nucleu, cromatoforcu clorofilă .
c ) Euglena verde se hrăneşte autotrof la lumină şi heterotrof la î ntuneric . Acest
protist se deplasează prin înot cu ajutorul flagelului.

B. ,
a) 0% în F ; rezultă numai descendenţi heterozigoţi MmRr .
b) în F 2 se petrece segregarea liberă a perechilor de factori ereditari In raport
fenotipic de 9:3:3: 1, adică: 9 cu ambele caractere dominante ( fructe mari şi ro şii); 3 cu un
caracter dominant şi al doilea caracter recesiv (fructe mari şi galbene); 3 cu un caracter
recesiv şi al doilea dominant (fructe mici şi roşii) şi 1 cu ambele caractere recesive
(fructe mici şi galbene). ^
c) Homozigote pentru culoare sunt 8 din 16, adică ceie care au î n genotip RR
sau rr .

249
II

y
I

f - -
gpu
- V “ '
fi ?
«fi | • =
•

.
V
-. ; .

Variantaril
.

îVj
Smenis de rezolvare: - ;X •

-
-
\V
vi y v

MMRR x mmrr
:•

v- ' „VW

U.
?Â:cK - v :• v
.. feti
.
^
v - î:
.. . '
20 pimc ţe . .
j
m - / >
mp
•
r:
*

pil
•1 « • „

MR mr V. 1

.!iT
1

ife
Moluştele sunt nevertebrate acvatice şi terestre.

a
:- Vw
£ 0:£\
‘

se .•
K
- Numiţi două moluşte acvatice şi două moluşte terestre .
'
t
. .
MmRf * Preciza ţi două tipuri de respira ţ ie la moluşte .
'

, .. .
. -
s
şef
•
.fi -,i
c) Prezenta ţi două aspecte ale importan ţ ei moluşielor .
:.v-

r# -T ' .fififi V
'

MR Mr mR / •iV
' '

,
:; • .. O - V

Vir&stidse sunt entrta ţ: infecţioase.

mn -
î-
V ••
MR Mr mr două caracteristici ale virusurilor .
-- 0 fir umeraiţivirusurile
MM»
V
.. .
IrnRB
.
*
mffir
•

MR / MrnRr Clasifica ţ după tipul de acid nucleic conţinut şi numiţi trei viroze la om .
1m «r
i

Alcătuiţi un text coprent,. format din două propoziţii/ 6 frază în care - să folosiţi corect şl îp
If '

Mr MMRr Mmrr
-

MrnRr
i
:

urcătoarele no ţiuni: HIV, transfuzii, SIDA.

•

v corela ţ ie
MrnRR IVtmRr rnrnRr
•

mR mfnRR - u
•
•

>

.
mr MrnRr , Mm# mm,R.r rmnir ^ ;r'“iy SSm. iWiWSS
£imm
• A
j

y VI!»’ ‘3 ..
'
••
'V *A -.
10 puncte V*

C celulă-mamă din organele reproducătoare ale unei ptente cu flori intră în diviziune
•
•

ssp;
M oiic ă . şilind ca celuia -marnă are 2 n=16 cromozomi , stabiliţi următoarele: ti
--V a) numărul de cromatide al ce Sulei-mamă înainte de faza de sinteză a interfazei: wm
Sl
r
\

b) numă rul de celule-fiice la sf â r şitul telofa2ei I şi tipul acestora; V . î

;< K
c) numă rul total de cromozomi , respectiv de cromatide din toate celulele rezultate la sf â r şitul
%: V ' meiozei acestei celule -rnamă.
i

! Scrie ţi toate etapele rezolv ă rii' algoritmul rezolvării problemei . ş.

1.
P:
1
fi
vV;
X:
I! w-? .
li
K>
r. ’
•
V- ’
• Ii; Rezolvare
ir
:( "
4 I A.1. a) Moluşte acvatice: midia ( Mytilus eludis ) şi caracatiţ a { Qctopus yulganş )
luşte terestre: melcul de livadă ( Helix pomatia ) şi limaxul ( Umax maximus ).
.
V fiVr.; .:
'

(.

b) Două tipuri de respiraţ ie la moluşte: pulmonară, la melcul de livadă şi branhial â

-
i
i

r ică.
J:
c) Importanţ a moluştelor: unele specii sunt comestibile ( midia), unele scoici sunt
)
!î
!)
i
ieriifere ( Mărgărită mă rgări ţifera ) . Y •

2. a) Două caracteristici ale virusurilor: nu au organizare celulară , nu au metabo-

T 4:
i

i »
r
.
. !/Vfi
isrn propriu.
.
..
-
'

V . \ •

tipu! de acid nucieic conţ inut, virusurile se clasifică în: adenovinişMfi ~

vCv
După
V
b)
. :
•

i; genom din ADN, ribovirusuri ~ au genom din ARN. Viroze la om; herpesul - produs de
. fi1;

ii , rpesvirus , SIDA - produs ă de virusul HIV , hepatita - produs ă de virusul hepatic.

I; c) Virusul HIV se poate transmite prin transfuzii şi provoacă boala SIDA .
pi
*
,
r

|X 8 .
a) Celula -mam ă are 16 cromatide ca şi num ărul de cromozomi care sunt
nocromatidici înainte de faza S a interfazei :v .
cu n ( 8 cromozomi dar bicromaiidics).
i .
r w . b) 2 celule- fiice haploide
' .
"
-
iii
c) 32 cromozomi, 32 cromatide ( 4 celule-fiice haploide cu c âte 8 cromozomi
.

m
onocromatidici).

250 251
fi':’ -
m
K .
 Varianta 22 iiiilltlll!fi®
Varianta 23 ®:fiiii®
j A Â' j’

20 puncce
20 puncte f :
ir1
Ciupercile constituie o grup ă heterogenă de
organisme
11 mi a) Preciza ţi un exemplu de ciupercă ascomicet
1. Regnul Monera grupează organisme procariote . m ă şi două exemple de ciuperci bazidioirii :•(
cete
'

§,
^
b) :Numiţiî ola şem|îţăre î pfeoşefoire mţre ciupercă şi o plant
a). Numiţi trei elemente din alcătuirea unei ăubacterii
b) Preciza ţi două tipuri de nutriţie şi un tip de respiraţie caracteristic bacteriilor
ym t ®
® c ) Stabiliţi trei aspecte ale importanţei ciupercilor
K n î
ă;
n viaţ a omului. ^ .
cj .
,
Nota ţi dou ă exemple legate de importanţ a bacteriilor . 1
: * Pă sările sunt vertebrate superioare răspâ ndite pe tot globul
-A i( .
m
"

Gimnospermele sunt plante lemnoase. .1 a) Da ţi două exemple de pă sări acvatice şi un exemplu de

pasă re r ă pitoare. iii !0
b) Preciza ţi trei adaptă ri morfologice ale păsărilor la zbor.
' t

-
a) Daţi două exemple de arbori şi un exemplu de arbust din acest grup de plante
Alcă tuiţi un text coerent, format din două propozi
b) Explica ţi termenul de gimnosperm. ti c) ţii / o
corela ţie următoarele noţiuni: tegument, solzi, produc ţ fraz în care
vi ă să folosiţi corect şi in
c) Alcătuiţi un text coerent format din două propoziţii/ o frază în care s ă folosi i corect & I ii cornoase gheare
,
ţ şi m , .

corela ţ ie urmă toarele no ţiuni: acicular . floare , inflorescen ţă , mediu terestru / ir

!® B
Un bă rbat cu grupa sanguină O (I) se că s ă tore 10 puncte
, şte cu c femeie cu grupa sanouină dar
B al că rei tat ă avea grupa O ( {). Stabiliţi următoarele: :

10 puncte | a ) genotipul celor doi so ţi;

Se încrucişează o plant ă de maz ă re înaltă ( T) şi cu frunze mari (M) ,dubiu
homozigot ă , cu o - j b) probabilitatea ca descendenţii acestui cuplu s
altă plantă de mază re , pitică (t) şi cu frunze mici (m) . Stabiliţi următoarele ă aibă grupa
a) genotipul- genitoriior ;
: ,
: ®k , c ) probabilitate a de a avea copii cu - grupa AB ( IV) -
b) cele patru tipuri de gâ rneţi forma ţi de . hibrizii din Fu
I Scrieţi toate etapele rezolvării/aigoritmul rezolvă problemei
m rii .
c) numărul plantelor din F2 care prezint ă talie înaltă ş i frunze mari; genotipul
organismelor 11
Rezolvare
'

F2 pitice şi cu frunze mari.

im, m
Scrie ţi toate etapele rezolv ării/ algoritmul rezolvării problemei. .
A 1. a) Giupefcă ascomicetă: drojdia de bere
.
.
. ® : ... ..
•

...
. •
.

(
cerevlsiae); ciuperci Saccharomyces
bazidiomicete; hribul ( Boletus edulis ) şi sbârciogul ( MorcheHa
liSi
Si '

aemulenta )
b) Asemănare între o ciupercă şi o plantă: celulele prezint
.

Rezolvare ii
#,gereţe celular;
V

- Km. deosebire: peretele celular este compus din chitină la ciuperci şi din ceiilo
I H c) Importanţa ciupercilor: unele sunt comesţibile, unele mucegaiuiFl produc.
Kv planfe
^
'

ym
A.1. a) Elementele din alc ătuirea unei eubacţerii: capsulă, perete celular
, nucleoid. fi antibiotice, drojdjâ de bere este folosita î n panificaţie. y.
ribozomi, ciii, flagel etc. 2. a) Pă sări acvatice: gâscă ( Anser anser ) , ra ţ a ( Anas pî atyrhync ); pas
'
•
* t • ’* .v

b) Tipuri de nutriţie caracteristice bacteriilor: parazită, saprofită (heteroiro os ă re

fe) şi ! răpitoare: vulturul imperial ( Aquila heliaca ).
•
•

autotrofă ( chemosinî eză şi fotosintez ă). Tip de respiraţie anaerobă ( fermenta

ţie). b) Adaptări morfologice ale p ăsărilor la zbor: membre anterioare transformate în i
c) Importan ţ a bacteriilor : î n ob ţ inerea interferonulul prin biotehnologii; î arioi, schelet cu oase pneumatice si reduse ca număr, corp acoperii cu pene si tulea ,
producerea iaurtului prin fermentaţie f Hfjjsa dinţilor etc
iactleă .
2, a) :Exempie de arbori: bradul { Abies alba ) , pinul ( Pinus syivestris ) ; exemplul
•
II c) La pă sări, labele sunt acoperite de un tegument cu solzi dornoşi, iar degeţele
arbust: ienupărul { Juniperus communis ) : labei posedă producţii cornoase reprezentate de gheare.
t ..
m
:
b) Gimnosperm: gimnos - goi, sperma - sămânţă; seminţele sunt
neprotejate de fruct .
goifl iSsŞţ y a) Genotipul bărbatului: //; genotipul femeii: LBI.
“ m :
'

c) Coniferele sunt plante care trăiesc î n mediul terestru, au b) 50% copii cu grupa 0(i).
frunze acicuM c) 0% copii cu grupa AB(iV).
florile sunt unisexuate, cele feminine sunt inflorescenţe.
'. it
B.
a) Genotipul genitoriior: TTMM, ttmm . n f X® Geniţori mama: L I
l
.

b) Gâ rneţii hibrizilor din Fp Î M , Tm, IM , tm . 0- '

c) Plante cu talie înaltă, frunze mari: 9 din 16 au ambele caractere domina j

conform dihlbrsdării; genotipul organismelor pitice cu frunze mari: î
t MM şi î tMrn. ym
# ţm
* "

Gârneţi
m m «&•*/ m
9 ^
CT
TM Tm tM tm ym ’ j mm - Ml!} '

TM TTMM Copii C
TTMm TtMM
-
TtMm i
Tm TTMm TTmni i tMm Ttrnrn mWml '

mm-
•

tM TtMM TtMm
'

ttMM ttMm 50% B (II!) 50% 0 (i)

tm TtMm Ttmm ttMm ttmm
m
Grupa AB (IV) are genotipul LALB care nu poate să apară la
nlciun copil ‘s
25.2
m
ii.:.: 253
'

H '
B: 1
w
II
lip"}': •

IE A 20 puncte
. K

1 Cromozomii sunt structuri permanente ale celulelor . ţ. -

a) Denumi ţi cele două tipuri de celule în func ţ ie de numă rul de seturi de cromozomi.
b) Preciza ţi rolul cromozomilor şi două elemente din structura unui cromozom .
c) Compara ţi cromozomii de la procariote şi eucariote , precizând o asemă nare şi o
I: deosebire .

2. Peştii osoşi sunt vertebrate adaptate la via ţa acvatic ă .

a) Da ţi două exemple de peşti osoşi de apă dulce şi două exemple de peşti marini.
b) Preciza ţ i trei adaptă ri ale pe ştilor la deplasarea în mediul acvatic .
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propozi ţii / o fraz ă în care să folosiţi corect şi în
Ii .
corela ţie următoarei© no ţiuni: fecundatie , branhii, reproducere sexuala .
II
?
B 10 punctif
I

«ii Un bă rbat daltonist se că să toreşte cu o femeie să nă toasă , dar al că rei tată era . daltonist.
Stabiliţi următoarele :
a) gănotipul pă rin ţilor ;
b) probabilitatea ca din totalul de bă ie ţi, acest cuplu să aibă un bă iat s ă nătos şi un altui
as
daltonist;
'
c) explica ţia frecven ţei crescute a bolii la bă rba ţi.
: . Scrie ţi toate etapele rezolvă rii problemei
1
m
KT
m
'

I T.
m
ma
I A.1. a ) Tipuri de celule: haploide - cu un singur set de cromozomi n în celulele
7 reproduc ătoare şi diplode - cu set dubiu de cromozomi (2n ) î n celulele somatice .
b) Cromozomii reprezintă forma în care se organizează cromatina nucleară în
timpul diviziunii celulare. Cromozomii au rolul de a depozita şi transmite informaţ ia
genetică . Un cromozom, la sfârşitul profazei mitozei, este compus din două crofnatide
r unite prin centromer .
c ) La procariote există un singur cromozom de form ă circulară , compus dintr -o
macromoleculă de ÂDN complexat cu proteine dar nu de tip histohic. La eucariote are o
organizare mai complex ă şi dinamic ă , suferind modific ă ri structurale de - a lungul ciclului
i celular. ADN-ul din cromozomii eucariotelor este completat cu proteine histonice.
2. a) Pe şti osoşi de ap ă dulce: crapul ( Cyprinus carpio ) şi ştiuca ( Exos lucuis );
peşti osoşi de apă sărată: c ă luţul de mare ( Hippocampus hippocampus ) şi chefaiul mare
(Mugii cephalul ) . *
b) Adaptări ale peştilor la deplasarea în mediul acvatic: forma corpului hidrodina -
mic ă , prezenţ a înot ă toarelor, prezenţ a veziculei gazoase pentru deplasarea pe verticală .
.
c ) Pe ştii realizează schimbul de gaze ia nivelul branhiilor . Reproducerea peştilor
este sexuată , iar fecundaţia externă.
B.
a ) Genotipul b ă rbatului XdY ; genotipul femeiei XdX.
b) 25 % b ăieţi să nătoşi , 25 % bă ieţi daltonişti. Dac ă consider ăm totalul băieţ ilor
i ca fiind de 100 %, atunci vor rezulta 50 % bă ieţi s ă năto şi şi 50% b ăieţi daltonişti.
-

255

.
V

I
 Uf

c) Frecven ţ a mai mare a daltonismului la bărba ţi este determinat ă de faptul

că
gena mutantă recesivâ, care determină daltonismul, este X- îinkată şi se manifestă Tntr
,

singură doză ia bărbaţi, care au ai doilea heterozom cromozomul Y diferit prin tipul
-o Varianta 25 *
! de
gene conţ inute fa ţă de cromozomul X . La femei , gena mutantă fiind recesiv â nu se exprim
ă
i
i
în fenotip, fiind dominată de gena sănătoasă de pe cromozomul omolog X. Â
20 puncte
Schema de rezolvare :
1. Angiospermele dicotiledonate sunt plante ierboase şi lemnoase .
a) Numiţi doi reprezentanţi cu valoare nutritivă şi un reprezentant cu valoare decorativ
Genitorl femeia: XdX XdY bărbatul . ă din
w aceast ă grupă de plante .
b) Preciza ţi două asemă nă ri şi două deosebiri între o dicotiledonată lemnoasă şi una ierboas
ă.
c) Argumenta ţi importanţa apariţiei fructului.
Gârneţi
2. Membrana plasmatică reprezintă limita externă a citopiasmei.
a) Preciza ţi două funcţii ale membranei celulare .
b) Descrie ţi modelul mozaicului fluid .
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază în care să folosiţi corect şi î
Copiii XY n î

corela ţie următoarele no ţiuni: mitocondrii, perete celular, ADM .

25%
B
Fete Băieţi Fete Băieţi 10 puncte
I•
i
La o piant ă monocotiledonat ă cu 2n= 24 cromozomi, celulele epidermei au fost distruse
daltoniste daitonişti sănătoase sănătoşi în
urma unui traumatism mecanic . Au loc intense procese de diviziune celulară pentru refacerea
ţesutului. Stabiliţi următoarele:

1
a) numă rul de cromozomi dintr-o celulă a acestui ţesut aflat ă în anafază şi din fiecare
din ce ie
două oelule-fiice, rezultate în urma diviziunii celulare ;
b) tipul de diviziune şi tipul de cromozomi, după numărul de cromatide din celulele fi ce
- ţ nou

a.
ii formate; '

mt c) schema diviziunii celulare care a avut ioc în acest caz .

Scrieţi toate etapele rezolvării/ aigoritmul rezolvă rii.
#

> j

Rezolvare
tiliJ

A.1. a) Reprezentan ţ i cu valoare nutritiv ă : maz ă rea ( Pisam salivam ) fasoiea

i -? ( Phaseolus vulgaris); reprezentant cu valoare decorativă : muşcata ( Peiargonium repens )
s

.
b) Compara ţie fag - fasole.
Asemănă ri: tulpina este ramificată, frunzele au pe ţ iol şi nervuri ramificate.
%
•
Deosebiri: floarea de fag are simetrie radiaiă, floarea de fasole are simetrie
bilaterală; fructul la fasole este pă staia, iar la fag nuca; fasolea este o plant ă anual ă ,
fagul este o plantă perenă multianuală.
c) Fructul este important pentru că protejează să mâ nţ a, asigur ând astfel condi ţ ii
mai bune prin care speciile de angiosperme să se perpetueze. Totodată, fructele pot
fi
dotate cu ţepi, c ârlige etc. care contribuie la răsp ândirea seminţ elor.
2, a) Func ţiile membranei celulare : delimiteaz ă con ţ inutul celular de mediul
înconjurător , controlează şi asigură schimburile dintre celul
ă şi mediul înconjurător.
§ b) Modelul mozaicului fluid: strat bimolecular fosfolipidic în care fosfolipide î e au
*: m
polii hidrofili spre exterior, iar polii hidrofobi
spre interior, faţă în faţă. Proteinele sunt
parţ ial (periferice) sau total scufundate ( integrate) stratul (
în bimolecular fosfolipidic; unele
au rol de transport şi sunt mobile, aflate î n diverse poziţii.
c ) Celulele vegetale au perete celular . Mitocondriile se divid independent de
nucleu deoarece conţ in ADN.

256

m 257

r#
 B, a) în celuia aflata In anafază şe află 48 ele cromozomi, în Varianta 2S
1 celufcle-fiice se afla 24 pe Mi

cromozomi. 20 puncte
b) Diviziunea este mitoticâ: în celule e rezultate imediat după î
' A
ncheierea mitoz
cromozomii sunt monocromatidici, aflaţ i în garnitur ă pară diploidă j -ţ . plsstidele sunt organite tipice celulei vegetale
c) Schema mitozei: prezenţi în plastide
ife •
a ) Numiţi două tipuri de pigmenţi asimilatori m
cinci elemente din structura cloroplas tului
b) Enumeraţ i V

2n = 24 cloroplaste ş i cromoplaste
c) Precizaţi o asemă nare şi două deosebiri ntre
î
f l;
'

2n celulară indirect ă .
2 . Mitoza este un tip de diviziune
a ) Preciza ţ i trei roluri ale mitozei,
2n = 24 b) Enumera ţi fazele mitozei. în ordine .
ţii / o frază în care s ă folosiţi coreei ş i în
Ce fufa -mamă c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propozi
Ceî ule-fiice corelaţie următoarele noţiuni: fus de diviziune , cromozo
mi blcromatldici . centfomer .
B 10 puncte
8 roşii ( R ) si floare mare (M ) cu un soi de
Se încrucişează un soi de garoafe cu petale
cu petale albe ( r ) ş i floare mica ( m). Soiurile de garoafe sunt horiozigote centru ambele
garoafe
%
«st
caractere . Stabiliţi următoarele:
în F1 .
m 3) genotipul şi fenotipul plantelor
b) raportul de segregare după fenotip în P 2;
cu petale roşii ş i floare mică şi
m
c) numă rul de combina ţii şi genotipul pentru: garoafele
i mic ă , ob ţinute în F2.
* v,
garoafele cu petale albe ş floare
problemei .
Scrieţi toate etapele rezolvării/ algoritmul rezolvării ' ir '>

i wk
m
»*
m
â
Rezolvare i;
§ş
«

A.1. a ) Pigmenţii clorofiiieni (clorofila a şi b) şi pigmenţii caroteno

izi ( carotine şi xantofiie). v
m 1 '

tului : învelişul cloroplastului; stroma li

b) Cinci elemente din structura cloroplas
l ( cioroplas iic); sistemu l tilacoida l; grafia; zonele
cloroplastului; aparatul genetic plastidia
fet,"
intergranale.
c ) Asemă nare: cloroplasteie şi cromoplastele au înveliş
dublu; sunt întâlnite î n
celulele vegetale.
sunt colorate în
Deosebiri : cloroplasteie au culoarea verde , iar cromoplastele
galben portocaliu sau roşu intens; cloroplasteie conţin pigmenţi
clorofiiieni (clorofila a), 3
(carotine şhxantofi le).
iar cromoplastele con ţ in numai pigmenţi carotenoizi
r organismelor
2. a) Rolurile mitozei: generează uniformitate; mitoza celulelo
; nlocuire a celulelor uzate, v ătămate
pluricelulare duce la creşterea şl dezvoltarea acestora î
servesc la î nmul ţ irea vegetativ ă .
| sau moarte , formarea de structuri care
b ) Fazele mitozei sunt: profaza , metafaza, anafaza , telofaza
.
c) La sfârşitul metafazei I (din meioză) nu mai are loc clivarea centrom
erului, iar
firele fusului de diviziune .
cromozomii r ă mâ n bicromatidici, fiind ata ş ati de
cu genotipul RrMm, iar
B. a ) î n F1 rezultă 100 % plante hibride dublu heterozigote
: fenotipul este garoafa cu p.etale ro şii ş i floare mare .

li
250
'

258

.v
 Garoafă cu petale Garoafă cu petale
roşii şi floare mare albe şi floare rnica ţiiş Varianta 27
Genitori r mm \MM A 20 puncte

i i
ă
l
1. Celula reprezintă unitatea de structur ă şi funcţ ie a lumii vii.
a) Enumera ţi două organite celulare cu membrană simplă .
Gârneţi b) Descrie ţi structura cloroplastului, preciz â nd cinci componente ale acestui organit .
c) Explicaţi prezen ţa a numeroase mitocondrii într-o celulă musculară striată.

2. La toate organismele , informa ţia ereditară este stocată în acizii nucleici.

a) Numiţi tipurile de acizi nucleici .
F1 RrMm RrMm RrMm RrMm b) Preciza ţi o asemănare şi două deosebiri între tipurile de acizi nucleici.
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază în care să folosiţi corect şi în
b) Raportul de segregare î n F dup ă fenoî ip este de 9 : 3 : 3 : 1 . corela ţie următoarele no ţiuni: informa ţie genetică , sinteza proteinelor , ribozomi.
2
- 9 garoafe din 16 combinaţii au petale roşii şi floare mare;
fel - 3 garoafe din 16 combinaţii au petale ro şii şi floare mic ă ; B 10 puncte
- 3 garoafe din 16 combina ţii au petale albe şi floare mare , Un copil cu grupa sanguină O (I) are tatăi cu grupa sanguin ă A (II) şi mama cu grupa
I - 1 garoafă din 16 combinaţ ii are petale albe şi floare mică. sanguină B (III) . Stabiliţi următoarele:
Această segregare se explic ă prin aceea că plantele din F ( cu genotipul
formează 4 categorii de gârneţi femeii şi acelea şi 4 categorii de gârne1 ţ
RrMm)
i masculi î n aceeaşi
a) genotipul pă rinţilor şi tipurile de gâ rne ţi forma ţi de aceştia :
b) genotipul bă iatului; *
c) procentul de descenden ţi posibili ce ar putea mo şteni grupa sanguin ă a mamei , respectiv a
fioare (RM, Rrn, rM, rm). Ei se vor uni în procesul fecundaţies, pe
baza de probabilitate
t: - rezultând 16 combinaţii genotipice posibile: -
. ' ;.ş;
tatălui.
Scrie ţi toate etapele rezolvă rii/ algoritmul rezolvă rii problemei.
G â rneţi masculini
RM Rm rM rm m
G ârneţ i feminini
Rezolvare
.

RM RRMM RRMm RrMM RrMm

RRMm RrMm RRmm RrMm Rrmrn
141 rM RrMM RrMm rrMM rrMm
.
A.1 a) Două organite celulare cu membrană simplă: lizozomul, vacuola.
rm RrMm b) Cloroplastui este alcătuit din:
4 Rrmrn rrMm rrmrn
- î nvelişul cloroplastului, alcătuit din 2 membrane lipo-proteice ;
*
*»
•

i '
c) în F2 au rezultat:
- 3 combinaţii pentru garoafele cu petale roşii şi floare mică; genotipurile
- stroma este substan ţa fundamentală a cloroplastului care conţ ine enzime
ce catalizează reacţiile de întuneric ale fotosintezei;
pentru garoafele cu petale roşii şi floare mic ă din F - aparat genetic plastidial alc ă tuit din ADN, ARN, ribozomi, enzime ;
sunLRrmm, Rrmrn, RRmm;
- 1 combinaţie pentru garoafele cu petale2 albe şi floare mică; genotipul pentru - sistem tilacoidal alc ătuit din vezicule aplatizate numite tilacoide;

;
garoafa cu petale albe şi floare mică este rrmrn. - grane (tilacoide asociate şi ordonate unul peste altui sub forma unor fiş jcuri
cilindrice);
- zonele intergranale ( granele sunt interconexate printr-un sistem de tubul!
|t anastomozaţi ce formeaz ă aceste zone).
c) Mitocondriile conţ in enzime ce degradează unele substanţ e organice până la
] CG? şi H20, concomitent cu eliberarea unei mari cantităţ i de energie. Num ă rul mare de
mitocondrii într ~o celul ă muscular ă striat ă se explic ă prin aceea că fibr ă muscular ă striată
\
are nevoie de energie pentru a se contracta, energie care îi este pusă la dispoziţie de
către mitocondrii prin procesul respiraţ iei celulare .
|
i .
2 a ) Tipuri de acizi nucleici: acidul deoxiribonucleic (ADN); acidul ribonucleic (ARN) .
b) Asemănare: ADN-ul şi ARN-ul au ca baze azotate purinice adenina şi guanina
i * Deosebiri: ADN - ul are o structur ă bicatenar ă , iar ARN -ul are o structur ă (
•v
monocatenar ă ; zahărul î n ADN este deoxiriboza, iar î n ARN este riboza.
c) Ribozomii sunt organite celulare la nivelul cărora, pe baza informaţ iei genetice 11
din ARNm se realizează sinteza proteinelor .
B. a) Genotipul tată lui cu grupa AII este LAl . I
iii
Genotipul mamei cu grupa BIII este Ltil .
260
iii
261
 ;

Gemtori Varianta 28
|
||: x '

Mama 20 puncte ;
Si P-
m
1 Mftoza este diviziunea indirectă care se desfăşoar ă în celulele somatice.
Gârneţi 1 a) Da ţi două exemple din care să rezulte importanţa mitozei.
b) Descrieţi sintetic transformă rile nucleului în prbfază . v
^

c) Preciza ţi două diferenţe între mitoză şi meioză .

Ii
Copii LALB 2. Numă rul şi structura cromozomilor din celulele umane prezintă o mare stabilitate , muta iile
ţ
LAI LI
Grupa având consecinţe negative sau fiind incompatibile cu via ţa individului.
II Grupa Grupa W a) Preciza ţi, pentru o celulă somatic ă umană , numă rul normal de autozomi şi heterozomi
AB (IV); 25% A (II); 25% Grupa :

B (III); 25% 0 ( I ) ; 25% caracteristic celor două sexe .

b) Caracteriza ţi un sindrom în care numă rul cromozomilor de sex este anormal (denumire
muta ţia care îl determină , încadrarea în tipul de muta ţie corespunzător).
V

Gârneţii tatălui sunt 50% cu gena

LA si 50% cu gena /. r; c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o fraza , în care sa folosiţi corect şi în corelaţie
Gârneţii mamei sunt 50% cu gena următoarele no ţiuni: mutatie genormcă. genotip, cromozomi.
LB şi 50% cu gena /.
b) Genotipul copilului cu grupa S 10 puncte V
sanguină 0 (I) este II. Se încruciş ează plante de mază re cu talie înaltă şi boabe verzi cu plante cu talie pitica şi
c) 25% din descendenţi pot moş
!

teni grupa sangvină a mamei B (! ) boabe galbene . Ştiind că talia înaltă şi culoarea galbenă a bobului sunt caractere dominante şi
25% din descendenţi pot moşteni !!
grupa sangvină a tat ălui A. (II). că genitorii sunt heterozigoţi pentru o singură pereche de factori ereditari să se determine:
,
-*•
a) genotipul părinţilor;
b) genotipul gârne ţ ilor forma ţi de fiecare pă rinte ; Ii!
c) raportul de segregare a descenden ţilor, după fenotip .
m ;

i
’

:
Rezolvare
A . 1. a) Prin mitoză sunt înlocuite celulele îmbătr ânite din corpul plantelor şi animalelor;
în cazul celulelor organismelor pluricelulare mitoză duce la creşterea şi dezvoltarea < :
I
acestora .
b) Transform ă rile nucleului î n profaza mitozei constau î n; condensarea ; •
X "

1 cromozomilor care devin treptat mai scurţi şi mai groşi; dezorganizarea progresiv ă a
nucleolului; dezorganizarea î nvelişului nuclear. II
c ) Mitoză .se desfăşoar ă î n celulele somatice,- iar meioza în organele reprodu- i

r) cătoare. La finalul mitozei se conservă numărul de cromozomi î n ceiuleie-fiice, iar ia ’m i

finalul meiozei numărul cromozomilor din ceiuleie- fiice este redus !a jumătate.
"

*
m
• A 2. a) Pentru femeie, î ntr -o celulă somatic ă numărul normal de autozomi este 44 şi
2 heterozomi (XX ): 44 A + XX = 46 cromozomi.
Pentru bărbat, într -o celulă somatică numărul normal de autozomi este 44 şi
2 heterozomi (XY): 44 A + XY = 46 cromozomi.
b) Sindrom î n care num ărul cromozomilor de sex este anormal : sindromul
v '
fi
Klinefelter (2n = 47; XXY ).
Cauza apariţiej acestei anomalii este nondisjuncţ ia cromozomilor ce afectează
bivalentul sexului (XX ) în meioză la femeie, fenomen care duce la formarea de ovule ce
moştenesc ambii cromozomi X şi ovule ce nu moştenesc nici un cromozom X, acestea
din urmă având numai autozomi. Din unirea acestor ovule cu spermatozoizi normali
rezult ă descendenţi cu abera ţii numerice ale numă rului de heterozomi. Este o anomalie
numeric heterozomală - trisomie XXY .

262
263
i
.*
1m Uf

c) Prin mutaţie genomică înţelegem mutaţia care afectează doar Varianta 29

numărul de
cromozomi (aneuploidia) sau determină multiplicarea întregului genom
j£~r
( poiiploidia)
ducând la apariţia unui genotip nou. 20 puncte

B. a) Notăm cu: Gregor MendeS a formulat primele iegi ale geneticii, pornind de la rezultatele experimentelor V
i
de hibridare efectuate îndeosebi asupra plantelor de maz ăre .
!
II - perechea de factori ereditari ce determină plante cu talie a) Formula ţi doua argumente pentru alegerea acestei specii ca material experimental.
înaltă;
tt - perechea de factori ereditari ce determină plante cu talie b) Scrie ţi gârne ţii forma ţi de o plantă de maz ă re dublu heterozigotă cu talie înaltă şi boabe
pitic ă ;
S Ţr .

vv - perehea de factori ereditari ce determină boabe de

VV - perechea de factori ereditari ce determină boabe de
culoare verde;
galbene; preciza ţi ce lege /legi ale lui Wiendel a ţi aplicat .
’
c) Preciza ţi raportul de segregare după fenotip aî plantelor rezultate din încrucişarea plantelor
(
culoare galbenă. hibride cu talie înaltă şi boabe gaibene .
Genotipul părinţ ilor este: Tî vv (pentru planta înaltă şi bobul verde
); ttVv ( pentru planta
pitică şi cu bobul galben) . Insectele constituie un grup de nevertebrate extrem de numeros.
b) Genotipurile gârneţilor formaţi de fieacare părinte suni: a) încadra ţi insectele în încreng ă tura corespunzătoare . f§5
Tv, iv, tV, tv. b) Preciza ţi cinci caracteristici aie unui reprezentant ai clasei insecta.
Genitori c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi coreei şi în
Ttw x îtVv
corela ţie următoarele no ţiuni: crustacee , arahnide , insecte.

10 puncte
Gârneţi în urma examenului oftalmologie, lui Mihai, elev în clasa a II -a, i s-au recomandat ochelari cu
K tv tv lentile divergente , iar bunicului său lentile convergente. Stabiliţi următoarele:
a) defectele de vedere ale celor doi;
b) câte două cauze ale defectelor de vedere identificate ;
c) schema formării imaginii în cazul bunicului şi nepotului, în absenţa ochelarilor corectori.
Descendenţi TtVv Ttw ttVv ttw
Plantă Plantă Plantă Plantă
înalt ă, bob înaltă pitică pitică Rezolvare
galben bob verde bob galben bob verde
25% 25% 25% 25%
A.1. a) Mază rea este o plantă autogamă ce se reproduce prin autopolenizare
lâ . c) Raportul de segregare a descendenţ ilor dup ă fenotip
este 1 : 1 : 1 : 1. Mază rea are mai multe varietăţi ce prezintă caractere ereditare contrastante
0® şi care manifestă caracteristica de a fi pure din punct de vedere genetic, adic ă de a-şi
transmite cu mare fidelitate acelea ş i caracteristici la descendenţi î n decursul
I $ nenumăratelor genera ţii ,
b ) Not ă m cu:
f f TT - perechea de factori ereditari ce determină caracterul talie înali ţ ;
GG - perechea de factori ereditari ce determină caracterul bob galben; 0i
)!

tt - perechea de factori ereditari ce determină caracterul talie pitic ă;

ţ >
• gg - perechea de factori ereditari ce determină caracterul bob verde.
m Genotipul pentru planta de mazăre dublu heterozigotă cu talie înaltă şi boabe
1
netede este TtGg, iar gârne ţ ii formaţi sunt TG, Tg , tG, tg.
S-a aplicat legea segregării independente a perechii de caractere (legea a II-a
'
00 Jf| lui Mendel) .
c) Raportul de segregare după fenotip este 9: 3:3 ;1, adică:
- 9 plante din 16 au talia înaltă şi bobul galben;
- 3 plante din 16 au talia înaltă şi bobul verde;
- 3 plante din 16 au talia pitic ă şi bobul galben;

c
- 1 plantă din 16 are talia pitică şi bobul verde.
2. a) încrengătura Arthropoda .
b) Caracteristicile c ă răbuşului:
- corp alcă tuit din : cap, torace şi abdomen;
- capul prezintă ochi, antene, piese bucale;

264 265 11
F ;f J

toracele este alcătuit din 3 segmente şi poartă 2 perechi de aripi şi 3 perechi Varianta 30
de picioare;
- abdomenul este alcătuit din 8 segmente; 20 puncte
A
- respiră prin trahee;
Mitocondria aparţine constituenţilor protoplasmatici celulari
.
- î nmulţirea se face prin metamorfoză completă. 1 plantelor şPanirnalelor .
c) încrengătura Arthropoda cuprinde clasele: arahnide, crustacee şi insecte Vi;
a) Enumera ţi alte două exemple de constituenţi comuni
Reprezenta i
ţ ultrastructura mitocondriei printt - un desen schematic şi nota ţi pe desen trei
:
b)
B. a ) Mihai are defectul de vedere numit miopie . componente
Bunicul are defectul de vedere numit hipermetropie. c) Preciza ţi rolul mitocondriei Tn celulă
b) Cauzele apariţiei miopiei pot fi: forma prea alungit ă a globului ocular; pierea 2 Cormofitele au organe vegetative şi de reproducere
a) Enumera ţi organele vegetative ale gimnospermelor
.
prea mari de refracţie a cristalinului. la angiosperme şi ordinea în care apar
b) Preciza ţi denumirea organelor de reproducere iii. i:

Cauzele apariţiei hipermetropiei sunt: axul anteroposterior este mat scurt; acestea în viaţa plantei .
refracţia slabă a cristalinului. fraza . în care să folosit! coreei şi în
m: o Alcătuiţi un text coerent , format din două propozi ii / o
ţ

i c ) î n cazul hipermetropiei, la bunic imaginea se formează în spatele retinei

â;
,
corela ţ ie urmă toarele no iuni
ţ : spori, qimnosperme, pteridofite .

10 puncte
ă a fratelui ei este 0 (I). Ştiind ca. pentru
£ B
Grupa sanguină a Măriei este B (III) , iar grupa sanguin
de la cei doi părinţi, stabiliţi următoarele :
—— >
“
V

p
acest caracter. Maria a moştenit tipuri diferite de gene
a) genotipurile ceIo r do i co pii;
); ’V:
b) genotipurile posibile ale fiecă rui părinte toate variantele
(
).
($;; c) fenotipuriie posibile ale fiecărui părinte toate variantele &
(

>
•
'
fi:

:> f,

bunic
*
Rezolvare
, reticuî endoplaşmatic.
••

î n cazul miopiei, ( a Mihai imaginea se formează în faţ a retinei.

A .1. a) Constituenţi comuni plantelor şi animalelor: ribozomi n
b) Reprezentarea ultrastructurii mitocondriei
. *
«.

.
m
LEGEND Ă: 1 - membrană miticondrială externă
netedă: 2 - membrană m tocondrlală internă pliată
ii

(formează criste); 3 - stroma mitocondrială (matricea

).

) •
I
c) Rol î n respiraţia celular ă şi î n ereditatea extranucleaV
ă.

2. a ) Organele vegetative ale gimnospermelor sunt: ră dă

cina, tulpina , frunza
ş i ordinea in care apar sunt: floarea
b) Organele de reproducere la gimnosperme ! !
fructul, sămânţa. t

au descins ain unele

c) Pteridofitele se înmulţesc prin spori, iar gimnospermele
grupe primitive de pteridofite heterospore .
la cei doi părinţi, atunci
B. a) Deoarece Maria a moştenit tipuri diferite de gene de
grupa 0 (I) a fratelui este W .
pentru grupa B (III) a Măriei genotipul este LBI. Genotipul pentru
b) Genotipurile posibile ale mamei pot fi LBI, II sau LAI .
i
Genotipurile posibile ale tatălui pot fi LBI, II sau LAI. m
c) Fenotipuriie posibile ale părinţ ilor pot fi:
• mama - grupa B (III) sau grupa 0 (I);
$ • tata - grupa B (III) sau grupa 0 ( I ).
şi cel puţin unul
• este obligatoriu ca ambii părinţi să aib ă î n genotip gena / ii
dintre ei să aibă gena LB, deci să fie cu genotipul LHI.

1
..
266
.
267
• V
MI
 I•

i 5'
' '

1
'
#-
Varianta 31
i
1 MPlI
20 puncte teajy
;c
Viermii sunt nevertebrate clasificate în trei î ncrengături.
;
im
; se «

a ) Enumera ţi aceste încregături. ir

b) Menţiona ţi câte un reprezentant pentru fiecare din cele trei încrengături de viermi.
c) Stabiliţi două deosebiri între reprezentan ţii a două grupe de viermi. (
Informa ţia genetic ă se gă se ş te , în cea mai mare parte, în nucleu.
a) Numiţi alte două structuri celulare care conţin ADN .
b) Preciza ţi două deosebiri între structurile numite mai sus.
ii?

c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o fraz ă , în care să folosiţi corect i
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: cromatină, cromozomi, profaza , diviziune .
10 puneAz
Un bărbat brunet , cu grupa de sânge A (II) se căsă toreşte cu o femeie blondă , cu grupa de
sâ nge AB (IV) . Culoarea neagr ă a părului este determinată de gena B, iar culoarea deschis ă a
părului de gena b . Bă rbatul este heterozigot pentru ambele caractere. Stabiliţi urmă toarele ;
\

a) genotipul celor doi indivizi;

b) tipurile de gârneţi forma ţi de fiecare dintre ace ştia ;
c) procentul/ raportul de descendenţi brune ţi cu grupa de sâ nge AB ( iV) .
Scrie ţi pe foaia de examen toate etapele rezolvării problemei.

’if 1
'

.
:-# i W

: ,

ii A.1 , a ) Pla î elminţi , Nemateiminţi , Anelide ,

b) Pla î elmin ţi tenia ( Taenia solium ) ; 8

m
~
vl
$SjH Nema î elminţi - limbricul ( Ascaris lumbricoides ) : sî
(w Anelide - r âma ( Lumbrius teresî ris ) .
c ) Tenia : - are corpul alcă tuit din cap , gâ t , strobil cu progiote ;
- nu are sistem digestiv (adaptare la viaţ a parazitară) .
•I

R âma : - are corpul lipsit de cap , alcătuit din inele ;

,'jfi
- se hrăneşte cu frunze descompuse , ciuperci saprofite .

i
2. a ) Structuri celulare care conţin ADN: mitocondriile şl cloroplastele .
b ) Deosebiri: - mitocondriile au rol în respira ţia celular ă ;
- membrana intern ă este pliată form ând crisî e mltccondrials ;

- cloroplastele au ro! î n fotosinî ez ă şi prezintă sistemul tilâcoidai

p alcă tuit din tilacoide granale.
iii . c ) î n diviziune , î n profază , cromatina se struc î uralizeaz ă treptat şi astfel
fflJiiVfv

se condensează , pliază şi spiralizează devenind mai scurţi şi mai groşi.

c
' mm cromozomii
1
{

' st m B. a ) Genotipul b ă rbatului cu grupa A ( II ) şi brunet este LA î Bb;

Genotipul femeii cu grupa AB ( IV ) şi blondă este LALBbb.
b) Tipurile de gâ rneţi formaţi de bărbat sunt: LAB ; LAb ; IB; Ib.
Tipurile de gâ rneţi forma ţ i de femeie sunt: LAb; L9b.
mi

m Wij|
i

ti
269
ia
 c ) Procentul de descendenţi bruneţi cu grupa de sânge
AB (IV) este 12,5°/< Varianta 32
20 puncte m
A -
^ .
x
of
lAb celulelor ;,ce
A
L B IB p: '
I 9 fb
1. Diviziunea celular ă este o etapă a ciclului celular , finalizată cu formarea â
reproduc ă toare rezultate din diviziunea unei ceiuie -maină , are
LAb a) Ştiind că fiecare dintre.celulele
I LALABb LALAbb LA!Bb LAlbb | n = 22 cromozomi , stabili ţi numă rul de*
cromozomi ai celulei-mamă .

1(
b) Menţiona ţi şase caracteristici ale profazei f a meiozei
,
LAb LALABb
LALAbb LIBb LAlbb c) Precizaţitrei diferente între meioză si mitoză . * via
B m
Lb cromozomilor de sex .
i LALBBb LALBbb LsLbB LBIbfo 2. Determinarea sexului se realizează la multe specii de animale cu ajutorul w
cromozomial ai sexelor la pă sări: denumire , cromozomii
* a) Caracteriza ţi tipul de determinism ,

&M
Ub de sex la mascul .şi la femelă , alt exemplu de organism la
care se întâlneşte acest tip de
LALeBb LAL8bb 8
L LbB Lslbb
determinism.
ţie echilibru} numeric Între
b) Explicaţi, printr -o schema , modul în care se asigură în popula v
2 : 16 =^ 1din 8 => 12, 5% cele două sexe. *
format din ă propoziţii / o frază în care s ă folosiţi corect şi în corelaţie
c) Alcătuit? un text coerent , dou
bruneţi cu grupa următoarele noţiuni: Turner , non-dislunctie , monosomie, formarea
spermatozolzilcr
AB (IV) f
1UpuvmîM . r
(LALBBb) B ţi şi nici fra ţii ei nu au grupa
sanguină O (I) . Deoarece nici unul dintre pă rin v
i Mihaela are grupa
•

ă greşit . Determinaţi:
.
O fl) Mihaela se teme că grupa sa de sâ nge a fost determinat
a) grupele sanguine şi genotipurile posibile ale părinţilor;
, dacă părinţii au grupe de
b) grupele de sâ nge şi genotipurile posibile ale fra ilor Mihaelei
i
ţ

i/ sânge diferite.
.
;
» >

' 1'
Rezolvare .V

A.1. a) Numărul de cromozomi ai celulei-mame este 44 (2n = 44

).
b) Caracteristicile profazei I a meiozei :
- î mperecherea cromozomilor omologi;
- rezult ă cupluri de cromozomi numiţiegal bivalenţi (tetrada cromaţidjcă); această
schimb reciproc sau inegal de fragmente cromâtidlce
j asociere permite şi determina un
|
î ntre cromozomii omologi ; acest schimb se nume şte recombinare genetic ă
intracromozomalâ (crossing-over); rezultă cromozomi „mozaicaţi” numiţi recombina
ţ i;
p a nucleolllor ; f.
m
nucleare
:

- dezorganizarea membranei ,
: - formarea fusului de diviziune.
c ) Meioza: *
- se desf ăşoar ă î n organele reproducătoare
; *
i
- duce la înjumă tăţirea numă rului de cromozomi
;
?

- variabilitate genetic ă ; j r

- generează diversitate .
t
Mitoza: t ’

- se desfăşoară în celulele somatice:

W
- în urma ei numărul de cromozomi din celulele- fiice
este aceiaşi cu numărul I
de cromozomi din celula-mamă din care au provenit ;
- generează uniformitate; I
- asigură creşterea organismelor pluriceluiare.

2 . a) Determinismul cromozomai al sexelor la păsări este de tipul Abraxas

. Femeia HI
homogame î ic având
este heterogametică având cromozomii de sex XY . Masculul este

270 271 1
m

I
m:
l
m
i
i
î cromozomii de sex XX. Acest tip de determinism îi mai întâlnim şi la
(Bombix mori), Sa reptile şi ia unele specii de fluturele de mătase
amfibieni. m
r§ b)
20 puncte
A

Genitori Femelă 1. Lizozomii sunt constituenţi citoplasmatici delimita ţi de o membrană simplă.

a) Enumera ţi alte trei componente celulare delimitate de o singur ă membrană .
b) Preciza ţi o asemănare şi o deosebire între lizozom şi mitocondrie .
c) Explica ţi de ce leucocitele au un numă r mare de lizozomi.
f: % Gârneţi
îi J
2. în cazul meiozei, materialul genetic replicat sufer ă două etape de distribu ţie.
a) Descrie ţi interfaza dintre cele două etape ale meiozei.
m b) Comparaţi celulele rezultate din prima etapă a meiozei cu celulele rezultate din mitoz
ă
(preciza ţi două deosebiri) .
Descendenţi c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază în care să folosiţi corect şi n corela ţ
î ie
.as
•
i
următoarele noţiuni: mitoză , celule haploide , etapa ecvationaiă .
50% sunt femele XX şi 50% sunt masculi XY
Sex ratio 1:1 *
! 10 puncte
B
în mod excepţional , unele femei cu sindrom Turner pot deveni mame ; în cazul în care so ţuli
i unei femei cu sindrom Turner formează spermatozoizi cu număr normal de cromozomi ,
stabiliţ
c) Sindromul Turner este o monosomie ce apare
ca urmare a nondisjuncţiei tW următoarele:
cromozomale care afectează bivalentul sexului XX la femei, neafectâ a) formulele heterozomale ale celor doi pă rinţi;
nd formarea
spermatozoizilor la bărbaţi. b) genotipul descendenţilor viabili şi al combina ţiei letale;
c) cauza apariţiei unui copil cu sindrom Turner , dacă pă rinţii sunt normali, din punct
de vedere
B . a) Grupele de sânge posibile ale mamei: grupa genetic.
A ( I!) (genotip LAI) sau grupa
B (III) (genotip LBI). -
Grupele de sânge posibile ale tatăluii; grupa A (II) ( genotip 11
B (III) (genotip LBI). LAI) sau grupa
I *
b) Grupele de sânge şi genotipurile posibile ale fraţ
ilor Mihaelei, dacă părinţii au § mm Rezolvare
grupe de sânge diferite sunt: - grupa AB (IV) (
•
genotip LALB); .
- grupa A (II) (genotip LAi);
SBP A
m
A . 1. a) Trei componente celulare delimitate de o singură membran ă : reticui
- grupa B (III) (genotip LBi). , dictiozomi, vacuole .
m 4 IV endoplasmatic
b) Asemănări între lizozom şi mitocondrie: sunt organite celulare comune tuturor
'

t
celulelor eucariote .
Deosebire: lizozomul are rol în digestia intraceiular ă, iar mifocondria are rol în 1

m
n Ii
ii
respiraţia celulară.
mI c) Leucocitele au un .număr mare de lizozomi deoarece ele intervin î n apă rarea iV!
V
fl antiinfec ţ ioasă a organismului, fagocitând agenţii patogeni ce pătrund î n organism şi pe
care î i diger ă cu ajutorul enzimelor hidrolitice din lizozomi.
m 2. a) Interfaza este scurtă şi nu mai are loc sinteza de ADM
b) Celulele rezultate din prima etapă a meiozei au redus la jumătate numărul de
j cromozomi faţă de numărul de cromozomi din celula -mamă din care au provenit.
m
în cazul celulelor rezultate în urma mitozei acestea au acelaşi numă r de
cromozomi cu cel al celulei-mamă din care au provenit.
*
Celulele rezultate din mitoz ă au cromozomi monocromatidic, cele rezultate
după etapa reduc ţionaiă a meiozei conţin cromozomi bicromatidici.
c) Etapa ecvationai ă a meiozei se desfăşoar ă ca o mitoz ă- propriu- zrsă cu
deosebirea c ă celulele parentale sunt haploide şi vor genera fiecare câte două celulef
*
•

haploide.
I

272
273
!
m
'.m
 —
te
B. a) Formulele heterozomale sunt - XO pentru mamă (
X
• 'V
I
sindromul Turner); Varianta 34 • *-

- XY pentru tată (normal). 20 puncte

A
l
Genitori Tată XY Mama Nucleul reprezintă centrul coordonator al activit
ăţii celulare.
1 ale nucleului
a) Enumera ţi trei componente .

ovule şi nucleoidu! bacteriilor .

b) Preciza ţi două deosebiri între nucleu
.ir

nucleului înainte de diviziunea celular ă

Spermatozoizi * c) Explicaţi de ce se modifică volumului
celulelor eucariote,
: Mitoza şi meioza sunt diviziuni caracteristice
, corespunz ă tor .
a ) încadra ţi- le în tipul de diviziune
celulele-fiice rezultate dintr-o celulă -rnamă cu 2n= 3
Ş
b) Preciza ţi numă rul de cromozomi din meiotic .
respectiv
de cromozomi, care s ar divide mitotic
,
ă propoziţii/ o frază în care să folosi i corect şi în corela
Descendenţi ţ ţie
c) Alcătuiţi un text coerent, format din dou , mstafaza , placă ecuatoriala
următoarele no iuni fus
ţ : de mmm
diviziune cromozomi
, bicromatidici ,v / Vh

VW

Descendenţii pot m
I

fi XX - femei normale , viabile: m

.
&

XY - bărbaţi normali, viabili; f B

grupa sanguină O (I). StabUiti urmă toarele:
O femeie cu grupa B (III) are un copil cu
XO - femei cu sindromul Turner viabili; a) genotipul mamei ş cel al copilului:
< «,)
i
Y 0 - letal. b) ce genotip şi ce fenotip poate avea tat
ăl copilului,
rezulta ţi din că să toria unei femei cu grupa B
c ) Cauza apariţiei unui copil cu sindromul Turner , dacă
punct de vedere genetic, o reprezintă non-
părinţii sunt normali din :,;>P
c) grupele de
homozigot ă
sâ
cu
nge
un b
posibile
ă rbat cu
ale copiilor
grupa A (II) heterozigot. -v
disjuncţia bivalentului XX la femeie când se i

produc ovule ce moştenesc ambii $5

cromozomi X şi ovule ce nu
cromozom X , având doar autozomi. Prin participarea la fecunda ţmo
ştenesc mei un a ’

m &l :P»
neechilibrate genetic rezultă descendenţi cu anomalii heterozomale.
ie a acestor ovule H \ iUi
Rezolvare
ă.
A.1. a ) Nucleolemă, nucleoplasmă , cromatin
nucleoidul bacteriilor este ră spândit în citoplasmă;
b) Nucleul are î nveliş, iar
nu conţine proteine histonice.
nucleul conţine cromatină şi nucleoli; nucleoidul
-v ;

) a macromoleculelor de ADN,
c) Datorită proceselor de sinteză (replicare 1
'

ceiuiare indirecte (cariochinetice) .

2. a) Mitoza şi meioza sunt diviziuni
1

b) Prin mitoza rezultă 2 celule cu câte 38 de

cromozomi fiecare, în total 76 . Prin
fiecare, î n total 76 .
meioză rezult ă 4 celule cu câte 19 cromozomi
c) î n. metafază, cromozomii bicromatidici
prinşi prin centromer de filamentele lllt
la nivelul ecuatorial al celulei formând placa ecuatorială
ii',
fusului de diviziune se dispun
(meţafazică). m
copilului II .
B. a) Genotipul mamei LA1; genotipul
II; A (II), LA I; B (III) , L I.
6
b) Tat ăl copilului poate avea : 0 (I ),
(III) heterozigot LBI
c) Copiii pot avea grupele: AB ( IV ), LALB; B
Schema de rezolvare :

Pă rinţi mama LV x lAl tatăl

(
Gârneţi B
L.
B
LA *
Y V
LALB
8
LAL 8
LBI Ll III
m
Copii
AB (IV ) B (III ) A3 (IV ) B (III)

*
274 275

.«
I ivli&L
'

li;
Varianta 35 Varianta 36
A
20 puncte; i A 20 puncte
1. Amfibienii sunt vertebrate adaptate mediului acvatic
şi celui terestru.
a) Numiţi trei reprezentanţi ai acestei
clase şi daţi un exemplu din care să rezulte 1. Păsările sunt vertebrate adaptate mediului aerian.
amfibienilor în natur ă . importanţa a) Da ţi trei exemple de adaptări ale păsă rilor la zbor .
b) Preciza ţi două adaptă ri ale amfibienilor
la mediul terestru. b) Menţiona ţi un motiv pentru care pă sările şi mamiferele pot trăi în areale reci.
c) Explica ţi dependenţa de mediul acvatic
a reproducerii amfibienilor . c) Precizaţi o asemănare şi o deosebire între reproducerea pă sărilor şi reproducerea reptilelor .

2. Piastidele sunt componente specifice celulelor 2. Muta ţiille au, de cele mai multe ori, consecinţe negative asupra organismului.
a) Numiţi componenta plastidială la nivelul căreia vegetale . a) Definiţi muta ţiile.
sunt localizat] pigmenţii asimilatori.
b) Precizaţi principalele tipuri de plastide i
ş rolul acestora. b) Da ţi câte un exemplu de sindrom cauzat de o anomalie numerică heterozomală, respectiv
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două
propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect i î
autozomală şi preciza ţi cauza apariţiei acestora.
următoarele noţiuni: frunze , angiosperme, lumină ş n corela ţie c ) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect şi în corela ţie M
.
.
următoarele noţiuni: radiaţii ultraviolete, mutatii qenice, factor mutaqen cromozomi.
B
K)
La hibridarea plantelor de mazăre cu 10 puncte B 10 puncte
talie înaltă şi flori roşii cu plante scunde i
rezultă în un numă r de 1200 de plante , toate de talie ş cu fiori ro şii O celulă sporogenă ( 2n) dă na ştere la spori (n) . Ştiind că procesul de formare a sporilor
înalt ă (plantele de talie scund ă apar
doar în F2). Ştiind că 900 dintre plantele
următoarele:
,
din F au flori roşii şi că 300 au flori
albe, stabiliţi
cuprinde 4 mitoze succesive , apoi celulele rezultate se mai divid o dat ă prin meiază , stabiliţi
următoarele:
v
a) genotipurile părinţilor; a) numă rul de spori rezulta ţi;
"
h
b) caracterele dominante şi cele
recesive ale plantelor care particip ă la hibridare ; b) numărul total de seturi de cromozomi, după încheierea formării sporilor;
pentru caracterul “ floare albă " ; genotipul i c) numă rul de celule sporogene care sunt necesare pentru a se forma 192 de spori dup ă
c) genotipurile plantelor din F 3 patru mitoze succesive şi o meioză.
li ii ii
Rezolvare 1
l
Rezolvare
A.1. a) Trei reprezentanţi ai amfibienilor; Salamand
ra salamandra (salamandra), Rana
% esculenta (broasca de lac), Triturus cristatus
(tritonul cu creastă). Amfibienii sunt sursă
de hrană pentru peşti, reptile, păsări şi chiar A.1. a) Adaptări ale păsărilor la zbor: prezenţa sacilor aerieni în structura sistemului
mamifere şi om (unele specii sunt comestibile ;
b) Două adaptări ale amfibienilor la nivel ). i respirator , oasele pneumatice, dezvoltarea aripilor şi a penajului, reducerea numărului
acvatic; respiraţia pulmonar ă; ochii au
i pleoape şi glande lacrimale. de oase .
v
c) Dezvoltarea embrionilor se realizeaz b) P ă sările şi mamiferele pot tr ăi î n areale reci deoarece au temperatura corpului
ă prin metamorfoză. La ecloziune
1# mormolocii sunt insuficient dezvolta ţi şi prezintă , constantă, sunt homeoterme ; independente de temperatura mediului extern.
branhii externe pentru respira ţ ia î n mediul
acvatic şi înotătoare codală pentru înot.
Din acest motiv, amfibienii sunt lega ţi reproductiv c) Asemănare: prezenţa oului atât la păsări cât şi la reptile. m
V
de mediul acvatic, lucru care se observă
şi la specii ce trăiesc departe de apă, Deosebire: pă să rile clocesc, iar reptilele depun ouăle în cuiburi sau nisip
exemplu adaptările de la brosca filomeduz ca de fierbinte .
ă şi broasca mamoş (masculul poartă
pe membrele posterioare) . ouăle 2. a) Mutaţiile reprezintă modificări apărute în structura materialului genetic, făr ă
2. a) Componenta plasdială la nivelul c recombinare genică.
ăreia sunt localiza ţ i pigmen ţ ii asimilatori
v discurile granare (grana). : i b) Anomalie numerică heterozomală - sindrom Klinefeiter. Cauză: nondisjuricţia
b) Principalele tipuri de plastide: plastide perechii heterozomilor X în timpul meiozei.
pigmenţi asimilatori şi intervin î n fotosintetizante (cloroplaste); conţin Anomalie numeric ă autozomală - sindrom Down. Cauză : nesepararea
fotosinteză; plastide riefotosintetizante, care sunt de i$
două tipuri: leucoplaste ( amiloplaste, autozomilor din perechea 21 în timpul meiozei.
proteoplaste etc ) - depoziteaz ă substanţ e nutritive
şi cromoplaste (plastide care conţ in
xantofile şi carotine). c) Radia ţiile ultraviolete reprezintă un factor mutagen care determină muta ţ ii
c) La angiosperme, substanţ ele organice genice , în care nu este afectat numărul de cromozomi.
se sintetizează în frunze , î n prezenţa m
*T

luminii. B. a) După 4 diviziuni mitotice se formează 16 celule; fiecare dintre acestea , prin
meioză, vor genera c âte 4 celule haploide (spori), deci: 16 x 4 = 64.
B.
a ) Genotipurile părin ţ ilor : TTRr şi ttRr .
b) Caracterele dominante: talie î naltă
m b) Numă rul total de seturi de cromozomi, dup ă î ncheierea formă rii sporilor , este
şi flori roşii. Caracterele recesive : talie de 32 seturi diploide şi 64 seturi haploide. Un set de cromozomi este n - garnitura hapioidă,
scundă şi flori albe. Genotipul pentru
caracterul „floare albă’ rr . deci vor rezultă 64 seturi haploide.
c) Genotipurile plantelor din F . TtRR;
/ TtRr; Ttrr. H c) 3 celule sporogene vor forma 192 de spori.

276
277

&

r#
 —

.
Varianta 37
.

Varianta 38
fj;

A - 20 puncte
A
^
Ci
20 ; ihc% -î j ’
i

vegetale.
Plastidele sunt organite caracteristice celulei eucariote
&M '

Artropodele reprezintă cea măi numeroasă încrengătur a 1 plastide. .

ă regnului animal.
a) Enumera ţTtrei clase ale acestei încregături;menţ
iona ţi câte un reprezentam pentru fiecare
a) Enumera ţi cele trei tipuri func ţionale de MM* t
b) Numiţ i plastidele cu rol în fotosinteză ş
i preciza ţi patru elemente"structurate aţe acestora
'

b) Denumiţi segmentele corpului unui reprezentant al artropodelor plantelor si specifica ţi rolul acestuia
. la alegere a) Preciza ţi un alt component celular specific
,

III c) Menţiona ţi un tip .de respira ţie la ariropode.

&

Diviziunea mitotică asigură creşterea şi dezvoltarea

organismelor y. -V
"
'
îiî'

2.
a) Enumera ţi fazele diviziunii mitotice . , • .!
2. Cromozomi! sunt structuri permanente vizibile în timpul diviziunii celulare . b) Preciza ţi trei caracteristici ale ultimei faze .
,

a) Clasifica ţi celulele după garnitura de cromozomi propozi ţii / o frază în care să folosiţi corect
c) Alcătuiţi un text coerent , format din două
,
pe care o au. vr
!*! b) Descrie ţi alcă tuirea unui cromozom din metafaza I
16 şi în corelaţie urmă toarele no iuni cromatină
ţ centromer interfază
;
r c) Alcătuiţi ur» text
.

coerent, format din două propoziţii/ o frază , in care să folosiţi corect

şi în corelaţie următoarele no ţiuni: cromatină.
'

ti cromozomi , interfază, diviziune.

'
10 puncte
:
£*, ••
••

f
B

.
'j?

.« * .„*,*, „. ....,«^„ „„
'

O procsntul MM »
* e m p M „ £ Ii
» ţgff £“fiiM .
înaltă şi flori albe obţinuţi în F2 .
"al indivizilor din F2 şi genotîpurile indivizilor cu|
|||
ţ
lliii
f

;> ;
! //
M .'
îţ
Rezolvare I
C.
î;. I" Rezolvare ŞM.
A«1. a) Trei clase din încrengătura regnului animal:
fluviatîlis (racul de râu); Clasa Arachnida - Aranea diadema (pă Crustacea - Astacus
Clasa
ianjenul cu cruce); Clasa : cioroplastele, eromcplasî eie*
Insecta - Lăcustă migratoria (lăcusta). A.1. a) Cele trei tipuri funcţionale de plastide sunt
;

b) Albina are corpul împărţit în trei segmente, leucoplastele . ?mm>i

cap, torace şi abdomen. . Elemente structurare âie
c ) Tipuri de respiraţie întâlnite la artropode sunt: b) Plastidele cu rol în fotosinteză sunt cioroplastele 1
branhială (la acvatice - realizată Ivi
grana .
prin branhii); pulmonară (realizată prin plămâ
ni şi trahei - tuburi ramificate; la formele acestora: înveliş dublu, stomă , lamele intergranale,
peretele celular . Acesta
terestre). i/ c ) Un alt component celular specific plantelor este
celulei vegetale
2. a) După garnitura de cromozomi pe care o au
.
menţine forma şi conferă rigiditate
, teiofaza
hapioide ( n ).
celulele, sunt: diplqfde (2n ) şi 2. a ) Fazele diviziunii mitotice: profaza, metafaza, anafaza
'
7,f
sunt ia poli; se reface
b) Caracteristici ale telofazei: cromozomii monocromatidici 1
'

I ‘t
b) Cromozomii au formă de bastonaşe şi con diviziune . *
ţin macromoiecule de ADN si ă fusul de
proteine. î n metafaza I cromozomii sunt învelişul nuclear şi nucleolii; se dezorganizeaz
bicromatidîci * cromatidele fiind unite prin , cromozomi ce se prind
centromer . ii c) Cromatina din interfază va forma, în timpul diviziunii
c) în interfază, nucleul conţine cromatină din care se organizeaz prin centromer de filamentele fusului de diviziune.
ă cromozomi în ro şuii: ttrr - talie scundă şi flori
timpul diviziunii celulare .
i
B. a) Genotipul părinţilor: TTRR - talie î naltă şi flori
B. a) Genotipul femeii: ccpp; gâ rneţii bă rbatului albe .
naltă şi flori roşii.
b) ccPP - ochi albaştri cu pistrui.
: CP Cp , cP , cp.
i
b) Genotipul şi fenotipul indivizilor din. FpTtRr - talie î
segregare este: 9:3:3 :1 ; tulpin ă înalt ă şi flori albe: TTrr; Ttrr. m
( c) Ochi albaştri şi fără pistrui - 25%.
'
c) în F? raportul de

278 279
fIa
-m

.P ‘
m - -

m Varianta 39
A Varianta 40
20;puncte
mm
11 ; mm.
m
H1. Mitocogdriile sunt organite comune celulelor vegetale ş
i animale .
A 20 puncte
a) Enumera ţi alte trei organite comune celulelor vegetale
şi animale : 1 Ferigile sunt plante vasculare , cormofite .
b) Preciza ţi patru componente ale mitocondriilor
.
c) Evidenţia ţi rolul mitocondriilor şi explica ţi numă a ) Explica ţi no ţiunile : „plante vasculare" şi „cormofite " .
rul mare de mitocondrii în fibrele musculare . b) Numiţi doi reprezentanţi ai clasei filicate ; preciza ţi care sunt organele vegetative şi
organele/ structurile de reproducere asexuată specializate ale acestora .
2 . Girnnospermele sunt primele plante cu fiori. c) Preciza ţi două aspecte legate de importanţa ferigilor .
a ) Da ţi trei exemple de conifere .
b) Explica ţi no ţiunile: „gimnosperme" şi „spermatofite"; 2. Celula este unitatea structurală şi funcţională a materiei vii .
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propozi / a) Numiţi două regnuri în care sunt încadrate organisme unicelulare .
ţii o frază , în care să folosiţi corect b) Preciza ţi patru componente ale structurii nucleului
şi în corela ţie următoarele noţiuni: conuri , unisexuate ,
1V i inflorescenţe. i c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: matrice , criste , membrană dublă . ADN .
M
i
B
10 puncte , m B 10 puncte
O celulă cu 12 cromozomi se divide miţotic.
Stabiliţ i numărul de cromozomi, respectiv de m
,

cromatide, în: în urma încruci şă rii unui organism dublu heterozigot (AaBb) , cu unul dublu homozigot recesiv
m
se obţine o nouă genera ţie . Stabiliţi următoarele :
.
M
'

a ) profaz ă ;
b) anafază ;. a) genotipul individului homozigot;
c) fiecare dintre celulele-fiice la momentul formării b) tipurile de gâ rne ţi forma ţi de genitorul heterozigot;
acestora .
c) genotipul indivizilor obţinuţi în urma încrucişării.
1

Rezolvare Rezolvare
A.1. a) Trei organite comune celulelor vegetale şi animale A.1. a ) Plante vasculare: plante Sa care există ţesut conducător reprezentat de vase
: reticulul endoplasmatic
ribozomii, aparatul Golgi. i )
lemnoase şi vase liberiene .
s b) Patru componente ale mitocondriilor: înveliş dublu,
matrix , creste ( criste) Cormofite: plante al căror corp numit corm este diferenţiat In organe vegeta-
':
mitocondriale, ADN mitocondrial, ARN , ribozomi. li tive: r ă dă cină, tulpină şi frunze . 1
T c) Mitocondriile au rol în respiraţia celulară şi în producerea b ) Doi reprezentanţi ai clasei filicate: Polypodium vulgare (feriguţ a), Dryoptens
"

de energie. în timpul
contracţiei musculare se consumă energie produsă la filix -mas ( feriga ).
, nivelul mitocondriei, se produce o
mare cantitate de energie prin degradarea glucozei aerob şi Organele vegetative sunt reprezentate de: rădăcini adventive> rizom, frunze dubiu-
-4

2. a) Exemple de conifere: Abies alba (bradul), Taxus

anaerob (respiraţie celulară) . penat compuse. Reproducerea asexuat ă şe realizează prin spori care se formeaz ă pe
(pinul) .
baccata (tisa) , Pinus nigra
, ,w.m partea inferioar ă a frunzelor, în nişte formaţiuni cenuşii numite sori.
I
' opeima -
.

M rjmnos golaş; sperma = sămânţă; gimnospermă = sămânţă neî c) Ştiinţific, ferigile au reprezentat o etapă importantă în cucerirea uscatului şi
r r
nchisă în fruct. »
bamânţă; fitos = plantă; spermatofite =
-
apari ţ esuturilor conducătoare. Ferigile care au populat planeta în Carbonifer au for
ia ţ
*
plante cu semin e ®
«
ţ

^
mat cărbunele - combustibil natural. Ferigile actuale sunt plante decorative Rizomul
L3
f osperme orile sunt unisexuate şi se numesc '

bărhă1tP i sun ’ conuri Conurile

0 care iar comjrtle femeieşti sunt inflorescenţ e. ferigilor este folosit în industria farmaceutică - vermifug.
’
B.
, 24
a) în profază sunt: 12 cromozomi; 24 cromatide

Sî!?ZZr "°
,
°ma i* <“»"”* • aparate aflale Tn
I 2. a) Două regnuri î n care sunt î ncadrate organisme unicelulare: regnul Monera;
regnul Protista.

“
Cm ZOm : CT
celula-mamâ b) Componente ale structurii nucleului: nucieolemă (î nveliş dublu), nucieoplasmă ,

,f '*
^^ !" acestora sunt: 12
ADN , proteine histonice şi nonhistonice, 1-2 nucleoli.
cromoz i 2 c) Mitocondriile au membrană dublă ce delimitează matricea în care se află ADN ,
mitocondrial. Membrana internă este pliată şi formează criste mitocondriale.
i

B. a) Genotipul individului homozigot: aabb.

b) Gârneţii genitorului heterozigot: AB, Ab, aB , ab.
c) Genotipul indivizilor obţinuţi î n urma încrucişării: AaBb; Aabb; aaBb; aabb .
280 m
28 î

V
 mm
u
sili - Varianta 41
i fii

Rllii
m

1
A

Angiospermeie sunt cefe mai evoluate plante

a) Explica ţi termenul . angiosperme’ . "
,

fiecare clasa .
î
^ I
p' j

|) Denumiţi două clase ale angiospermeior; precizaţi câ te o caracteristic pentru

- ă
iilf Q) Numiţi tipul de fecunda ţie al angiospermeior şi numele celulelor sexuale.
IIp
|
?

I
) şi dtochrneza (diviziunea
Diviziunea celulară cuprinde caricchlneza (diviziunea nucleului
v -

1 '

I* a) Definiţi diviziunea miiotică .

ă a mitozeL
b) Precizaţi patru evenimente care au loc în faza final
ţ / frază în care să folosiţi corect şi în
c) Alcătuiţi un text coerent, alcătuit din două propozi i o
-

mono <vornatiqlcL placa

corela ţie următoarele no ţiuni: metafază, anafaza , cromozomi
ecuatorială .
f.

10 puncte m
1 B' . iar tată ! grupa sangvină AŞ
i
: f'Ş într-o familie , mama are grupa sangvină A (II) , genotip heterozigot
{ §||fŞ (IV). Stabiliţi următoarele
'

:
*
Ki,'
i: a) genotipul mamei şi al tatălui; apărea la eventualii copil ai cuplului:
b) toate combina ţiile genotipice ce pot
ii

cu grupa sangvină B ( Hi), respectiv cu

'
\ i
l , f- m
1 c) probabilitatea (%) ca aceşti părinţi să aibă copii
I 1
grupa sangvin ă A ( fl) .

ާ

,
(V.-ţ 1 . Rezolvare
/
M
•

ă în fruct ( angios - cămaşa:

A.1. a) Angiosperme: plante cu Hori si sămânţa î nchis f
1 sperma - sămânţă).
care prezintă fior; pe
b ) Două clase ale angiospermeior: Clasa Dicotiledonaiae
iledonatae care prezintă
I tipul 4 sau 5 ( sămânţa are două cotiledoane) şi Clasa Monocot
fiori pe tipul 3 sau multiplu de 3 (sămânţ a are un cotiledon .
% ) [i

bărbăteşti se nurnesc
i

c ) La angiosperme fecundaţia este dublă. Celulele sexuale

ă se nume ş te oosfer ă .
spermatri, iar celula sexuală femeiasc ’
k
somatice, prin care se
'

2 . a) Mitoza este diviziunea cariochinetică a celulelor

cefuieî e-fiice,
i

conserv ă garnitura diploidă de cromozo mi de la celula - mam ă ia

b ) în telofază au loc : reorganiz area nucleulu i şi a nudeolil or, despiraiizârea M
'

cromozomilor şi dispariţia fusului de diviziune .

c) în cazul mitoZei, î n metafază cromozomii bicromaţ tdici
se dispun ia ecuatorul .

unde formeaz ă placa metafazi c â , iar î n anafaz ă fibrele fusului de

:
fusului de diviziune I

( diviziune trag cromozomi monocromatidici spre polii celulei.

m
B. a) Genotipul mamei: LAI; genotipul tatălui: LALa .
, LBl, LALe .
b) Combina ţ iile genotipice care pot apărea la copii : LAL \ LAl

283

. v
» —
c) 25 % copii cu. grupa de sânge B (iil); 50 % copii cu grupa cie sâ
nge A (li)
'

Varianta 42
.
i

:
P ă rinţ i mama LAi I 20 puncte
*
1 1 . Efectele factorilor de mediu asupra materialului genetic se pot concretiza în muta ţii .
Gârneţ i a ) Defini ţ i muta ţia .
b) Enumera ţi trei tipuri de muta ţii , clasificate după cantitatea de material genetic afectat;
I prezenta ţi câ te o caracteristic ă pentru fiecare .
c) Preciza ţ i doi factori mutageni chimici .
Copii
A (II) AB (IV) A (II)
25% 25% fH 2. Celula este unitatea structurală şi funcţională a materiei vii.
25%
a) Enumera ţi patru organite comune celulelor vegetale ş i animale .
b) Numiţi două organite celulare care conţin ADN .
rM c) Alcă tuiţi un text coerent , alcă tuit din două propoziţii/o frază , în care să folosiţi corect şi în
w$S
corela ţie urmă toarele no ţiuni: oraanite celulare , procariote , eucar iote , sinteza proteinelor,
:
Iii
’
“
>

fii

B 10 puncte l
:
1
Gena ( A) determină culoarea gri a şoarecilor , iar gena (a) cuioarea aibă . Din î ncruci şarea unui
şoarece gri cu unul alb , ambii puri din punct de vedere genetic, au rezultai în Fi , numai şoareci gri .
Stabiliţi următoarele :
a) genotipui şoarecilor din Fn Şi
fi
b) genotipurile şi fenotipurile şoarecilor din F 2 rezulta ţi din încrucişarea , Intre ei , a şoarecilor III
Im gri din Fp,
-M c) raportul în care se produce segregarea fenotipică şi genotipică în P2 .
-v |

s Rezolvare
m
A.1. a) Mutaţia este o modificarea î n structura şi funcţiile materialului genetic ca urmare
1
m
a acţiunii unui factor mutagen şi care nu rezultă prin procese de recombinare genetic ă .
b) După materialul genetic afectat deosebim: mutaţii gen îce - afectează ordinea
.
m nucieoî idelor din macromolecuSa de ADN; mutaţii cromozomiaie - reprezintă modific ări ;
.
î n forma, structura şi funcţia cromozomilor; mutaţ ii genomice - afectează anumiţ i
l' l,

cromozomi care pot fi în plus sau în minus ( aneuploidia) sau întregul genom (poliploidia) .
c) Factori mutageni chimici: analogi ai bazelor azotate, acidul nitros , cafeina ,
colchicina . I
2. a) Organite comune celulelor vegetale şi animale: lizozom î i, ribozomii, aparatui
Golgi, mitocondriile.
b) Organite celulare care conţin ADN: mitocondriile , cloropiasteie.
.

V c) Celulele procariote şl cele eucar î ote au ca organite celuiare comune ribozomii II

cu rol in sinteza proteinelor.
*
B. a ) Genotipui şoarecilor din Fr Aa . rlH
•

b) în F2 rezultă şoareci cu:

’
V
* - genotip homozigot dominant ( AA ) - fenotip şoareci gri pur; (
- genotip heterozigot (Aa ) - fenotip şoareci gri impur;
- genotip homozigot recesiv ( aa) - fenotip şoareci albi.
c) Raportul î n care se produce segregarea fenotipică şi genotipic ă î n F2 este: Mfi
Ba
3 şoareci gri: 1 şoarece alb . 9
m
285
 Varianta 43 Varianta 44

^ KT
20 puncte
20 puncte
Gregor Mende! a formulat prime te legi ale eredităţii. A
a) Definiţi genotipul şi fenotipul.
b) Enunţaţi cea de- a doua lege mendeliană a eredit Meioza este diviziunea prin care se formeaz ă gâ rne ţ ii .
ăţii. a ) Enumera ţi cele patru faze ale meiozei ! .
c) Explicaţi noţiunile: "homozigof şi “heterozigof
.
•
'

MII . v ?

b) Precizaţi numă rul de cromozomi pe care îi conţine fiecare dintre celulele reproducătoare
i formate prin diviziunea unei ce!ule - mamă cu 2n = 44 cromozomi.
c) Explica ţi de ce în interfâZa dintre etapa reductională şi ecvatională a meiozei nu are ioc
Aparatul Golgi este un organit comun celulei vegetale şi animate sinteza de substanţă cromatinică .
a) Enumeraţi alte patru organite comune

-
b) Preciza ţi două caracteristici structurale şi rolul aparatului
Golgi. Vertebratele sunt animale adaptate la diferite medii de via ţă
c ) Alcă tuiţi un text coerent , alcă tuit din
două propozitii/6 frază în care să folosiţi corect şi în i a) Numiţi doi reprezentanţi ai dasei peşti şi două mamifere adaptate mediului acvatic
corela ţie următoarele no ţiuni neted , fugos , transport
intraceiuiar .
* b) Precizaţi două asemănări şi două deosebiri între peşti şi mamiferele acvatice .

C ) Alcă tuiţi un text coerent , alc ă tuit din două propoziţir / o frază în care să folosiţi corect şi în
corela ţie urmă toarele no ţiuni: ovipare . mediul aerian , solzi .
Intr-o familie , tatăl are grupa de sânge A (II) şi este 10 puncte
heterozigot , iar mama are grupa de sâ nge 10 puncte
B (H!) şi este . de asemenea , heterozigotă . Stabili
a) genotipul celor doi părinţi;
ţi urmă toarele : ' -
' MV V ' H
ffc B

b) grupele de sâ nge posibile ale descenden Se încrucişează o plantă cu flori roşii (R) şi frunze alungite (o) cu o plantă cu fiori galbene (r) şi
c ) genotipurile posibililor descendenţi.
ţilor; frunze ovale (O) . Pă rinţii sunt homozigo ţi pentru ambele caractere . în prima generaţie . F1 se
obţin organisme hibride Prin încrucişarea între ei a hibrizilor din F , , se ob ţin 16 combina ţii de
(

a
m
m

Rezolvare factori ereditari. Stabiliţi următoarele:

,
/

A . 1.a ) Genotipul reprezintă totalitatea factorilor a) genotipul şi fenotipul plantelor din F ;

de un organism.
ereditari (respectiv a genelor ) conţinuţi
J|JK
r
t '
b ) raportul de segregare fenotipic ă în F 2 ,

c) fenotipul plantelor din F2 ale că ror genotipuri sunt : Rroo. rrOo ş i rroo .
*
Fenotipul constă î n ansamblul de însuşiri morfologice ,
fiziologice biochimice
|
'"

şi de comportament ale unui individ ca

I ,
rezultat al interac ţ iunii dintre genolip si mediu .
b) Legea segregării independente a perechilor
de caractere arată că î n generaţia Rezolvare
F2, fiecare perechi de factori ereditari segregă
independent de altă pereche de factori
ereditari , î n raport de 3 : 1 . Daca se iau î n considerare ş-
r 11
<

două perechi de factori ereditari , a ) Cele patru faze ale meiozei I sunt: profaza I, metafaza I , anafaza I, îelofaza L
raportul de segregare în F va fi de 9 : 3 : 3 :
1. » a- 1 .
•

b) Numă rul de cromozomi este n = 22 cromozomi.

•
2
c ) Un organism homozigot con ţine acela şi tip de
factori ereditari - care determină
un caracter, deci acela şi tip de gene î n cromozomii ;. v m
m- c ) în interfaza dintre etapa reductională şi ecva ţională a meiozei nu are ioc sinteza
omologi dintr -o pereche ( AA -
homozigot dominant, aa - homozigot recesiv). de substanţă cromatinic ă pentru a se p ăstra reducerea la jumătate a numărului de
Un organism heterozigot posedă factori ereditari pereche cromozomi şi înjumătăţirea cantităţii de ADN în gârneţi . Ml
omologi moşteniţi de la cel doi genitori (Aa). La
doar unul dintre caractere şi anume cel dominant
diferiţi î n cromozomii
heterozigoţi, în general , se manifestă 2. a ) Peşti: biban, rechin *
Mamifere acvatice: balena, delfinul,
v, m
M
( A ), iar cel recesiv (a) r ămâne în stare
i • ascunsă. b ) Asem ă n ă ri: corp hidrodinamic , locomo ţie prin î not.
k
.

2. a) Alte organite comune celulei vegetale Deosebiri: la peşti inima este bicamerală, la mamifere tetracamerală; peştii
şi animale: reticulul endoplasmatic ,
lizozomii , ribozomii , mitocondriile. sunt ovipari ( depun ouă), mamiferele acvatice sunt vivipare.
b ) Aparatul Golgi ( format din totalitatea
dictiozomilor ) este alc ă tuit din cisterne
.
c) Păsă rile se deplasează în mediul aerian şi sunt ovipare . Labele lor prezintă
aplatizate din care la capete se desprind
vezicule cu secreţii şi este delimitat de o
citomembrană simplă . Aparatul Golgi are rol secretor , î n *
J tegument cu solzi cornoşi.
sinteza membranelor şi a hidraţilor B. a ) Genotipul şi fenotipul plantelor din Fv : RrOo - fiori ro şii frunze oval.
de carbon.
b) Raportul de segregare fenotipică î n F2 este de 9:3: 3: 1.
.

c ) At ât reticulul endoplasmatic neted *

c ) Rroo - flori roşii frunze alungite;
c â t şi cel rugos au rol de transport
intraceiuiar . rrOo - flori galbene frunze ovale; *

( B. a) Genotip tată: LAI; genotip mamă: 1

LBI. rroo - flori galbene frunze alungite.
b) Posibilele grupe de sânge ale
descendenţilor: 0 ( 1), A (II), B (III), AB (IV).
c) Genotipurile descendenţ ilor: II fenotip
, grupa 0 (I); LAI fenotip, grupa A (II); LBI
fenotip, grupa B (III); LALB fenotip, grupa AB (
IV).
286 287
 Varianta 45
$

A 20 puncte
B
I;
i 1. Principalul mecanism de determinare a sexului este ce! cromozomal.
a) Numiţi cele două tipuri de determinism cromozomial al sexelor.
b) Prezenta ţi schema şi da ţi un exemplu de organism pentru un tip de determinism
%

cromozomal al sexelor , la alegere.

c) Explica ţi no ţiunile : sex „homogametic” şi "heterogametic”.

2. Diviziunea indirectă se realizează prin mitoză şi meioză .

t.
Realiza ţi schema meiozei pentru o celulă cu 2n=8 cromozomi.
J

a)
b) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire între profaza mitozei şi profaza I a meiozei.
c) Alcătuiţi un text coerent , alcă tuit din două propoziţii/ o frază Tn care să folosiţi corect şi în
corela ţie urmă toarele no ţiuni: meioz ă, fecundatie , game ti, celuia -ou.

*
B 10 puncte
-mV \

i Se încrucişează un soi de tomate cu fructe rotunde (o) şi roşii (R) cu un soi cu fructe ovale (O) şi
galbene (r). Părinţii sunt homozigo ţi pentru ambele caractere. în prima genera ţie, Ft , se obţin !

,1 organisme hibride . Prin încrucişarea între ei a hibrizilor din Fi , se obţin 16 combina ţii de factori
mI 1 ereditari. Stabiliţi urmă toarele :
a) genotipui şi fenotipul plantelor din F-s ;
m b) raportul de segregare după fenotip din F2;
I c) fenotipul plantelor din F2 ale căror genotipuri sunt: ooRR , Oorr şi oorr .
1
*
r . ii;
II <

1.
;fei

r
m
WMl*
'
1

Rezolvare fu

i
» ; ¥
:> Hi
m m
lin
*fif .
'
ti A.1. a ) Tipuri de determinism cromozomial al sexelor: Drosophila , Abraxas. 1
si
b ) Determinismul cromozomal de tip Drosophila se caracterizează prin femela
î
ţi
| tomogametică ( XX ), mascul heterogametic ( XY ) şi se întâlneşte lâ muscuJiţa de oţet i

w. j Mamifere , inclusiv la om .

Genitori
t ^

gârneţi

F, 50% XX 50% XY t -
9 cr
Raport 1 : 1 mm
m
v
• c ) Sexul homogametic dă na ştere la gâ rne ţi de acela şi tip (exemplu: XX ) , î n timp

af
l(
sa
i P sexul heterogametic dă na ştere la gârne ţi diferiţi (exemplu: XY ) .
' >C |f
M
i tam

289

p
 »

celufe-mamâ Varianta 46
i « •
1, a) A 20 puncte
Meioza I
1. Diversitatea imensă a organismelor vii a impus necesitatea clasificării acestora
a) Enumera ţi cele cinci regnuri ale sistemului actual de clasificare .
b) Stabiliţi din ce încrengă turi (fiiumuri) fac parte următoarele organisme: mătasea broa ştei
I: f Meioza ii caracatiţa , limbricul.
c) Nota ţi pentru reprezentantul clasei oligochete: mediul de via ţă şi o particularitate a
cetule-fiice morfologiei corpului.
* .

meiozei: se individualizează 2 Trisomia 21 este cunoscută şi ca sindromul Down .

,

şi profaza I a
î ntre profaza mitozei
a) Nota ţi cauza apariţiei acestei maladii şi numărul total de cromozomi dintr -o celulă somatică
b) Asemănare a unui individ cu sindrom Down.
, sar în |
cromozomii. cromozomii au câte două cromatiae â i b) Denumiţi cele trei tipuri de muta ţii după cantitatea de material genetic afectat.
profaza mitotic â
de cromozomi av nd c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază . în care să folosiţi corect
Deosebire: în ă tetrade, fiecare perche
profaza I a meiozei i cromozomii formeaz
crossing - over . şi în corela ţie urmă toarele noţiuni: cromozomii sexului, trisomia 21, XXY, autozomi,
acum are loc fenomenul de rneţilor , în procesul de sindromul Klinefelter.
patru cromatide ; unirea g
formează gâ rneţi. Prin
â
c) Prin meioză se B 10 puncte
fecundaţie rezultă celuia-
ou. La planta de mază re , gena (T) pentru talia înaltă este dominantă asupra genei (t) pentru talie
plantelor din RrOo. scundă , iar gena (G) pentru păstăi galbene este dominantă asupra genei (g) pentru pă stăi verzi. ’

B. a) Genotipul roşii.
Fenotipul plantelor din F1 -
fructe ovale ş i Pentru o încrucişare între doi indivizi cu genotipurile TtGg x TTgg , stabiliţi următoarele:
î n F este de 9:3:3:1. a) fenotipul celor doi pă rinţi;
după fenot ip
'

b) Raportul de segregare i roşii;

2
b) tipurile de gârne ţi formaţi de cei doi indivizi;
ş
c) ooRR - fructe rotunde
c) procentul descendenţilor cu talie înalt ă şi pă stăi verzi, homozigo ţi pentru ambele caractere ,
ovale ş i galbene ; rezulta ţi în urma acestei încrucişări.
Oorr - fructe . Scrie ţi şi etapele/ algoritmul rezolvă rii problemei.
şi galbene
oorr - fructe rotunde

Rezolvare
 ,1 . a) Cele cinci regnuri aie sistemului actual de clasificare: Procariots (Monera) ,
Protista (Protoctista), Fungi, Piantae, Animalia .
b) Mătasea broaştei - filum Chlorophyta; caracatiţ a - filum Mollusca; limbricul -
iilum Nemathelminthes.
c) R â ma ( Lumbricus terrestris): mediul de viaţă - ape dulci sau şal umed , capul nu
este evident; corp compus din inele.
2. a ) Sindromul Down apare datorită non- disjuncţiei perechii 21 de cromozomi în
meioza. indivizii cu sindrom Down au 47 cromozomi (au un cromozom 21 în plus).
b) După cantitatea de material genetic afectat există trei tipuri de mutaţii: genice,
oromozomiale, genomice .
c ) î n meioză , non-disjuncţia perechii 21 de autozomi determină trisomia 21, iar
ând afectează cromozomii sexului poate determina sindromul Klinefelter sau trisomia
KXY.
B. a ) Fenotipul indivizilor pentru fiecare genotip în parte:
- plantele cu genotip T.tGg prezintă talie înalt ă şi pă stăi galbene;
- plantele cu genotip TTgg prezintă talie înaltă şi pă st ăi verzi,
b ) Tipurile de gârneţi în cazul celor două genotipuri:
- indivizii TtGg generează gârneţii TG, Tg, tG , tg;
- indivizii TTgg generează numai gârneţi Tg.

^ Yy
,'

290
 "

msmm
nd în vedere Varianta 47
ă şi păstăi verzi avâ
înalt
c) Stabilim procentuI
descendenţilor C«J talie, tG , tg şi celălalt genitor
numai un tio .
:s
de g rneţi: TG , Tg aâ
tl
ză 4 tipuri â i
c ă un genitor generea mmm
A 20 puncte
in 16 , adică 50%. MM
reprezintă 8 din
• :

1. Celula este un sistem deschis care realizează un schimb permanent de materie şi de energie m
cu mediul. .

l
r

a) Menţiona ţi două componente ale mitocondriei şi rolul acestui organit .

b) Enumera ţi patru elemente prezente în structura nucleului.
c) Preciza ţ i o asemă nare şi două deosebiri dintre celula animală şi celula vegetală .
2. Numărul de cromozomi este caracteristic fiecărei specii.
a) Enumera ţi două componente ale unui cromozom metafazic.
b) Stabiliţi o deosebire dintre cromozomii din anafaza mitozei şi cei din anafaza I a meiozei .
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect
şi în corelaţie următoarele no ţiuni: cromatină , ADN, cromozomi, condensare .

B 10 puncte
Intr - un grup de şoareci cu coadă scurtă , caracter determinat de gena recesivă (I), to ţi
aparţinâ nd unei linii pure din punct de vedere genetic , a intrat şi un şoarece cu coadă lung ă ,
caracter determinat de gena dominantă (L) . Stabiliţi urmă toarele :
a) genotipul şoarecilor cu coadă scurt ă ;
b) fenotipurile ş i genotipurile descendenţilor , în cazul în care şoarecele cu coadă lungă
heterozigot şi se împerechează cu un şoarece cu coadă scurtă ;
c) procentul descendenţei homozigote pentru situa ţia în care doi descenden ţi heterozigo ţi se
vor împerechea.
Scrie ţi şi etapele/ algoritmul rezolvă rii problemei. fii

Rezolvare I

A.1. a) Componente ale mitocondriei: membrana dublă, matrix miîocondriai. Mitocon-

driiie au rol în producerea de energie prin proces de respiraţie celular ă. l
b) Nucleul conţine: membrană nucleară dublă cu pori, nucleoplasmă cu fibre de
1
cromatină şi unul sau mai mulţi nucleoli.
c) Asemănare: celula vegetală şi cea animală au nucleu tipic (cu membrană
nucleară dublă).
Deosebiri: peretele celular prezent ia celula vegetală şi absent la celuia
animală .
Organitele specifice: în celuia vegetală - plastidele, î n celula animală miofibri -
lele neurofibrilele, corpii Nissl
2. a) Un cromozom metafazic este alcătuit din două cromatide-surori unite la nivelul
unui centromer
b) în anafaza mitozei cromozomii sunt monocromatidici, iar in anafaza 1 a meiozei
cromozomii sunt bicromatidici şi recombina ţi
 .

Părinţi Varianta 48
’F
A 20 puncte
I
1 Mariana este purtă toare a genei pentru daltonism
Gârneţi a) Precizaţi din ce categorie de maladii genetice face parte daltonismul.
b) Notaţi genotipurile părinţilor şi probabilitatea de a avea copii bolnavi de
situa ţia în care Mariana se căsătore şte cu un bă rbat care nu are daltonism, pentru
daltonism.
c) Explica ţi de ce această boală are frecvenţă diferită la cele două sexe.
P *
•

Descendenţi
IM Raport
2. în diviziunea celulară , rolul principal îl are nucleul.
a ) Preciza ţi patru componente ale nucleului.
Genotipic b) Numiţi faza diviziunii în care se individualizează cromozomii, respectiv
faza în care ei ating
maximum de condensare şi de spiralizare .
fenotip: coadă lungă;
50% indivizi cu genotip heterozigot (LI) - c) Alc ătuiţi un text coerent, format din două propoziţii/ o frază, în care să
folosiţi corect
50% indivizi cu genotip homozigo t recesiv (I!) - fenotip: coadă scurtă
,
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: mitoză . meioză . celule reproducă
toare, celule somatice .
heterozigoţi (cu genotip LI):
c) Diagrama î ncrucişării în cazul a doi părinţi B '

LI x Li Culoarea fructelor de tomate este determinată de gena dominantă 10 puncte

Părinţi (R) pentru culoarea ro şie şi
m de recesivă (r) pentru cea galbenă . în cazul în care se încruci eaz
ş ă un soi de tomate cu
\ fructe roşii, homozigot, cu un soi de tomate cu fructe galbene, stabiliţi următoarele:
a) genotipul plantelor obţinute în prima genera ţie;
Gârneţi L L b) raportul de segregare fenotipică din a doua genera ţie ;
I c) procentul descendenţei homozigote pentru încrucişarea î
n care ambii genitori ar avea
fructe roşii, dar unul ar fi heterozigot.
ik.
LI LI | Scrieţi şi etapele / algoritmul rezolvării problemei.
Descendenţi LL
25% 25% 25%
25% Rezolvare
Procentul descendenţei homozigote; 50% descendenţi
homozigoţ i, dintre care .
A.1 a) Daltonismul este o maladie genicâ heterozomală X -linkată, recesivă
.
homozigot recesivi )
( li b) Genotip mamă (Mariana ): X°X ; genotip tată; XY .
25% sunt homozigot dominanţi (LL) şi 25% Probabilitatea de a avea copii daltonişti este de 25%.
c ) Daltonismul este mai frecvent la bărbaţi comparativ cu
femeile, deoarece gena
pentru daltonism este plasată pe cromozomul X şi nu are corespon
dent pe cromozomul
Y (hemizigoţie).
.
2 a ) Componente ale nucleului: membrană nucleară dublă
cu pori, nucieoplasmă
J

cu fibre de cromatinâ şi unul sau mai mulţi nucleoli

b) Cromozomii se individualizează în profază şi ating
.
maximum de condensare
.şi-de spiralizare în metafază.

c) Prin mitoză se formează celule somatice, iar prin meioz ă

se formeaz ă celule
reproducă toare.
B. a) Genotipul plantelor obţinute în prima generaţie: Rr.
b) Raportul de segregare fenotipică din a ll-a genera ţie este
de 3:1.
c) Genotipurile parentale: RR (genitor homozigot) ,
respectiv Rr ( genitor
heterozi got). 1
Părinţi

( Gârneţi
Ă
*

Descendenţi
Procentul descendenţ ei homozigote: 50% descendenţi homozigo
ţi dominanţi .

294 295

u
 .

1
/•
Varianta 49

A 20 punctă

1. Cromozomii sunt purt ătorii zestrei ereditare .

a) Numiţi substanţa nuclear ă din care se individualizează cromozomii la eucariote şi faza
diviziunii mitotice în care începe acest proces de condensare.
b) Compara ţi cromozomii de la eucariote cu cei de la procariote . urmărind numărul şi -
localizarea lor în celulă .
c) Caracteriza ţi tetradele cromatidice , notând: tipul de diviziune şi faza în care se formează
cum se formează şi ce proces are Ioc la nivelul lor.
2. Gimnospermele sunt spermatcfite inferioare .
a) Nota ţi caracterele esenţiale care sunt exprimate prin termenii : „gimnosperm" ,
„spermatofit" .
b) Stabiliţi o deosebire dintre florile gimrî ospermelor şi cele ale angiospermelor.
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: acicuiare . ră sinoase, traheide , conifere.
%

N
£ B 10 puncte
într-o
familie , so ţia are grupa de sâ nge B (III) , iar so ţul ei , grupa 0 (!). Ştiind că tat ă l femeii a
1 de sâ nge A (II) , stabiliţi urmă toarele :
m avuta)grupa
•

genotipurile celor trei indivizi;

b) genotipurile şi fenotipurile posibile ale grupelor de sânge pentru descendenţa familiei
ta
respective;
I c) procentul descendenţei homozigote posibile pentru copiii familiei pentru situaţia în care
•

so ţul ar fi avut grupa de sânge AB (IV).

v
Scrie ţi şi etapele/ algoritmul rezolvă rii problemei.
•

K
rfâ!
m
Rezolvare
i
jA.1. a ) Cromatina este substanţa nucleară din care se individualizează cromozomii
* j
a eucariote . Profaza este faza diviziunii mitotice în care începe procesul de condensare.

m
b ) La eucariote celula conţine mai mulţ i cromozomi , numărul
acestora
este con-
ptant şi caracteristic fiecă rei specii, iar în celula procariotă există un singur cromozom .
I â ’ La eucariote cromozomii se află în nucleu , iar la procariote cromozomul bacterlar
(nucleoid) se gă seşte liber î n citoplasmă.
.
I *’>
• '

c) Tetradele cromatidice se formează î n profaza I a meiezei prin împereenersa

^^
I
omozomilor omologi. La nivelul lor are loc fenomenul de crossing -over ( schimb de
gmente cromatidice î ntre cromozomii omologi ) .
N
m
2 . a ) Gimnosperm = să mâ n ţ a este nudă (plante cu s ă mânţ a neî nchlsă î n fruct) .
Spermatofit = plante cu sămâ nţă .
Iii
b) La gimnosperme , florile sunt lipsite de înveliş floral; la angiosperme, florile au
liş floral. (
c) Gimnospermele se caracterizează prin ţesut xiiematic format din traheide ,
nze acicuiare cu canale rezinifere ce produc răşină , de unde şi numele de răsinoase,
ri 9rupate în conuri , de unde şi numele de conifere .
m
m

rai
' 297
j .
i

ii
 i
a) Genotip soţie: LBi; genotip soţ: II; genotip tatăl femeii: LAI
.
i B. Varianta 50
I b)
P ărinţi
A 20 puncte

. Reptilele sunt primele vertebrate care au cucerit mediul terestru.

Gârneţi a) Numi ţi trei grupe sistematice de organisme din Clasa Reptilia.
b) Preciza ţi tipul de locomoţie şi tipul de respiraţie de la guşter .
c) Stabiliţi două deosebiri , legate de reproducere , dintre broasca de iac şi broasca ţestoasă .
I
I 2. Gregor Mendei a utilizat mază rea ca material de studiu în experimentele de hibridare.
Descendenţi a) Preciza ţi două caractere ereditare urmă rite de Mendei la maz ăre şi formele contrastante
sub care se exprimă aceste caractere .
Fenotipurile descendenţilor : LBS - grupa B (III); II - grupa 0 ( i ). b) Enunţa ţi legile mendeiiene alo eredităţii.
grupa AB (IV) - genotipui S :: c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propozi ţii / o fraz ă , în care să folosiţi
c) Diagrama încrucişării în cazul în care soţul ar fi avut şi în corela ţie următoarele no ţiuni: factori ereditari, heterozigot . pereche .
corect

LAL3. 5,
P ărinţi I B 10 puncte
WJ Se încrucişează un organism cu genotipui AABBCC cu un individ cu genotipui aabfocc. Stabili i
ţ
următoarele :
a) definiţia trihibridării;
Gârneţi b) genotipui descendenţei din F ţ;
c) tipurile de gameti forma ţi de hibrizii din Ft .
|
if:
Descendenţi
Rezolvare
Procentul descendenţei homozigote: 25% cu genotip LAL\
A.1, a ) Trei grupe sistematice de organisme din Clasa Reptile; Ordinele Laeertilia,
Chelonia, Crocodylia.
b) Guşterul se deplasează prin târ â re şi prezintă respira ţ ia pulmonar ă.
I c) La broasca de lac reproducerea este dependent ă de mediul acvatic , iar
fecundaţ ia externă; la broasca ţ estoasă de uscat reproducerea nu mai depinde de mediul
acvatic, iar fecunda ţ ia este intern ă .
2. a ) Două caractere ereditare urm ărite de Mendei î a mazăre: talia plantelor ( î naltă
scundă) şi culoarea bobului ( verde, galbenă).
I:
* * >
b) Legea purit ăţii gârne ţ ilor . Conform acestei legi gârneţii sunt întotdeauna puri
din punct de vedere genetic . Prin combinarea probabilistic ă a acestor gârneţ i are !oc în
F, fenomenul segregării în proporţ ie de 3 dominant : 1 recesiv.
Legea segregării independente a perechilor de caractere arată c ă, în genera ţ ia
F2 fiecare perechi de factori ereditari segregâ independent de altă pereche de factori
ereditari. î n cazul monohibridârii , raportul de segregare fenoî ipic ă în F este de 3 : 1; în
2
cazul dih î bridării, raportul de segregare fenotipică în F. este de 9: 3 :3 : 1.
c) Dacă în pereche se află factori ereditari diferiţi atunci organismul este hetero-
zigot.

c B. a) Trihibridarea este încrucişarea între organisme care se deosebesc prin trei

perechi de factori ereditari ( trei caractere).
b ) Genotipui descenden ţi din F,: AaBbCc .
,
c) Tipurile de gârneţi formaţi de hibrizii din F : ABC, ABc, AbC, Abc, aBC, aBc,
abC, abc .

298 299

a
 s
I

Varianta 51
. ;

1. Bacteriile sunt cele mai vechi organisme de pe Pă mâ nt .

a) Enumera ţi trei tipuri de bacterii după forma lor .
U:
b) Denumiţi tipurile de reproducere şi de respira ţie prezente la organismele din regnul Monera .
c) Stabiliţi patru deosebiri dintre stuctura celulelor procariotă şi eucariotă .
2. Procesul de crossing-over este prezent în diviziunea meiotică.
a) Enumera ţi trei evenimente care au loc în celulă în faza în care se desfăşoar ă şi crossing -
over -ul.
b) Stabiliţi două aspecte legate de importanţa diviziunii meiotice .

I .
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propozi ţii / o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţ ie urmă toarele no ţiuni: haploid, organe reproducătoare, cariokir ez ă , gârne ţi,
meicză .

B 10 puncte
într-o familie , so ţ ia se numeşte Maria , iar so ţul ei, Dragoş , şi amâ ndoi pot distinge toate
culorile. Tat ăl Mă riei însă , a avut daltonism. Stabiliţi urmă toarele:
a) genotipurile pentru Maria , pentru Dragoş şi pentru descenden ţa posibilă a acestei familii:
b) procentul şi sexul copiilor bolnavi de daltonism ce pot rezulta din aceast ă căsă torie;
c) genotipul pă rinţilor pentru o familie în care , în descendenţa din prima genera ţie , to ţi băie ţii
ia
ar fi să nătoşi şi toate fetele ar fi purtă toare ale genei pentru daltonism.

a ii
Rezolvare s

A,1. a) Formă de bastonaş - baciii; formă sferică - coci; form ă variabilă - spirocheîe
'V

t
s
i vibrili, spirili.
b) Regnul Monera: tip de reproducere - prin diviziune directă şi sporuiaţie (formare
i '
I de spori ca forme de rezistenţă); respiraţie aerobă sau anaerobă.
li 1
ii
C)

1
. Tipul Structura Numă r Organite celulare Diviziune celulari
celulei nucleului cromozomi
I Procariota Nedelimitat de Un singur Puţine, structură simplă Directă
- ribozomi
! membrana
nucleară
cromozom
mii '

k Eucariota Delimitat de Mai mulţi Numeroase, structura Directă rar; indirectă

membrana cromozomi complexă (mitocondrii frecvent (mitotică şi :

nucleară reticul endoplasmatic , meiotică)

centrozom, ribozomi)

2. a) Crossing-over -ul se desfăşoar ă în profaza I a meiozei, în care se petrece ş s

dezorganizarea nucleolului şi a membranei nucleare, individualizarea cromozomilor şi
^ marea tetradelor cromozomiale.
b) Diviziunea meiotică este importantă deoarece duce la formarea celulelor I
^ producătoareşi pentru c ă este sursă de variabilitate In cadrul speciei.
c) î n organele reproducă toare se realizează meioza, care duce ia formarea
P
^
I meţilor . Această cariokineză determină obţinerea de celule de tip haploid.

30 ’

p
 I
i
B. a) Maria are genotipul XdX, fiind purtătoare a genei pentru daltonism (pe care o Varianta 52
I
-M moşteneşte de ia tatăl ei), dar sănătoasă.
Drago ş are genotipul XY - nepurtător şi s ănătos. A 20 puncte gjj

w " b)
mama: X* X tata XY Virusul matur se numeşte virion .
m
r• i; Părinţi 1.
a) Preciza ţi trei caractere generale ale virusurilor .
b) Denumiţi părţile componente ale virionului ş i nota ţi câte un ro! pentru fiecare.
c) Enumera ţi trei viroze la om .
Gameţi Determinismul genetic al sexelor la om este de tip cromozornial.
2
a) Numiţi cele două tipuri de cromozomi prezenţi în celulele somatice ale omului şi nota ţi
cromozomii implicaţi în determinismul celor două sexe .
I b) Preciza ţi heterozomii coco şului.
c -
Copiii c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o fraz ă , în care să folosiţi corect
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: vrabie . Drosophila . Abraxas . proboscidieni , determinism .
100% fete sănătoase, din care 50% sunt purt ătoare
m
cromozornial al sexelor .
50% dintre băieţi sunt sănătoşi (XY), 50% sunt purtători şi bolnavi (XdY)
8 10 puncte
c ) Descendenţ a ar fi reprezentată de b ăieţi sănătoşi, cu genotipul XY şi fete O femeie cu greutatea de 75 de kilograme a pierdut , în urma unui accident, o cantitate de 1,5
litri de sâ nge . Stabiliţi urmă toarele :
purtătoare, cu genotipul XdX. a) volumul de s ânge al acestei persoane , după accident, ştiind c ă s â ngele reprezintă 3% din
Genotipul mamei este XX, iar genotipul tatălui este XdY. greutatea corpului ;
'
ti
1
. b) denumirea şi rolul elementelor figurate ;
I c) genotipurile posibile ale descendenţei , în situa ţia în care so ţul femeii are grupa de sânge O
Si
I (I) , iar pă rinţii femeii au grupele O (!) şi B (III) , genotip homozigot. mm

Mi
m Rezolvare
A.1. a) Caractere generale ale virionului: virus matur , strict parazit intracelular , lipsit
de metabolism propriu.
b ) Virusul matur este format din:
- material genetic, reprezentat de o macromolecu îă de acid nucleic ; se numeşte
genom viral şi are rol în stocarea informaţiei ereditare.
î - înveliş proteic numit capsidă , cu roi de protecţie a genomului viral . m
i. .

%
c) Viroze la om : gripa, herpesul, variola , SIDA . v l!
î

A 2. a ) Cromozomii umani sunt:

- autozomii, ce prezintă gene care determină caracterele generale ale corpului. i:
- heterozomii (cromozomii sexului) care conţin gene ce determină caracterele . ;
sexuale. Aceştia sunt XX pentru sexul femei şi XY pentru sexul mascul.
b) Coco şii au determinism de tip Abraxas , fiind homogametici: XX ( Z.Z).
c) Vrabia are determinism cromozornial al sexelor de tip Abraxas , proboscidi-
eriii de tip Drosophila . 1

B. a ) Cantitatea iniţ iala de sânge = 8% x 75 kg = 6 litri .

Cantitatea de sânge pierdută = 1 ,5 litri.
Volumul de sânge r ămas = 6 L - 1 ,5 L = 4,5 litri,
b) Elementele figurate sangvine sunt :
- globulele ro şii ( eritrocite, hematii) ; au rol în transportul gazelor respiratorii; A
- globulele albe ( leucoclte ); au ro ! în imunitatea organismului; i

- trombocite ( plachete sangvine); intervin î n coagularea s â ngelui.

302 303

V
I
I
i

c) Pacienta are grupa B (Iii), genotip heterozigot L i, moştenind atât de ia mamă est şi
8
Varianta 53
de la tată genele ce determin ă grupele sangvine .
v
20 puncte
marna L I
'

Pă rinţi tata II x A

1. Moluştele sunt nevertebrate care au corpul moale .

a ) Enumera ţi componentele corpului Sa melcul cie livadă .
Gameti b) Preciza ţi clasa din care face parte midia şi tipul de respira ţie ai acesteia.
c) Stabiliţi caracterele clasei din care face parte sepia , legate de : mediul de
via ţa , locomo ţie ,
nutriţie , respira ţie , reproducere .
2. Maladiile genetice sunt produse de muta ţii la nivelul materialului genetic .
{II F, a) Nota ţi trei exemple de factori mutageni chimici.
două sexe .
b) Menţiona ţi o maladie heterozomală şi modul de transmitere a acesteia la cele
i 50% grupa Q (!) , genotip II
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care sa rclosiţ!
corect
1 50% grupa B (iil), genotip heterozigot LBI şi în corela ţie urmă toarele no ţ iuni: monosomie, femeie . Sindrom Turneu heterozomi
.
i
1
& $ 10 puncte
B
O celulă notată cu A intră în diviziune mitotică. La sfâr şitul anafazei, în celulă exist
ă un numă r

II ,
Iii ;
de 48 de cromozomi monocromatidici. Stabiliţi următoarele :
a) două evenimente prezente în metafaza mitozei;
ă A, dup ă
b) numărul de cromozomi din toate celulele care rezultă, în final, din celula iniţial
|
fm i#
» i
. patru diviziuni consecutive; prezenta ţi modul de calcul;
v - mm
.
c) patru diferenţe dintre diviziunea mitotică şi cea meiotică.

Rezolvare m
i
A. 1 . a) Corpul melcului de livadă este format din: cap, masă viscerală şi picior. I
b) Midia face parte din clasa lamelibranhiate, respir ând prin branhii formate din I
m
m lame epiteliale foarte bine vascularizate i
c) Sepia face parte dintre cefaiopode:
V
- mediul de viaţă: acvatic;
I - locomo ţ ie prin Î not cu ajutorul piciorului transformat în braţe;
* - nutriţie: este carnivor ă pră dă toare - se hr ăneş te cu organisme
mici (peşti ,

meduze, etc.) pe care le prinde cu ajutorul tentaculelor ;

K - respiraţie: respir ă prin branhii situate în cavitatea paleală ; ii
- reproducere sexuată, depun ouă pe plantele acvatice, din care ies indivizi iV
mm
asemă nători cu p ă rinţii.
2. a ) Factori mutageni chimici: insecticide, coloranţi şi aditivi alimentari , apă
• V
’

m oxigenată, medicamente etc.

b) Maladie heterozomală : daltonism ( d), hemofilie ( h) . Ambele sunt maiadi:
X -linkate recesive, fiind determinate de gene plasate pe cromozomul X
Părinţi mama XdX x tata XY

il
iU
’

Genitori X * Y
#
(
9» ^
Ft X°X X“ Y XX XV

100 % fete să nă toase , din care 50% sunt purtă toare

50 % dintre băieţi sunt să n ăto ş i ( XY ), 50% sunt purtători şi bolnavi ( XdY )

305
'î '

-
k
'

i
 ff
I c) Spcirornul Torner e e o
femei . ^ monosomie (XO) care afectează
heterozomii unf
m
m
Varianta 54
B.
s a) în metafaza mîtozei se
mm
dispunerea acestora
metafazică.
individual la ecuatnmif 1 " "
, dedesarea
C0
fusului
ximă a cromozomi
d|viziune, unde formeaz ^
Ei
ă piaca
20 puncte
it

I
b) Fiecare din celulele m 1. Celuia este unitatea structurală , func ţională şi genetică a materiei vii.
rezultate vor avea 2n = 48 a) Enumera ţi tipurile de reticul endoplasmatic; preciza ţi câ te o'caracteristică a acestora .
7

Ştiind că o celulă dâ na ştere cromozomi.

numărul total de cromozomi la două celule identice după b) Denumiţi două organite celulare care conţin enzime; prezenta ţi câte un rol pentru fiecare
este de 2 x 4 x 48 = 384 4 diviziuni
succesive m organit.
i
cromozomi.
,
c) c) Explica ţi de ce modelul structural al membranei celulare este numit modelul mozaicului
fluid .
Diviziune
Mitotieă O fază, în celulele Diferenţe ~~
1 I ‘

2. Clasa Mammalia (mamifere) cuprinde vertebrate extrem de diverse .

somatice rezultă celule diploide a) Enumera ţi două grupe de mamifere pfacentare şi nota ţi câte un reprezentant pentru fiecare
scindează o singură dată. _ nucleul se grup
! jţ Meio îlcâ Două faze, în organele reproduc _ b) Stabiliţi două asemănări dintre pă să ri şi mamifere legate de respira ţie şi de reproducere .
ă
nucleul se scindează de două ori toare rezultă celule haploide c) Alcătuiţi un text coerent format din două propoziţii / o fraz ă , în care să folosiţi corect
.
,

şi în corela ţie următoarele no ţiuni: mamifere , placentă , uter , embrion .

m îf
: S® B 10 puncte
Se încrucişează un soi de mă r cu fructe galbene, mari şi ovale ( AABbCC ) cu un soi de rnă r cu
m
$ fructe verzi, mici şi ovale ( aabbCc ) . Stabiliţi următoarele:
a) tipurile de gârneţi forma ţi de organismele parentale ;
t b) genotipurile descendenţilor;
mm
' c) procentul descendenţilor heterozigo ţi pentru forma fructelor . I
#:
jf '
Rezolvare *
BK8
rik
1
A.1. a ) Tipuri de reticul endoplasmatic: M
I - neted: fără ribozomi;
- rugos: conţine ribozomi ataşa ţi de canalicuie.
b) Organite celulare cu enzime:
- mitocondrii , conţin enzime oxido-reducă toare, au rol în producerea energiei
celulare;
- lizozomii, conţin enzime hidrolitice av ând rol în digestia intracelulară .
'
,

m
I c ) Membrana celular ă este trilaminatâ , conţ inând trei straturi. Stratul intern şi M
.
şl'

extern sunt protidice, iar stratul mijlociu este bimolecuiar, fosfqlip îdic. Proteinele au poziţie
variabilă î n fosfolipide, unele sunt mobile, dând denumirea de mozaic fluid membranei
celulare.
1
2. a ) Mamifere placentare:
% - insectivore: arici, cârtiţă, liliac;
I
- carnivore: leu, ghepard, puma etc .;
- roză toare: iepure, veveriţă;
- erbivore: antilopa , girafa , ovine, bovine , cabaline etc.
b) Asemănări î ntre pă sări şi mamifere: ambele grupe au respiraţ ie aerob ă şi
pulmonar ă ; aparatul respirator este format din plă mâni bine dezvoltaţ i şi căi respiratorii.
Reproducerea este sexuat ă , au sexe separate şi dimorfism sexual. Exist ă şi
mamifere inferioare, care depun ouâ , î ntocmai ca pă sările.
'k c ) La multe mamifere, embrionul este hr ă nit î n uter prin Intermediul placentei.

306
307
\ l;’:

ii
 .. r
- , .
V"

B. a ) AABbCC x aabbCc
Tipuri de gârneţi: ABC; AbC; abC; abc. Varianta 55
b) Genotipurile descendenţ ilor: A 20 puncte „ ţ, m

9 Cf
ABC 1. Ribozomii sunt organite citoplasmatice prezente în orice celulă .
AbC
a) Definiţi celula . t u U / Jf
abC AaBbCC AabbCC b) Preciza ţi două localiză ri ale ribozomilor .
abc AaBbCc AabbCc c) Enumera ţi două caracteristici structurale ale ribozomilor .
c) Forma fructelor este dată de factorii ereditari nota
ţi cu C/c. 2. Gregor Mendel, în urma experienţelor de hibridare , a formulat legile eredit ăţii.
Heterozigoţii au forma Cc şi sunt In procent de 50 % . m a) Definiţi hibridarea . a
b) Compara ţi raportul de segregare după fenotip cu cel după genotip, ob ţinut de Mendel în
experien ţele de monohibridare, în F 2.
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect şi în
corelaţie următoarele no ţiuni: homo2igot. heteroziqot, fenotip, dominant.

, I B 10 puncte
Volumul de sâ nge reprezintă 8% din greutatea corpului, iar plasma reprezintă 55% din volumul
m
\
IUI sâ ngelui. Să se calculeze :
a ) cantitatea de apă din plasma unei persoane care cânt ă reşte 70 kg;
b) cantitatea de plasmă pe care o prezint ă persoana , după o transfuzie cu un litru de sânge.

m f S
./
îl
I
'V
I

?
I
f ,
iii
.
A.1 a) Celula este unitatea fundamentală, structural ă , funcţională şi genetic ă a
organismului şi lumii vii.
* b) Ribozomii se pot găsi liberi, î n citoplasmă , sau ata şaţi de cănaliculele reticulul-ai
*
endoplasmatic rugos (RER ).
t
c) Ribozomii sunt formaţi din două subunităţi ( mare ş l mică), nedelimitate de
-

!$î
:

membrană şi compuşi din ARN şi proteine . m

2 . a) Hibridarea reprezintă î ncrucişarea î ntre organisme care se deosebesc prin

;
-> una sau mai multe perechi de factori ereditari ( unu! sau mai multe caractere),
b) Segregare fenotipică = 3 dominant : 1 recesiv
Segregare genotipică = 1 homozigot dominant (AA): 2 heterozigo ţ i ( Aa ): 1 homozigot
recesiv (aa ) .
c) Fenotipul dominant poate fi determinat de genotip homozigot (AA) sau
heterozigot ( Aa).
B. a) Cantitatea de sânge = 8% x 70 = 5 ,6 litri.
Cantitatea de plasmă = 55% x 5,6 litri = 3,08 litri.

fl !l
Cantitatea de ap ă din plasm ă = 90% x 3 ,08 litri = 2,772 litri.
b) Volum sangvin dup ă transfuzie = 5 ,6 litri +1 litru = 6,6 litri.
Volum plasmă = 55% x 6 , 6 litri = 3 , 630 litri.
. <-
. c
ia

IC
m
308
k *
i .
309

J
 - •

•' r . ..
:
Varianta 56
'
.
it A 20 puncte ;
!Ui
1. Gregor Mendel a experimentat hibridarea la plante .
a) Definiţi hibridarea .
b) Formula ţi legile mendeliene ele eredităţii. "
'
iv . .
c) Reprezentaţi gârneţii produşi de un organism cu genotipul AabbCc.
-

$ .
r 2 . Nucleul este o componentă celular ă comună celulei vegetale şi
animale .
a) Enumera ţi două caracteristici structurale ale nucleului
b) Prezenta ţi câ te două modificări structurale ale nucleului în timpul profazei. respectiv a î
II telofazei,
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect şi în
corela ţie următoarele noţiuni: cromozomi bicromatidici, centromer, metafaz ă .
cromozomi monocromaiidici.

B 10 puncte
-
Se încrucişează şoareci gri ~ caracter dominant , cu şoareci albi caracter recesiv , rezultând,
în F1 şoareci hibrizi. Ştiind că ambii genitori sunt homozigo ţi, să sa stabilească:
(

a) genotipul şi fenotipul hibrizilor din Ft ;

b) genotipurile indivizilor din F 2;
c) raportul de segregare după genotip, în F2.
f
mm Pentru rezolvarea problemei, folosiţi simboluri / litere alese de voi. f i

Rezolvare
si Â1. . a) Hibridarea reprezintă încrucişarea între organisme care se deosebesc
).
prin
una sau mai multe perechi de factori ereditari (unui sau mai multe carctere
b) Legile mendeliene sunt:
.

- legea monohibridării (a purităţii gârneţilor) care afirmă că, în cazul încrucişării

între organisme care se deosebesc printr-o singur ă pereche de factori ereditari, gâ rneţii
sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic ( conţin doar un factor ereditar din
pereche), iar prin combinarea lor se obţine în F 2, un raport de segregare fenotipică de
3 dominant : 1 recesiv.
\

ă
- legea dihibridării (a segreg rii independente a perechilor de caractere afirm ă
s
că, în cazul î ncrucişării î ntre organisme care se deosebesc prin dou ă perechi de factori
ereditari, aceştia segregă independent unii de alţii şi dau î n F2 un raport de segregare de
9:3:3: 1.
c) AabbCc produce următorii gâ rneţi: AbC, Abc , abC , abc .
2. a ) Nucleul este un organit citoplasmatic format din membrană nucleară dublă,
cu pori şi nucleoplasmă în interior , ce conţ ine 1 sau mai mulţi nucleoli.
b) Profaza: membrana nucleară şi nucleolii se dezorganizează şi dispar.
Cromatina se spiralizează şi formează cromozomii.
n Telofaza : se reface membrana nuclear ă, nucleolii se structureaz ă , cromozomii
se despiralizează uşor.
c) î n metafaza mitozei, cromozomii bicromatidici se prind cu centromeru! pe
filamentele fusului în zona ecuatorială, formâ nd placa metafazic ă . La sf âr şitul metafazei
ei se scindează longitudinal, formându -se cromozomi monocromatidici.

311

:P '
 .
fmr
m B a) Şoareci gri - GG.
: ;
Şoareci albi - gg. Varianta 57
A 20 puncte
Părinţi GG x 1. Regnul Plantae cuprinde peste 300.000 de specii, ră spâ ndite în diverse ecosisteme terestre şi
acvatice.
a;
a) Enumera ţ i două grupe sistematice de plante .
\
i

Genitori b) Preciza ţi câ te o caracteristic ă structurală a grupelor menţionate .

9 c) Da ţi două exemple de plante care se abat de la modalitatea de nutriţie autotrofă;
y
preciza ţi tipul de nutri ţie pe care II au.
2. Celula este unitatea structurală , funcţională şi genetică a lumii vii.
F1 Gg Gg a ) Enumera ţi patru organite citoplasmatice comune celulei animale şi ceiei vegetale .
Gg Gg b) Menţiona ţ i un rol ai nucleului .
100% şoareci gri (caracter c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţ i corect Ş i in
dominat), heterozigoţi Gg.
.
corela ţie următoarele no ţiuni; mitocondrie . crişte ertzirne oxido-reducă tpare , ATjT
Genitori fm
10 puncte
1 B
Se încrucişează două soiuri de maz ă re; unui cu fiori albe (a) şi talie înaltă . (B) , cu unui cu flori roş ii
(A) şi talie mică (b) . ambele dublu homozigote . Transmiterea ereditar ă a caracterelor se realizează
I mendelian . Stabiliţi următoarele ;
a) genotipurile parentale ;
b) gâ rne ţii produş i de genitorul cu flori albe şi talie înaltă ;
c) Segregare genotipica = c) genotipul şi fenotipul descenden ţilor din F ţ .
1 : 2 ; 1; 1 homoZj9 t
dominant (GG): 2 heterozigoţi (Gg): 1
1
homozigot recesiv (gg). ° Rezolvare
A.1. a) Două grupe sistematice de plante: gimnosperme şi anglosperme.
b) Gimnospermele ; nu au sămâ nţ a î nchisă î n fruct ; au vase conduc ătoare
imperfecte (iraheide); coniferele au frunze aciculare; ţesut secretor sub formă de glande
1
.
rezinsfere.
: Angiospermele: au sămânţa închisă în fruct; ţesut conducător reprezentat de .
I trahei.
! c) Plante parazite; torţ elui (Cuscuta).
m m Plante mixofrofe semiparaziî e: vâscul ( Viscum sp ) şi plantele carnivore; .rouă m
50
Si
* cerului { Drosera capensis ) . vB-SSiU

m
2 . a) Organite comune celulei vegetale şi celei animale: retlcul endoplasmatic,
m
mitocondrii, ribozomi, lizozomi, reticu! endoplasmatic etc.
;

b) Nucleul are rolul de a depozita şi transmite caracterele ereditare precum şi de

a coordona activitatea celulei.
c) Mitocondriile au criste ce conţin enzime oxido-reducăîoare, iar la nivelul lor
energia eliberată este stocată în ATP.
B. a) Flori albe şi talie î nalt ă: aaBB .
Flori roşii şi talie mic ă : AAbb.
b) Gârneţii produşi de aaBB sunt identici, de tipul aS.
P ărinţ» i aaBB AAbb
I

Genitori : . i

I;
v

F, AaBb AaBb AaBb AaBb m

100% au flori roşii şi talie înaltă
312
313

y
 m
i

Varianta 58 Varianta 59
jp.
A 20 puncte
i 20 puncte i m
A

ijg 1. Muta ţiile sunt sursa primar ă a variabilităţii organismelor . 1. Nucleul este o structură definitorie a celulei eucariote.
a) Definiţi muta ţia. a) Prezenta ţi două roluri ale nucleului. v ^

b) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire între mutaţiile naturale (

spontane) şi cele artificiale .
b) Precizaţi numărul total de cromozomi din toate celulele-fiice rezultate din mitoza unei
c) Explicaţi care vor fi consecinţele distrugerii fusului de diviziune celule -mama ce conţine 2n = 48 de cromozomi .
.
c) Realizaţi o compara ţie între modificările pe care le suportă două componente ale nucleului
2. Celula este unitatea structurală şi funcţională a vieţii. I în timpul profazei şi al telofazei.
a ) Enumeraţi trei roluri ale membranei celulare .
Organismele vii sunt grupate în cinci regnuri.
,
b) Precizaţi trei localizări ale acizilor nucleici în celula eucariotă. : 2.
c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază , în a) Enumera ţi regnurile ai căror reprezentanţi au celule de tip eucariot
care s ă folosiţi corect şi în
corela ţie următoarele noţiuni: mitocondrii, substanţe organice , oxigen, m. b) încadraţi un organism în două categorii sistematice , la alegere.
ciorofr teste . c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect şi în
corela ţie următoarele noţiuni: anqiosperme . trahei, fruct , sămânţă .
8 «WiW
10 puncte 10 puncte
In urma fecunda ţiei unui ovul cu n = 31 cromozomi, de către
un spermatozoid cu acela ş i numă r de B
cromozomi, rezultă celula- ou, care suferă mitoze succesive. Stabili i urmă P: La om, sângele reprezintă 8% din greutatea corpului, iar elementele figurate reprezint ă 45% din
ţ toarele: următoarele:
a ) numă rul de cromozomi ai celulei-ou şi numă rul de cromatide
din spermatozoidul care a I, volumul de sânge. Stabiliţi
participat la fecunda ţie; a) cantitatea de sânge a unei persoane de 90 kg;
.

' -b
b) cantitatea de apă din sângele aceleiaşi persoane;
-
b) numărul de cromatide prezente în celula ou, în profaza primei
diviziuni mitotice;
c) numărul de celule rezultate după trei diviziuni mitotice succesive c) cantitatea de plasmă ră masă în sâ ngele acestei persoane , după ce a pierdut , prin
ale celulei-ou. hemoragie, 100 ml sânge.
1
| Scrie ţi toate etapele rezolvării problemei.
* -j
m
r
Rezolvare Rezolvare
A.1. a) Nucleul are rolul de a depozita şi transmite caracterele ereditare, precum şi
A.1. a ) Muta ţiile reprezintă modificări în structura şi func ţiile materialu de coordona activitatea celulei.
a J

nu sunt produse prin recombinare (sau prin acţiunea transpozonilor) .

lui genetic care m b) Numărul total de cromozomi va fi de 2n x 48, în care n reprezintă numărul de M

b) Asemănări între muta ţiile naturale şi cele artificiale : ambele au acelea

diviziuni mitotice, deoarece fiecare celulă va forma în urma mitozei câte două celule
nisme şi sunt produse de aceiaşi factori mutageni.
şi meca - identice, fiecare având 48 cromozomi.
C)
Deosebiri: modul de producere (spontan, artificial), modul de
(majoritatea mutaţiilor spontane sunt dăună toare pe când cele
manifestare Etapa diviziunii Membrana nucleară Cromozomii
artificiale sunt folositoare ) . Profaza Se dezorganizează şi dispare. Se spiralizează şi se
c) Consecinţele distrugerii fusului de diviziune: imposibilitatea
a migra spre poli sau de a se recombina, obţ inându-se celule
cromozomilor de condensează.
ai că ror cromozomi au Telofaza Se structureaz ă şi se reface Se despiralizeaz ă.
număr şi structură alterată.
2. a) Membrana celulară delimitează celula, îi dă formă şi influenţ ează 2. a) Regnurile cu celule eucariote sunt: Protista, Fungi, Piantae, Animale,
activitatea
acesteia prin permeabilitate selectivă. b) Euglena verde ( Euglena viridis ) aparţine regnului Protista, filumul Zoomasti-
b ) Acizii nucleici se găsesc în nucleu şi în alte organitecitoplasmatice gina.
: mitocondrii ,
ribozomi, cloropiaste. c) Angiospermele prezintă vase conducătoare numite trahei, iar sămânţa închisă
c) Substan ţ ele organice sintetizate î n cloropiaste sunt oxidate în fruct .
în prezenţa 4
oxigenului în mitocondrii, ob ţinându-se energie celulară.
B. a) Volum sangvin = 8% x 90kg = 7,2 litri.
B. a ) Număr cromozomi în celula-ou = 31 + 31 = 62. b) Volum plasmă'= 100 - 45 = 55 % din volumul sangvin.
W
număr cromatide în spermatozoid = 31 Volum plasmă = 55% x 7,2 litri = 3,96 litri .
( b ) Numă rul de cromatide î n profaza mitozei este dublu fa ţă de
num ărul de Volum apă din plasmă = 90% din volumul plasmei sangvine.
cromozomi deoarece s-a realizat dublarea cantităţ ii de ADN, deci este
de 62. Volum apă = 90% x 3,96 litri = 3,564 litri.
c) întruc ât fiecare celulă formează câte două celule identice, dup c) Volum sâ nge după hemoragie = 7 ,2 litri - 0 ,1litri = 7,1 litri.
ă trei diviziuni
mitotice succesive numărul de celule este de 23 = 8 . Volum plasmă = 55% x 7,1 litri = 3,905 litri.
ii
314 315
li f
 fi

Varianta 60
\tk'

, >f
A 20 puncte

1. Celula reprezintă unitatea structurală şi funcţională a lumii vii . - r

a) Enumera ţi două organite citoplasmatice situate Tn apropierea nucleului.

b) Preciza ţi o asemă nare şi o deosebire Intre celula procariotă şi cea eucariotă .
*
c) Da ţi un exemplu de celulă în care predomină unul din cele două tipuri de reticui
endoplasmic şi argumenta ţi alegerea f ă cută .

2. Daltonismul şi hemofilia sunt maladii ereditare .

a) Preciza ţi cauza care determină apariţia celor două maladii ereditare .
b) Explica ţi incidenţa diferită , la femei şi la bă rba ţi, a acestor maladii ereditare .
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază, în care să foiositi corect şi în
corela ţie următoarele no ţiuni: hemofilie , factor de coagulare, hemoragii .

m B 10 puncte
I .
La grâ u, diviziunea mitotică a unei celule somatice cu 2n = 14 cromozomi, dureaz ă 60 de minute ,
din care : 8 minute metafaza , 4 minute anafaza şi 18 minute telofaza . Stabiliţi urmă toarele:
Şfjjk a) timpul necesar desf ăşurării tuturor metafazelor din cadrul diviziunilor mitotice succesive prin
care , pornind de la celula - ou, se obţin 16 celule;
b) numărul de diviziuni mitotice prin care , dintr- o celulă - mamă 2n, se formează 128 de celule
3 ;; şi timpul necesar pentru formarea acestora , f ă ră a ţine cont de inteifază ;
II m c) timpul necesar desf ăşurării a cinci diviziuni mitotice, ştiind că interfaza durează 250 de ;;!
*i
rf minute şi considerâ nd că celula iniţială a ie şit din interfază .
.

! I'
m
î; I. '

5 Rezolvare
î- '
V sa !
A.1. a) î n apropierea nucleului se află reticulu! endoplasmatic şi cenirozomul (centrul
;

I celular).
b) Asem ă nare : ambele tipuri de celule conţ in ribozomi. Deosebiri ; celuia
procariotă are genomul liber în citoplasmă, iar celula eucariotă are nucleu individualizat .
c) î n celulele musculare striate predomină reîiculul endoplasmatic neted, care
-v

are rolul de a capta şi elibera ionii de calciu necesari contrac ţiei musculare . Reticuiui
i endoplasmatic rugos predomină în celulele secretoare, av â nd rol în transportul secreţiilor
acestor celule.
2. a ) Maladii heterozomale: daltonism (d), hemofilie (h) .
3 Ambele sunt maladii X -linkate recesive , fiind determinate de gene mutante
.ii! recesive plasate pe cromozomul X .
b) La org'anismele feminine homogametice, gena mutantă recesiv ă din unul din
cromozomii X nu se manifestă î n fenotip, fiind dominată de gena omoloagă normală din ;
celălalt cromozom X . La bă rbaţi, care sunt heterogametici cu un singur cromozom X :
gena mutantă se manifestă, determinând apariţia bolilor deoarece nu există o alelă pereche
î n cromozomul Y .

611 -

. 5*
 Pă rinţi marrr X 4X x tata XV Varianta 61
20 puncte
A
Gârneţi
1 Sexul descendenţilor poate fi deteminat de cromozomi
.
a) Numiţi cromozomii implica ţi în determinarea sexului.
l
î
\ "
« m
F,
j b) Scrie ţi formulele heterozomilor prezenţi în celulele somatice ale porumbeilor, la ambele,
sexe.
XV XdX XdY XX YY c) Realiza ţi o schema care demonstrează că sex ratio este de 1:1, în cazul determinismului
II î 1

100% fete sănătoase, din care 50% sunt purtătoare. cromozomal al sexelor la tipul Drosophiia .
|p
S; |

Ciclul celular este o succesiune de procese care se finalizează cu obţinerea a două celule-
50% dintre băieţi sunt săn ătoşi ( XV ) , 50% dintre băieţ
i sunt purtători şi bolnavi (X'3 V) . 2.
s fiice .
c) în hemofilie lipsesc anumiţi factori de coagulare ai sângelui,
producându-se a) Enumera ţi etapele ciclului celular.
hemoragii. b) Compara ţi structura cromozomilor din anafaza I şi a na faza li (o deosebire) ,
: .
B a ) Cele 16 celule se produc î n urma a 4 diviziuni
mitotice succesive (24 = 16 ) :
c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect şi în
corelaţie următoarele noţiuni: condensare , profază, centromer , fus de diviziune .
timpul total al metafazelor = 8 minute x 4 diviziuni =
32 minute.
ţf b) Cele 128 celule se formeaz ă prin 7 diviziuni B 10 puncte
mitotice; timpul necesar este de aibă (GGYY), cu
60 minute x 7 diviziuni = 420 minute. Se încrucişează două soiuri de piersici: unul cu fructe pubescente şi cu pulpa
,
c) Timpul necesar pentru o diviziune completă = 250 unul cu fructe nepubescente şi cu pulpa galbenă. Şţiind ca aceste caractere se transmit mendeiian i
minute + 60 minute = 310 stabiliţi urmă toarele :
minute .
4 interfaze + 5 diviziuni = 4 x 250 + 5 x 60 = 1000 +
300 = 1300 minute
a) genotipu! plantelor cu fructe nepubescente şi cu pulpa galbenă;
b) genotipul şi fenotipul plantelor din Fi ;
Im I
-
Cinci diviziuni (fără prima interfază) = 310 x 4 + 60 = 1240 c) raportul de segregare după fenotip, în F 2.
+ 60 = 1300 minute •

Rezolvare

A .1. a) Cromozomii implicaţi î n determinarea sexului sunt; heterozomii

r

b) La 9 : XY şi la cf :XX.
C) Părinţi femelă XX

£
Gârneţi

F,
femelă mascul femelă mascul

50% 50%
2. a ) Etapele ciclului celular ; interfaza + diviziunea celular ă; profaza , metaiaza . *
anafaza şi telofaza.
b ) Deosebire; în' anafaza I - cromozomi bicromatidici, iar î n anafaza II sunt
’

cromozomi monocromatidici.
c ) în profază, din centrozom se formează fusul de diviziune, pe care cu ajutorul
centromerului, se prind cromozomii rezultaţi din condensarea cromatlnei.
B. a) Genotip; ggyy .
II b ) GgYy - fructe pubescente , pulpa albă.
c) Raportul de segregare: 9:3:3.1.
318 319

V
 Varianta 62 Varianta 63
A 20 puncte I
I 20 puncte
I A
1. Mitoza este o diviziune celulară indirectă .
a)
1. Muta ţiile sunt o sursă de variâ bilitate genetic ă .
Preciza ţ i numele organituiui cu rci în formarea fusului de diviziune şi un element i*

component ai acestui organit.

St - ! a) Definiţi muta ţia.
b) Prezenta ţi o asemă nare şi o deosebire între mefafaza I şi metafaza il. cromozomilor ca urmare a acţiunii (
I b) Enumera ţi trei modifică ri care pot apărea în structura
c) Explica ţi rela ţia dintre pierderea controlului diviziunii şi formarea tumorilor canceroase. unor factori mutageni .
I lor cromozomale
C) Preciza ţi numele a două tipuri de aneupioidii şi formulele
2. Cloroplasteie sunt organite delimitate de o membrană dublă .
v de via ţă .
2. Vertebratele sunt animale care populează toate mediile
a) Numiţi alte două componente celulare care au membrană dublă . 1
b) Preciza ţi tipurile func ţionale de piastide .
a) Enumeraţi, în ordine evolutivă , patru clase de vertebrate
.
c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază , în care să folosi ţi corect şi în
b) Preciza ţi tipurile de fecunda ţie î nt â lnite la vertebrate .
corela ţie următoarele noţiuni: stroma . acizi nucleici, tifacoide , grana , ţii/ o. frază , în care să folosiţi corect şi în
c) Alcă tuiţ i un text coerent , format din două propoziadaptare
faza de lumină a fotosintezei. , năpâ rlire .
I corela ţie următoarele noţiuni : reptile , tegument ,
B 10 puncte
Un bă rbat bolnav de hemofilie se că sătore şte cu o femeie să nătoasă , dar purt ă toare a genei care
determină această maladie . Stabiliţi urmă toarele: I 10 puncte
a) genoţipuriie celor două persoane ; . 1
D
maz ă re: AabbCcx aaBbcc , care se deosebesc prin trei perechi de
I Se încrucişeaz
ă două soiuri de
m bobului. Ştiind că talia înaitâ
b) genoţipuriie descendenţilor posibili ai acestui cuplu; caractere . în urmă toarea ordine: talie , culoarea bobuiui şi forma
,
c) procentul persoanelor de sex feminin, din F , care pot fi să nătoase , dar purtă toare ale culoarea galbenă şi aspectul neted al bobului sunt caractere
dominante , iar talia joasă , culoarea
genei hemofiliei. l i următoarele:
verde şi aspectul zbârcit sunt caractere recesive , stabiliţ
Scrie ţi toate etapele rezolvă rii problemei. a) fenotipul organismului parental aaBbcc ; mm
b) tipurile de gâ rne ţi produşi de organismul parental AabbCc
;
:
r m ii
genotipuri posibile ale indivizilor din Fi .
î Rezolvare 1 I c) trei Iii
A . ) Centrozomul (centrul celular) este organiî ul cu rol în formarea fusului de
.1 a
mi
I: pa diviziune - conţine doi centrioli cilindrici. I
b ) Asemănare între metafaza I şi metafaza II: cromozomii sunt dispu şi î n placa j§
ecuatorială (metafazică).
T < Deosebire: î n metafaza I cromozomii sunt dispuş i î n perechi ( î etrade
î
cromozomiale), în metafaza II cromozomii sunt dispuşi individual.
Rezolvare
i c) Pierderea controlului diviziunii -> proliferarea ( î nmulţirea) necontrolată a
genetic care nu
A.1. a) Mutaţia = orice modificare î n structura şi funcţia materialului
i celulelor formarea tumorilor canceroase. 1
2. a) Două componente celulare care au membrană dublă ; mitocondriile, nucleul. este rezultată prin recombinare genetică.
I b) Tipuri funcţionale de piastide; fotosintetizante - cloroplasteie şi cromoplasteie
nefotosintetizante; leucoplastele .
b) Modificări în structura cromozomilor ; deieţia, duplicaţ
c) Aneupioidii; sindrom Klinefeiter ( 44 + XXY ) şi sindromul
ia, inversia, transiocaţia .
Turner (44 + XO) .
c) în stroma cioroplastului se găsesc acizi nucleici. Faza de iumină a fotosintezei ffl , Amfibieni, Reptile, Păsări,
2. a) Patru clase de vertebrate (în ordine evolutivă) Peşti
;
se desfăşoară în grana dispusă pe tilacoide. vertebrate ; extern ă ( pe şti şi amfibieni) şi internă
b) Tipuri de fecundaţie întâlnită la
B. a) Genotipul la bărbat XhY ; genotipul la femeie XhX . (pă sări şi mamifere).
. Ele îşi schimbă
b) Genoţipuriie descendenţilor: XhXh, XhX, XhY , XY. c ) Reptilele prezint ă adapt ări perfecte la mediul terestru
:.
c) 25% persoane de sex feminin s ănătoase , dar purtă toare ( din F.). tegumentul prin năpârlire.
Schema de rezolvare. galbene , zbârcite
B. a) Fenotipul organismului parental: talie joasă, boabe
-

Genitori bărbat XhY XhX femeie b) Pentru indivizii AabbCc , gâ rne ţii sunt : AbC , abC , Abc , abc.
Genotipuri posibile ale indivizilor din Fr AaBbCc , AabbCc , aaBbcc , aabbcc
c) §

Gameti i
c
Descendenţi XnXh
25% fete sănătoase, purtătoare
320 32 .

l
 M-
Varianta 64 m Varianta 65
'

20 puncte
A
20 puncte
Celula reprezintă unitatea de structură şi de funcţie a lumii vii. 1 Diviziunea celular ă face parte , ală turi de interfază , din ciclul celular
v ^
,

a) Enumeraţi două organite comune celulei vegetale i a) Enumera ţi trei aspecte ale importanţei mitozei.
ş celulei animale. | b) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire între anafaza I a meiozei şi anafaza mitozei.
b) Preciza ţi numele şi structura orga nitului ea re formează
c) Compara ţi mitoza şi meioza, stabilind o asemănare şi ofusul de diviziune. c) Explica ţi de ce în interfaza care precede meio2a II nu este necesară dublarea cantităţii de ADN .
deosebire între cele două tipuri de
diviziuni celulare.
Muta ţiile genice se pot manifesta în populaţia umană sub ferma unor maladii.
:
& 2 ,

2. Pentru a inventaria organismele vii de pe Terra, a fost necesară l§ a) Enumeraţi trei tipuri de muta ţii, deosebite după cantitatea de material genetic afectată ae
a) Enumera ţi două categorii sistematice (taxoni) cunoscute clasificarea lor. restructurare .
.
b) Explicaţi denumirea clasei amfibienilor, corelat cu
mediul lor de via ţă şi cu tipurile de m b) Da ţi două exemple de maladii genetice umane determinate de aneuploidii heterczomale şi
respira ţie caracteristice. scrieţi în dreptul uneia dintre ele formula sa eromozomială, care să cuprindă numărul de
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii/ o frază ,
în care să folosiţi corect
m
îi
. autozomi şi heterozomi . - y,
şi în corela ţie urmă toarele noţiuni: c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propozi ţii / o frază, în care s ă folosiţi corect
monocotiiedonate sămânţă , .grâu, anqiosperme.
şi în corela ţie următoarele noţiuni: daltonism, genă , cromozomul X , mutatie.
m
B . r
Intr-un cuplu, femeia are grupa de sânge A (II), iar bărbatul 10 puncte Ift B
10 punctv
femeii are grupa O (I), în timp ce părinţii bărbatului au, ambii, grupaare grupa de sânge B (III). Tatăl 16 Se încrucişează două soiuri de cireş (AaBB x aaBb), deosebite prin două perechi de caractere:
a) denumirea fenomenului de interac ţiune genică care st AB (IV). Stabiliţi următoarele : I dimensiunea florilor şi culoarea fructelor. Florile mari şi fructele de culoare ro ş ie sunt caractere
ă la baza apariţ iei grupei de sâ nge |
AB (IV şi semnifica ţia sa;
) I dominante, iar florile mici şi culoarea galbenă a fructelor reprezint ă caractere recesive . Stabiliţi
b) genotipurile femeii şi bărbatului din cuplu; I următoarele:
m
c) grupele de sâ nge cărora pot apar ţine copiii a) fenotipu! organismelor parentale;
i acestui cuplu .
b) tipurile de gâ rneţi produse de organismul AaBB;
c) genotipurile indivizilor din Fi şi fenotipu! indivizilor dublu homozigoţi din această genera ţie
.

m
Wr -
m
Rezolvare
ii
m Rezolvare
A. 1. a) Organite comune celulei vegetale şi celulei
animale: ribozomi, mitocondrii. A ,1. a) Importanţa mitozei: creşterea organismului; înlocuirea celulelor îmbătrânite
b) Centrul celular = centrozomul format din
2 centrioli cilindrici înconjuraţi de
centrosferă; fiecare centriol este format din 9 fibrile, dispuse
c) Asemănare între meioză şi mitozâ: ambele se
circular. I sau uzate; menţinerea constantă a numărului de cromozomi;
b) Asemănare între anafaza I a meiozei şi anafaza mitozei: cromozomii sunt
de diviziune. realizeaz ă cu ajutorul fusului traşi spre cei doi poli ( se gă sesc la jum ătatea distanţei dintre ecuator şi polii celulei).
Deosebire: mitoza are loc î n celulele somatice, iar meioza în organele Deosebire: î n anafaza I migrează spre poli cromozomi bicromatidici, iar m
reproducătoare, la sfârşitul mitozei rezultă anafaza mitozei migrează cromozomi monocromatidici.
celule diploide, iar la sfârşitul meiozei se c) în interfază (care precede meioza ) nu se dubleaz ă cantitatea de ADM pentru
formează celule haploide.
2. a) Specia, genul, familia, ordinul, clasa, încrengă a se asigura reducerea la jumătate a numărului de cromozomi din gârneţi.
b) Amfibienii: amfi = două, bios = medii de via
tura. 2. a ) Tipuri de mutaţii: genomice, cromozomiale şi genice.
ţă. b) Maladii heterozomale (aneuploidii): sindromul Klinefeiter (44 autozomi şi 3
- organisme adaptate la mediul terestru şi ce! acvatic;
heterozomi XXV); sindromul Turner (44 autozomi şi un heterozom XO).
- în mediul terestru au respiraţie pulmonară;
c) Daltonismul este determinat de o mutaţ ie a unei gene X-linkate, adic ă plasat ă
- prin respiraţ ia cutanee - legătura de mediul acvatic (piele
- larvele au respiraţie branhială.
umedă); în heterozomul X .
c) Gr âul aparţ ine angiospermeior B. a ) Fenotipul organismelor parentale: AaBB - flori mari, fructe roşii şi aaBb - flori
interiorul fructului.
monocotiiedonate si ş i prezint ă să mâ n ţ a în
mici, fructe roşii.
B. b) Tipuri de gâ rneţ i: AB, aB.
a) Codominanţa, apariţia unui fenotip nou grupa
- de sânge AB (IV). c) Genotipurile indivizilor din F,: AaBB, AaBb, aaBB, aaBb
b) Genotipul femeii: LAI.; genotipul bărbatului:
LBLB. Fenotipu! indivizilor dublu homozigoţi aaBB - flori mici, fructe roşii.
c) Grupele de sânge ale copiilor: AB (IV ,
) B (III).
322
323

y
 Schema de rezolvare: Varianta 68 SI

I Genltori AaBb x
A 20 puncte
•s
1/ %
'
:.

1. Reptilele sunt vertebrate adaptate mediului terestru .

Gârneţi a) Enumera ţi patru grupe taxonomice cuprinse în clasa Reptile.
I:
s-
b) Preciza ţi două caracteristici ale tegumentului reptilelor. (
W
c) Men ţiona ţi două adaptă ri ale funcţiei reproductive a reptilelor la mediul de via ţă terestru .

Descendenţi AaBB AaBb aaBB aaBb 2. Mitocondriile sunt organite specifice celulei eucariote .
I a) Preciza ţi rolul mitocondriei în celulă
50 % 50% ",
b) Enumera ţi cinci componente care intr ă în structura unei mitocondrii.
m c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect şi în
corela ţie urmă toarele noţiuni: hepatocit, mitocondrii , metabolism .

'
/ : i m
B 10 puncte
într -un duplu, mama este să nătoasă , dar purtătoare a genei pentru daltonism, iar tată! este
% . să nă tos . în momentul producerii gâ rne ţilor tatălui, nu are loc disjuncţia heterozomilor . Stabiliţ i
1'
n următoarele:
a) genotipul mamei;
b) gâ rne ţii fiecărui părinte ; wl
c) genotipuriie descendenţilor masculini şi fenotipurile posibile ale descenden ţilor de sex
feminin ai acestui cuplu , în acest caz .

iiil
.lis
Rezolvare
i ;

..
Â1 a) Patru grupe taxonomice din clasa reptilelor; şerpi (ofidieni), şopârle (iacertiiieni) , :
broaşte ţestoase (cheionieni), crocodili ( crocodllieni) .
b) Tegumentul este gros, acoperit cu solzi cornoşi sau cu plăci osoase, lipsit de
.
* glande. H
c) Adaptări ale funcţiei reproductive a reptilelor la viaţa terestr ă : fecundaţia este
.
1
n

l intern ă; ouăle sunt protejate de o coajă calcaroasă şi exist ă anexele embrionare care
hr ănesc embrionul până la ecloziune.
2, a ) Mitocondriiie au rol î n respiraţ ia celular ă . în urma căreia rezult ă energie.
b) Componente din structura mitocondriei: membrană dublă , criste miîocondriaie .

' nwl
| matrix, ADN, enzime .
c) Hepatocitele conţin mitocondrii numeroase deoarece au un metabolism intens
B. a ) Genotipul mamei: 44+ XdX .
b ) Mama: 22+ Xd şi 22+ X .
Tata : 22 + XY şi 22 + 0 .
c ) Genotipuriie descendenţ ilor masculini 44 + XdXY şi 44 +XXY .
.
Fenotipurile descendenţilor feminini - sindrom Turner şi daltoniste; (
.yjljţ - sindrom Turner .
.« rry

3."
i
 W;
1

Varianta 67 Varianta 68
A 20 puncte
20 puncte
A
1

r
1. Animalele sunt induse în unui dintre ceie cinci regnuri ale lumii vii. vie şi cea ne vie .
a) Enumeraţi două clase aparţinând încrengăturii Anelide. 1. Virusurile sunt particule infecţioase situate la limita dintre materia
două componente care intr ă în structura unui virus .
b) Stabiliţi două caracteristici morfologice comune organismelor din î a) Numiţ i cele
c) Justifica ţi încadrarea crustaceelor şi a insectelor în încrengă tura
ncrengătura Moluşte . b) Precizaţi două viroze la om.
ării virusurilor ca fiind particule nevii
prezentarea a două caractere morfologice comune celor două
Artropode, prin o ) Prezentaţi două argumente în favoarea consider
clase.
2. Gregor Mendel a stabilit două legi ale geneticii. 8 2. Celula este unitatea structurală şi func ţională a lumii vii
.
a) Definiţi no ţiunile : genotip , fenotip. a) Definiţi celula eucariot ă .
vegetală şi cea animală .
b) Explica ţi urmă torul enunţ: “Gârneţii sunt puri din punct de vedere genetic
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care s
’,
'
b) Evidenţia ţi o asemă nare şi o deosebire între celula
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţ
ii/ o frază , în care să folosiţi corect şi ?n.
ă folosiţi corect î , proteine , bistrat.
şi în corelaţie urmă toarele noţiuni: mazăre, verde , monohibridare, galben
. corelaţie următoarele noţiuni: fosfoiiplde, mozaic fluid

B
10 puncte
B
în urma diviziunii mitotice a unei 10 puncte fi Un bărbat cu daltonism se căsătoreşte. So ţia sa nu
are daltonism, iar tatăl ei este să nă tos .
celule-mamă cu 2 1=10 cromozomi se obţin celule - fiice. daltonism. Stabiliţi urmă toarele:
m Stabiliţi următoarele: * Cuplul are un băiat care prezint ă hemofilie , fă ră a avea şi
m
m
a) numărul de cromatide , respectiv de cromozomi din celuSa - mamă
aflată în anafaz ă ; a) genotipul mamei şi genotipul tat ă lui bă iatului ;
;
II: b) numărul de celule rezultate după trei diviziuni ale celulei-
mamă , precum şi numărul total de b) genotipuriie posibile ale fra ţilor şi surorilor băiatului
c) fenotipuriie posibile ale fra ţilor şi surorilor băiatului
.
i cromozomi din aceste celule;
c) numele mutaţiei apărute în situa ţia în care rtu se produce
disjuncţia înlr - una dintre perechile
de cromozomi ale celulei- mamă .
î

li
Rezolvare Rezolvare
1
fe
li a) Clase aparţinând încrengăturii Anelide: clasa OHgochete;
Â. 1, sau ARN), capsidă
A.1. a) Componentele din structura unui virus: genorn viral ADN
clasa Hirudmee. (
b) Organismele din î ncrengătura Moluşte sunt animale tridermice;
f î»
i şi anal sunt separate; corp moale, nesegmentat format din: corp,
orificiul bucal ’ compusă din capsomere.
masă viscerală, picior b) Viroze la om: gripa, variola, varicela.
muscular. propriu, nu pot să
c) Virusurile sunt particule nevii deoarece nu au metabolism
"
•’ ; 1
o parazitează.
<
c) Crustaceele şi insectele fac parte din încrengătura Artropode multiplicate numai în ceiula -gazd ă pe care I
metazoare cu simetrie bilaterală; corpul este protejat de un exoschelet.
deoarece sunt existe î n afara celulei gazdă sunt
i funcţională a lumii vii,
2. a) Celula eucariotă este unitatea de bază, structurala ş
2. a) Genotipul reprezintă totalitatea genelor dintr-un organism. sau î n complexe intercelulard
capabilă de autoconservare şi de a-şi duce viaţ a independent
Fenotipul reprezintă suma însuşirilor morfologice şi comportamentale , delimitat net de o membran ă nucleară.
ale interdependente, cu nucleu bine individualizat
organismelor, acestea fiind rezultatul interacţiunii dintre genotip celula vegetală şi cea animală : ambele sunt eucariote .
şi mediu. b) Asemănare î ntre
cloroplaste iar celula animal ă
b) Gârneţii au un singur factor ereditar din perechea iniţial
ă. Deosebire: celula vegetală are perete celular şi ,
c) Prin monohibridare se pot încrucişa plante de mază
re cu bob verde şi cu bob nu are aceste componente.
1
i
galben.
c) Membrana celulară este alcătuită după modelul mozaicului
fluid, conţinând
B. a) Numărul de cromatide este 20; numărul de cromozomi fosfolipide dispuse în bistrat , printre care se găsesc proteine.
monocromatidid este 20. »
1
b) Numărul de celule este 8; numărul de cromozomi a) Mama - XhXktata - XdY.
i

este 8 x 10 = 80. B.
c) Mutaţia apărută este aneuploidie (monosomie; b) Genotipuriie pozitive ale fraţilor şi surorilor: XdXh, XdX, XhY ,
XY .
trisomie )- purt ă de hemofilie şi
c) Fenotipuriie posibile ale fraţilor şi surorilor: o fată toare
9
de hemofilje , un băiat hemofilie şi un b ăiat normal.
daltonism, o fată purtătoare

326 327

I
i Varianta 69 Varianta 70
-
I: i
A A 2G puncte
20 puncte
% 1. Şalăul este un reprezentant ai vertebratelor . 1. Mamiferele placentare sunt cele mai evoluate vertebrate.
a) Numi ţi clasa de vertebrate în care este încadrat şală ul . a) Enumera ţi trei grupe taxonomice de mamifere placentare .
b) Precizaţi modul de locomo ţie, tipul de nutriţie şi tipul b) Numiţi un mamifer placentar adaptat mediului acvatic şi preciza ţi două caractere
de respiraţie al şalăului.
c) Explica ţi de ce fecundaţia externă este posibilă numai
în mediul acvatic . morfologice ale acestui mamifer , determinate de adaptarea la mediul de viată acvatic. (
c) Argumenta ţi denumirea de "mamifer” dată reprezentanţilor acestei clase .
2. în celula eucariotă se află mai multe tipuri de organite.
a ) Preciza ţi numele ş i natura chimică a celor două 2. în urma experienţ elor de hibridare efectuate la plante , Mendel a dedus că indivizii cu aceea şi
învelişuri ale celulei vegetale .
b) Menţiona ţi două asemă nări ş i o deosebire între înfăţişare pot avea structuri genetice diferite .
plastide şi mitoccndrii.
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propozi ii/ o a) Numiţi două soiuri de mază re utilizate de Mendel în experimentele sale de hibridare
ţ frază, în care să folosiţi corect şi în
corelaţie următoarele noţiuni: vacuole , ceiulă vegetală , celul b) Stabiliţi fenomenul de interac ţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV);
ă animală .
scrie ţi câ te o formulă genotipică pentru fiecare dintre celelalte trei grupe sanguine existente
n B
într-o familie , mama are ochii alba ştri ("a " - caracter recesiv) 1G puncte
în popula ţia umană .
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect
ochii că prui (A) , fiind heterozigot pentru acest şi grupa sanguină A (II) ; Tatăl are şi în corela ţie urmă toarele no ţ iuni: fenotip, qenotip, organism homoziqot.
caracter şi avâ nd grupa de s â nge B (III) . Cei
copii au ochi albaştri. Ştiind că , atât femeia , cât i bă
1 doi
ş rbatul din acest cuplu au unu! dintre părin
grupa O (I) , stabiliţi următoarele: ţi cu B 10 puncte
-
V

a ) genotipul, pentru ambele caractere , ale femeii Celula -mamă a unui ovul are 2n = 20 de cromozomi. în timpul diviziunii meiotice a acestei
şi bă rbatului;

I
b) tipurile de gârneţi produşi de bărbat, celule , nu se produce disjuncţia cromozomilor din perechile numă rul 1 şi numărul 2. Stabiliţi
c) grupele de sâ nge pe care ie pot avea copiii următoarele :
acestui cuplu.
a ) numă rul de cromozomi din fiecare dintre cele două tipuri de ovule formate ;
b) numă rul de cromozomi ai zigotului rezultat prin fecundarea ovulului cu numă rul cel mai mic
I de cromozomi, de către un spermatozoid normal aparţinând unui individ din aceeaşi specie ;
c) numă rul de cromozomi , respectiv de cromatide, din toate celulele rezultate după prima
diviziune a acestui zigot .
Rezolvare
I
A.1. a) Şalăul face parte din clasa Peşti.
b) Modul de locomoţie a! şalăului: î not. Rezolvare
m ii
Tipul de nutriţ ie; omnivor ; tip respira ţie branhial , $
1 'i:

ă. n
c) Fecundaţia externă este posibilă numai în mediul
. . . deoarece sperma-
p
acvatic
tozoizi! au nevoie de lichid pentru a se deplasa , ovulele A.1. a ) Grupe taxonomice de mamifere placentare ; insectivore, cetacee, carnivore.
nu sunt protejate de o membrană iiî

!
impermeabilă şi se deschidrateazâ în alt b) Balena - membre anterioare transformate în iopeţi, coada cu doi lobi orizontali
mediu.
formează o înotă toare , corp hidrodinamic.
*
2. a) învelişurile celulei vegetale; perete celular
- celuloză, hemiceluiozâ, substanţe i c ) Mamiferele sunt homeoterme, au fecundaţie internă, puii sunt hră niţi cu lapte
S pect î ce; membrana celulară - dublu strat
fosfolipidic şi proteine produs de glandele mamare.
b) Asemănări între celula vegetală şi cea
animală; au membran ă dublă , au masa
*
i
fundamentală (stroma) cu acizi nucleici. 2. a) Mendel a folosit următoarele soiuri de mază re; mază re cu bob neted şi cu bob
Deosebire; plastidele sunt specifice celulei vegetale, zbârcit sau cu bob galben şi cu bob verde
în celula animală şi vegetală . iar mitocondriiie se află b) Codominanţa; II, 0 (I); LAI, A (II); LBI, B (III) .
c) Vacuolele sunt mici şi temporare î n celula I c ) Pentru un organism homozigot , genotipul este reprezentat de factori ereditar:
animală, iar în celula vegetal ă sunt
mari şi au caracter permanent . identici ( un singur tip de factori ereditari î n perechi), iar î n fenotip se poate manifesta
caracterul dominant sau recesiv .
B. a) LAlaa - mama; L8IAa - tata.

X
b) Tipuri de gârneţi produşi de bărbat;
c) Grupele de sânge ale copiilor: AB (IV),
LBA, LBa, IA, la.
A (II) , B (III) , 0 (I). i
B.a ) n = 8, n = 12.
b) 2n = 18.
c) 8 + 10 , 72 de cromatide.
- c
18 x 2 = 36 cromozomi în primele 2 celule şi imediat după diviziune cromozomi;
sunt monocromatidici, deci au î n total 36 de cromatide. •

328
32v
 Varianta 71 Varianta 72
A 20 puncte
20 puncte A
1.
w
Pă sările sunt organisme aparţinând regnului
a) Enumera ţi două grupe taxonomice Animale. 1. Recombinarea genetică este una din principalele surse ale valabilităţii organismelor.
de pă sări. a) Definiţi variabilitatea .
M b) Stabiliţi două caracteristici ale tegumentului i profaza li sie meiozei
c) Da ţi două exemple de specii pă să rilor . b) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire între profaza I ş
i â nd modul de realizare a
de pă să ri ocrotite din ţara noastră ; prezenta
ţi un argument în c) Argumentaţi variabilitatea descendenţilor unei familii , preciz
favoarea necesităţii înfiinţării unei rezervaţii recombinării genetice a caracterelor ereditare .
naturale . «>
2. Nucleul este coordonatorul proceselor
a) Enumeraţi trei componente structurale
biologice fundamentale în celulă .
ale nucleului. importante obiective ale strategiei protecţiei
b) Descrie ţi două modifică ri ale structurii 2. Conservarea biodiversităţii reprezintă una dintre cele mai
c) Alcătuiţi un text coerent, format din nucleului în profaza . { mediului în Româ nia.
două propoziţii/ o frază , în care să folosi
a ) Daţi două exemple de plante şi două exemple de animale ocrotite
prin lege .
corela ţie următoarele no ţiuni: cromatin ţi corect si în
ă , cromozomi, telofază b) î ncadra ţi sistematic un animal ocrotit prin lege , la alegere, precizâ
nd: regnul, încrengătura
clasa .
B
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
Se încrucişează două soiuri de 10 puncte it
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: Delta Dună rii , rezerva ii ale biosferei ,
ţ parcuri na ţionale .
piersic , unul cu frunze ovale (a ) şi fructe
frunze ianceoiate (A) şi fructe fără puf cu puf (B) , celă lalt cu
(b) . Pă rinţii sunt heterozigo i
Stabiliţi următoarele : ţ pentru caracterul dominant
a) genotipurile pă rinţilor;
10 puncte
b) tipurile de gâ rneţi formaţi de p B
ărinţi; homozigot recesiv
c) fenotipurile organismelor din Se încrucişează un organism dublu heterozigot (GgHh) cu unui dubiu
Fi ; procentul combinaţiilor homozigote pentru ambele (gghh), obţinându se genera ţ ia Stabiliţi următoarele :
caractere . -

a ) genotipul gâ rne ţilor pe care fi formeaz ă fiecare dintre ace şti genitori (pă rinţi)
;
b) genotipul organismelor din F,;
homozigotă .
c) proporţia (%) combina ţiilor din Fi care prezintă ambele gene în stare
Rezolvare Rezolvare
A.1. a) Două grupe taxonomice de p A.1. a) Variabilitatea - proprietatea indivizilor din aceeaşi specie de a se deosebi î ntre
ăsări; acarenate (lipseşte carena )
Kiwi; carenate (carena prezentă) - paseriforme - struţii; pasărea ei.
f -
b) Tegument păsărilor este uscat
(păsărelele); galiforme (găina, coco
şul). b) în ambele profaze ale meiozei se individualizează cromozomi bicromatidlci,
dar în profaza I apar tetradeie cromatidice şi schimbul reciproc de gene între cromozomii
, lipsit de glande (excepţie la păs 5
!a care deasupra cozii se găse ările acvatice, <•

şte glanda uropigee, cu rol în ungerea *4

omologi.
’

cu pene, puf şi fulgi; solzi pe picioare penelor), acoperit >

, asemănători cu cei de la
c) Specii de pă sări ocrotite; coco reptile. c) Recombinarea genetică constă în totalitatea proceselor care conduc la
formarea de noi combina ţii genice şi constituie baza , sursa variabiliîăţii organismelor
şul de munte lopătam, dropia, egreta .
£ şoimul călător. Argument; protec mare, mm
-

ţia şi conservarea unor habitate

•

mediului. şi specii, protejarea La eucariote se realizează pe trei căi: >

2. a) Componente structurale ale - crossing-over (recombinare intracromozomală);

nucleului: membrană dublă nucleoplasm - recombinare intercromozomală (segregarea independentă a
perechilor de
ARN, proteine, nucleoli. ă , ADM ,
b) în profază are loc creşterea cromozomi) sau „dansul cromozomilor " are loc i£ etapa reducţională a meiozei; fiecare
nucleare şi a nucleolilor.
volumului nucleului, dezorganizarea
membranei pereche de cromozomi segregă independent fa ţă de celelalte perechi. Are loc o
c) în telofază cromozomii recombinare pe bază de probabilitate a cromozomilor proveni ţi de la bunici.
iau din nou forma filamentelor de monocromatidici ajung la poli, se dezorganizează şi - conversie genică.
cromatină . 2. a) Plante ocrotite de lege; larice, tisa , laleaua pestriţa, floarea de colţ .
B. a) Genotipurile părinţilor: Animale ocrotite de lege; capra neagră, marmota, râsul.
aaBb, Aabb.
b) Tipurile de gârneţi: aB, ab b) Regnul animâlia, încrengă tura Cordata . clasa Mamifere , specia: Ursul brun:
c)
, Ab. c) în prezent, în România există rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţ ionale
AaBb - frunze Ianceoiate; aaBb
frunze Ianceoiate, frunze fără puf; - frunze ovale, frunze fără puf; Aabb - precum: Delta Dună rii, Retezat, Pietrosul Rodnei, Cheile Turzil etc.
aabb - frunze ovale, fără puf.
Procentul combinaţ iilor homozigote B . a) Genotipul gârneţ ilor organismului dublu heterozigot: GH, Gh, gH, gh; genotipul
pentru ambele caractere este
de 25%. gârneţilor organismului dublu homozigot: gh .
b) Genotipul organismelor GgHh, Gghh, ggHh, gghh.
c) Ambele gene în stare homozigotă în procente = 25%.
330
331

p
 î

Varianta 78 Varianta 74
A
A 20 puncte
20 puncte
1. Transmiterea ereditară a caracterelor se bazează
pe informa ţia genetică a organismului Celulele eucariote sunt compartimentate structural şi funcţional.
a) Denumiţi componentele celulare
, vizibile în timpul diviziunii celulare . 1.
informa ţia genetică. , care deţin şi transmit a ) Numiţi componentul celular cu rol coordonator a ! activităţilor celulare.
b) Enunţa ţi primele legi ale eredit ii i b) Enumeraţi trei elemente structurale ale componentului denumit la punctul a) .
ăţ ş preciza ţ i numele celui care le - a formulat c) Stabiliţi o asemă nare şi două deosebiri structurale între mitocondrii şi cloroplaste .
c) Argumenta ţi, referitor la numărul
de cromozomi , importanţa meiozei i a
,

organismele cu reproducere sexuată . ş fecundatiei la

2. înmulţirea celulelor este precedată de creşterea lor.
2. Regnul animal cuprinde organisme a) Definiţi ciclul celular .
a) Definiţi celula .
eucariote pluricelulare. b) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire dintre metafaza I şi metafaza II.
b) Stabiliţi două deosebiri structurale c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
dintre celula procariotă şi cea eucariotă . şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: interfaza , perioada presintetic-ă , ADN, cromozomi
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din
două propoziţii / o frază , în care să folosi i bicromatidici.
şi în corela ţ ie urmă toarele no ţiuni: nutriţie ţ corect
plantiqrad.
heterotrof ă . mamifere, mediul terestru,
B 10 puncte
1
B Pentru o plantă , gena pentru culoarea albastră a florilor (A) domină asupra celei pentru
O femeie cu grupa de sân e A (II), 10 puncte culoarea albă (a) , iar organismele heterozigote au flori albastre. Prin încrucişarea organismelor
ă (IV) Stabiliţi următoarele:
& a cărei mamă are grupa O (I), naşte
un copil cu grupa AB heterozigote se obţine o descendenţă neuniforrnă . Stabiliţi:
!:!>?
a) genotipul plantelor heterozigote ;
>

1i *kdPm
a) genotipul mamei şi genotipul copilului
;
b) genotipurile posibile ale bunicului ( b) genotipul gârne ţilor forma ţi de plantele heterozigote ;
'•
tatălui mamei); C) raportul de segregare, după genotip şi fenotip ai descendenţilor; genotipul plantelor
albe
c) grupe de sânge posibile ale tatălui
copilului ş i genotipurile acestora . i
(

m i
r 1
Rezoivare
A.1. a) Cromozomii sunt componentele Rezoivare |
5
4 celulare, vizibile în timpul diviziunii celulare 1 î
care deţin şi transmit informaţia genetică. ,
b) Gregor Mendel a formulat primele
A.1. a) Nucleul este componentul celular cu rol coordonator al activităţilor celulare.. .
legi ale eredităţii:
i - legea purit ăţ ii gârneţ ilor; ei conţ
14 deci sunt întotdeauna puri din punct de
in doar unul din factorii ereditari pereche
, b) Componente ale nucleului: membrană nucleară, nucieoplasm ă , nucieol, ADM
vedere genetic;
- legea segregă rii independente a ARN, proteine.
!I de factori ereditari segregă independent
perechilor de caractere : fiecare pereche
de alte perechi de factori ereditari.
1
c) Asemănare între mitocondrii şi cloroplaste: membrana dublă .
% c) Importanţa meiozei şi a fecundaţiei Deosebiri: crisîe , matrice cu enzime oxido -reduc ă toare (In miî ocondrie);
. Meioza asigură menţinerea
constant de cromozomi caracteristici fiecă unui număr stroma, grana , clorofila ( î n cloropiast ).
5 >* * rei specii, altfel numărul de cromozomi
dubla î n momentul fecundă rii, putâ ndu- se ajunge s- ar 2. a) Ciclul celular = ansamblu de transformări care se produc din momentul formări;
ia un număr aberant; Fecundaţia reface
garnitura diploidă de cromozomi, garnitur celulei prin diviziune pâ nă î n momentul finalizării unei noi diviziuni a celulei .
ă caracteristică speciei
. ». - noile combinaţii rezultată" din cromozomii materni .şi paterni, b) Asemănare între matafaza I şi metafaza II: cromozomii se află prinşi de
V MU
timpul contopirii nucleiior celor doi gârneţi realizate î n filamentele fusului de diviziune î n placa ecuatorială .
determină variaţ iile individuale în cadrul speciei; Deosebire: metafaza II - cromozomi bicromatidici; metafaza I - cromozom ;
0 - asigurarea valabilităţii organismuiui, condiţie
a evoluţ iei.
J

2. a) Celula este unitatea biologic ă tetracromatidici .

b) Deosebiri structurale: celula
structurală şi funcţională a materiei vii. c) Cromozomii bicromatidici îşi datoreaz ă structura dublării cantităţii de ADN î r .
mureină ; celula eucariotă: are nucleu cu membran
procariotă - are nucleoid, peretele
celular cu IT perioada de sinteză a interfazei. Aceasta este precedată de decondensarea cromozomilor
!x ă nuclear ă, perete celular celulozic
plante şi chitinos la fungi. la î n perioada presintetic â .
IU c ) î n regnul animal, cel mai r ăspâ B. a ) Genotipul plantelor heterozigote este Aa .
ndit tip de nutriţie este nutriţia heterotrofă /
şi la mamifere, care au ca adaptare
la mediul terestru şi un mod de deplasare
întâlnită b) Genotipurile gârneţ ilor: A şi a . \
plantigrad. c) Raportul de segregare este de 3:1, adică 3 dominat la 1 recesiv.
B. a ) Geno î ip mam ă : LAI; genotip
b) Genotip bunic: LALA, LAI, LALB
copil: LALB. Raportul de segregare după genotip este de 1:2:1, adică: AA (plante cu fiori
. albastre , homozigote) - 25%; Aa ( plante cu flori albastre, heterozigote) - 50%; Aa (plante
c) B ( III) - LALB, LBI; AB ( IV ) LALB
- . cu flori albe) - 25% .
332
333

V
 ife
Varianta T6
Varianta 75 20 puncta
$ 1A
m
20 puneţi
meiozei.
1. Fecunda ţia este procesul complementar meiozei şi a fecundatei şi stabiliţi numă rul de seturi de
i tipul de celule rezultate în urma
Peretele celular se formează cu participarea membranei celulare . a) Numiţ
din celulele numite .
cromozomi conţinut de fiecare mitoz
> >
a) Enumera ţi două categorii de organisme care prezintă perete celular. i
meioz â.
ă ş i
b) Stabiliţi două deosebiri dintre structura membranei celulare şi cea a peretelui celular . b) Stabiliţi două deosebiri dintre
, respectiv a meiozei pentru o
celulă -mamă care prezintă 2n =
c) Explica ţi rolul peretelui celular (două aspecte). o) Reprezenta ţi schema mitozei
16 cromozomi.
Organismele care au sex homogarnetic produc un singur tip de gâ rne ţi. m
a) Definiţi heterozomii. ă n fruct .
sunt plante care prezintă sămânţa închis î
b) Stabiliţi numă rul total de cromozomi , numă rul de autozomi şi de heterozomi ai fiecărui
gamet pe care îl formează, prin meioză , o specie cu 2n » 8 cromozomi. j; 2. Monocotiledonatele şi dicotiledonatele
monocotiledonate şi două specii de dicotiiedonate
a) Enumera ţi două specii de
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect
b) Preciza ţi două caracteristici
structurale ale cbroplastului.
care să folosiţi corect
-
şi în corelaţie următoarele noţiuni: sindrom, non disjunctie, game vi abera ţii numerice . I c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază , în
: tomate , cromoplaste . bace , substanţe nutritive .
şi în corelaţie următoarele ţ no iuni
1
B 10 puncte m
Prin încrucişarea unui individ homozigot care apar ţine unui soi de tomate cu fruct rotund (O) şi 10 puncte
I
de culoare roşie (R) cu un alt individ homozigot care are fructe ovale (o) şi de culoare galbenă (r) , B fiice au hemofilieie cealalt ă fiică însă este să nătoasă . ş* i
într o familie, tatăl, fiul şi una dintre
-
•

se ob ţin, în Fr , organisme hibride. Stabiliţi: m

^
.

a) genotipurile pă rinţilor; genotipul hibrizilor din Fi ii Stabiliţi: ;

gârne ţilor posibili ai fiecărui părinte / 1
b) genotipurile gâ rne ţilor forma ţi de hibrizii din F1; a) genotipurile părinţilor şi ale copiilor sănătoşi;
c) genotipurile hibrizilor din F2 care prezintă fructe rotunde şi galbene ; numărul descendenţilor b) probabilitatea (%) de apariţ
ie a copiilor s ă nă toşi; genotipul m
genetice care are acela şi mod de transmitere
c) menţionarea unei alte maladii
•4
din F2 care prezintă fructe roşii.
W !: ‘

Si
m
Rezolvare * vî'

Rezolvare rezultă gârneţi (n = set hapioid); în

urma -fecundat® rezultă
A.1. a) în urma meiozei
zigotul (2n = set diploid). ; meioza are loc în organele de
reproducere.
A.1. a) Categorii de organisme care prezintă perete celular: ciuperci, bacterii. b) Mitoza are loc în celulele somatice celule hapioide.
: din meioză rezultă 4
Din mitoză rezultă 2 celule diploide
.

b) Peretele celular: este alc ătuit din molecule lungi de celuloză, grupate î n
4 Meioza |
Si mănunchiuri, înglobate într-o matrice de pectină şi hemiceluloză; î ngroşarea peretelui m C) Mitoza
1 primar prin apariţia peretelui secundar - suberina, ceara din cuticuia celulelor epidermice; I
Membrana celular ă este compusă din fosfolipide şi proteine. Ea are structur ă 16
I de „mozaic fluid” cu dublul strat lipidic, cu proteine dispersate atât la suprafaţă cât şi la
r interiorul stratului lipidic ; conţine şi glucide,.colesterol; este subţire, se poate deforma . 16 16
c) Rol: î mpiedic ă spargerea celulelor introduse într -un mediu hipoosmotic; celula \ 16N celula
mamă
peretele celular prezintă pori - punctuaţiuni, prin care pătrund cordoane plasmatice - mamă celule
plasmodesme ( prin care sunt conectate celulele unui ţesut). între pereţii învecinaţi se fiice celule
află lamela mijlocie, cu rol de cimentare. fiice
2. a ) Heterozomii sunt cromozomii purt ători ai genelor care determină sexul: X Y (porumb, crin, ceapă) .
b ) 2n = 8 cromozomi. Prin diviziune reducţională rezult ă n = 4 cromozomi. 2. a) Monocotiledonate: gr âu lalea vie.
Dicotiiedonate: stejar, măceş, viţa-de- ă —'7
Gârneţul are n = 4 cromozomi, dintre care 1 al sexului şi 3 autozomi. î nveli ş dublu; membrana se invagineaz
c) Non - disjuncţia cromozomilor XX î n cursul meiozei este cauza apariţ iei b) Cloroplastul este delimitat de
aberaţiilor numerice heterozomale. Prin fecundaţ ia gârneţilor anormali, făr ă heterozom tiiacoide; conţine stroma. de cromoplaste şi conţin substan
ţe nutritive.
rezultaţi apar indivizi cu sindrom Turner. c) La tomate bacele sunt colorate
ăl XhY -> gâ rneţii: Xh şi Y , iar mama
XhX -> gârneţii:
B. a) Genotipurile părinţilor: OORR ; oorr. Genotipul hibrizilor : OoRr. B. a) Genotipurile părinţilor: tat
( X* şi X. XhX şi 25%
b) Genotipurile gâ rneţ ilor formaţi de indivizii din Fp OR , Or , oR , or. % fete sănătoase dar purtătoare
c ) Genotipurile hibrizilor din F2 care prezintă fructe rotunde şi galbene: OOrr si b) 50% copii sănătoşi din care: 25
băieţi sănătoşi XY.
Oorr; numă r descendenţi cu fructe roşii: 12. transmitere ca şii hemofliia.
r c) Daltonismul are acelaşi mod de
335 '

334
 I

Varianta 77 I 4

20 puncte Varianta 78
Proteinele sunt substanţe organice cu
numeroase roluri în lumea vie .
a) Enumera ţi două exemple de 20 puncte
componente celulare cu rol în sinteza proteinelor
. A
b) Denumi ţi tipul de organit celular,
specific celulei vegetale , care depoziteaz
alte substanţe organice. ă proteine sau
c) Descrie ţi modelul mozaicului fluid. 1. Plastidele sunt organite specifice celulei vegetale.
i a) Denumiţi un alt component specific celulei vegetale.
b) Clasifica ţi leucoplastele, după natura substanţelor organice depozitate .
j c) Reprezenta ţi schematic un cloroplast şi o mitocondrie şi indica ţi, pe schemă , cu ajutorul
2. Fenomenul de codominanţa duce unor săgeţi, un component structural similar.
la apariţ ia unei grupe de sâ nge în
a) Definiţi codominanţa . popula ţia umană .
b) Reprezentaţi schematic modul
de apariţie a tuturor genotipurilor descendenţ 2. Regnul animal cuprinde vertebrate adaptate la toate mediile de via ţă.
ilor unei
heterozigotă , iar tatăl are grupa B (!!!) homozigotfamilii, în
i
cazul în care mama are grupa A (II) a) Numiţi o specie de amfibian.
precizaţi procentul descendenţilor care
au grupa de sânge apărută ca urmare
ă; b) Enumera ţi câte două exemple de specii pentru: gasteropode , pe şti osoşi, pă sări.
a ccdominanţei. !
c) Alcă tuiţi un text coerent , format
din două propoziţii / o frază, în care ă i c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: Mendel game s folosiţi corect şi în corela ţie următoarele no ţiuni: mediul terestru, glande mama re, mamifere piacentar _e:.
, ti puri, mazăre, monohibridare .
W
B B 10 puncte
4* •
Se încrucişează un soi de piersic cu 10 puncte încrucişează doi indivizi homozigoţi de tipul AAbbCC, respectiv aaBScc. Stabiliţi:
: !i galbene , mari şi lucioase (aaBbCC
fructe roşii, mari şi lucioase (AABBCc)
) . Stabiliţi:
cu unul cu fructe §
Se
a) genotipul descendenţilor din F-i;
,
a) genotipul gârneţilor forma i de
ţ organismele parentale ;
. Si
b) genotipul tuturor gârne ţilor pe care fi formează un individ din F .
b) genotipul descendenţilor;
m c) numă rul gâ rneţilor diferiţi pe care îi formează un individ din F
^
c) procentul descendenţilor homozigo
ţi pentru mărimea fructelor .
X
! Rezolvare mm Rezolvare
miI !
A.1. a ) Componentele celulare cu
rol in sinteza proteinelor : ribozomii
H
.
A 1 a) Un alt component specific celulei vegetale este peretele celular.
§ ' b) Plastide; leucoplaste . , nucleul. b) Clasificarea leucoplastelor;
1 c) Strat bipolecular fosfolipidic în - amilopiaste ( depozitează amidon) ;
care sunt dipuse periferic sau m
transmembranar m - oieoplaste (depozitează lipide);
1 proteine. Membrana celular ă este
mişcare : proteinele se deplasează
fluidă, iar proteinele şi lipidele sunt în
liber , lateral de -a lungul lipidelor şi
permanentă 11
J - proteoplaste (depozit proteine);
c ) Reprezentare schematică a unei mitocondrii şi a unui cloroplast.
i neuniform . sunt distribuite
k
I \t 1
'

2. a) Codominanţa este fenomenul de membrană i

interacţiune interaielică în care ambele gene m
*
»
'

sunt dominante şi func ţ ionale; ele

codomină şi determină apariţ ia unui nou fenotip externă
V *
J
de sânge AB (IV). : grupa X :
r
b) Părinţi 1 stromă a
, LBLBcf
\

G LAi /
x m
\
a /
\
^ membrană
s

\ •
'“
*LB
V. /
Gârneţi [ A
internă
LB %

mitocondrie
cloroplast
F1 LALB LBf material genetic
grupa AB grupa B
50% grupa AB (IV) ca urmare a
m codominan ţ ei 2. a) Broasca de lac este o specie de amfibian.
c) Prin experienţe de monohibri
dare, realizate de Mendel pe plante de mI b) Gasteropode : melcul de livadă , limax (sau orice alt exemplu) .
s-a demonstrat că gârneţ ii sunt
î ntotdeauna puri din punct de mazăre, Peşti oso şi: crap, p ă str ă v ( sau orice alt exemplu).
dec â t unul din factorii ereditari din vedere genetic ( nu conţin
pereche). Păsări: ciocârlie, privighetoare ( sau orice alt exemplu).
B. a) Pentru AABBCc gârne 1 c) Mamiferele placentare prezintă glande mamare şi sunt adaptate la mediu!
ţii sunt: ABC; Abc, iar pentru aaBbCC
aBc; abc . gârneţii sunt: terestru.
b ) Genotipul descendenţ ilor : m .m
AaBBCC; AaBbCc; AaBBCc; AaBbcc.
c ) 50% descenden ţ i homozigo ţ i pentru
mă rimea fructelor. i .1
336
J 337
 t-
B. Părinţi AAbbCC x aaEiBce Varianta 79
20 puncte
Gârneţi Â5C
A
AbC aBc aBc
.
1 Cea mai mare cantitate de acizi nucleici este localizată în nucleu.
a) Enumera ţi cele două tipuri de acizi nucleici şi precizaţi câ te un rol pentru fiecare tip .
i
m F, AaSbCc AaBbCc b) Denumiţi alte trei componente celulare care conţin acizi nucleici.
c) Reprezentaţi schematic un cromozom bicromatidic, notând pe desen două elemente
,
a) Genotipul descendenţ ilor din F : AaBbCc. componente .
: b) Genofipui tuturor gârneţilor (din F,): ABC, Abc. AbC, ABC, abc abc AbC, aSC .
Monerele sunt organisme procariote , răspândite în toate mediile de via ţă .
i?i
c) Numărul gârneţilor diferiţi (din F„): 8. m 2
m a) Enumera ţi trei caracteristici structurale ale eubacterijlor.
b) Prezenta ţi trei aspecte ale importanţei bacteriilor saprofite.
m
i m
m c) Alcătuiţi un text coerent, format din doua propoziţii / o frază . în care să folosiţi corect
şi în corela ţ ie urmă toarele noţiuni: bacii, bacterie parazit ă , tuberculoză , ă mâ ni
pl

10 puncte
B
, în urma încrucişă rii dintre un individ dublu homozigot dominant AABB cu un altui dubiu
heterozigot AaBb, rezultă prima genera ţie , F ţ . Stabiliţi:
a) genotipul gârneţilor pe care îi formează individul AaBb;
,
b) proporţia / procentul descendenţilor din F care prezintă gena A în stare homozigotă:
fit genotipul indivizilor care prezintă gena A în stare homozigotă ; ii;
c) proporţia / procentul descendenţilor din care prezintă gena B în stare heterozigotă:
genotipul indivizilor care prezintă gena B în stare heterozigotă.
V-

m§ Rezolvare
ti
A.1. a) ADN - rol: se autoreplică .
i
m' ARN - rol: copiază informaţ ia genetică din ADN.
l b) Trei componente care conţ in acizi nucleici: mitocondriile, plastideie , rihozomii t
m&s
c) Reprezentarea schematic ă a unui cromozon bicromatidic.
:
ii
*
•'l

4 IlISfilIts
'
•

centromer
>
ni ş

l _
’< cromatidă
m
I 2. a) Trei caracteristici ale eubacteriilor : nu au nucleu individualizat; delimitate de
un perete celular, ce conţine mureină; membrana celulară este de natură Hpo-proteică .
s

b) importanţa bacteriilor saprofite : descompun susbstanţele organice în obţinerea

de antibiotice; în industria'alimentar ă. * I

c ) Tuberculoza este produsă de o bacterie parazit ă , numită bacii Koch şi se

localizeaz ă la plămâni.
B. a) Gârne ţii pentru AaBb; AB, Ab, aB, ab.
b) 50%; AABB; AABb.
c) 50%; AABb; AaBb.
m

338 339
i
 Varianta 30

A 20 puncte

1. Cloroplastele şi mitocondriiie sunt delimitate de o membrană dublă .

?! a) Numiţi un alt component celular care prezintă membrană dublă .
b) Preciza ţi câ te două substanţe chimice din structura membranei ceiulare şi a peretelui
I celular vegetal.
c) Reprezenta ţi schematic o mitocondrie; nota ţi pe schema realizat ă componenta mitocondriei
ii
care conţine ADN .
fii
2. Sindromul Turner şi sindromul Klinefelter sunt determinate de abera ţii numerice
heterozomale.
a) Preciza ţi numărul de cromozomi ai unei celule 2n, pentru fiecare din cele două abera ţii
b) Reprezenta ţi schematic modul de apariţie a descenden ţilor unui cuplu , în cazul î n care nu are
'

Â
i'
’

s- loc disjuncţia cromozomilor XX la femeie.

t" c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect

a, şi în corela ţ ie urmă toarele no ţiuni: sindrom Down , aneupioidie , mutatie qenomică , trlsomie .
'

N i
am
:
B 10 puncte
l La om, culoarea neagră a ochilor este determinată de gena dominantă (B), iar cea albastră de
ii
•

gena recesivă (b). Folosirea mâ inii drepte este determinată de gena dominant ă (R ) , iar folosirea

î
mâ inii stângi de gena recesiv ă (r) .
Uf * m
m într-un cuplu, tată l are ochii negri şi este dreptaci , avâ nd genotip heîerozigot pentru ambele ni
caractere , iar mama are ochii alba ştri şi este stâ ngace . Stabiliţi urmă toarele:
mfl
;
a) genotipuriie celor doi părinţi;
b) genotipuriie gâ rne ţilor forma ţi de fiecare dintre cei doi părin ţi;
l c) probabilitatea (%) na şterii copiilor cu ochii negri şi stângaci . 8

' ii
k
1 Rezolvare
*
l' f

fi A.1. a ) Nucleul este alt component celular cu membrană dublă.

b) Membrane ceiuiarâ : lipide , proteine .
. %•
Perete celular: celuloză , hemicelulozâ/pectină .
11 c) Reprezentarea mitocondriei .

matrix mitocondriai
membrană externă
iz
interspa ţiu
ijSsK!
* membrană internă

criste mitocondriale
x: *
ADN
(
r
m
a
V

341 : '' |
'

V:
* m-'
: i
I 2. a) Sindrom Turner 2n = 45; Sindrom Kllnefelfer 2n = 47 Variante 81
II k) 20 puncte
a A
Părinţi x
Regnul Animal cuprinde organisme eucariote pluricelulare , care se
hr ă nesc heterotror .
1.
a) Prezenta ţi două adaptări ale peştilor la via ţa acvatică .
toafele specii de animale
m b) încadra ţi, indicâ nd încreng ătura corespunză toare, urmă
Gameţ j nevertebrate: hidra tenia
, , racul , caracati ţa .
la reptile , precizâ nd o asemă nare
c) Compara ţi tipul de respira ţie înt â lnit la amfibieni cu cel de
şi o deosebire .

F, XXX XXY xo Y6 2. Celula vegetală este un tip de celulă eucariot ă .

a) Denumiţi doi constitenţi celulari specifici celulei vegetale
.
I! trisomia X sindrom sindrom letal b) Reprezenta ţi grafic ultrastructura unei mitocondrii, denumind
trei componente pe desen.
Klinfeller Turner c) Alc ătuiţi un text coerent, format din două propozi ţii / o fraz ă . în care să folosiţi corect
no ţiuni: nucleu cromozomi , nucleoli, cromarină .
K şi în corela ţie urmă toarele ,

c) Sindromul Down este o trisomie a perechii 21 cauzată de o mutaţie genomic

â 10 puncta
de tip aneuploidie. tatăl are o grupă sanguină
Un copil are grupa sangvină O (I), mama sa are grupa B (III), iar
B. a) Genotipul tatălui; BbRr (ochi negri, dreptaci). diferită de a celor doi. Stabili ţ i urmă toarele :
Genotipul mamei: bbrr (ochi albaştri, stângace). a) genotipul mamei şi al copilului.
ale copiilor acestui cuplu ş i
b) Gârneţi - tata: BR, Br, bR, br; b) grupa de s ânge a tat ă lui copilului; alte posibile grupe de sânge
genotipul acestora.
- mama: br. c) abaterea de la legile lui Mendel, întâ lnit ă în cazul grupei AB
(IV) .
c) 25% copii cu ochi negri şi stângaci.
Rezolvare
sunt :
A.1. a) Peştii sunt adapta ţi la viaţ a acvatic ă; dintre acestea mai importante
deplasarea cu ajutorul înotătoarelor ş i respira ţ ia branhial ă.
b) Hidra face parte din încrengătura Celenîerate (Cuidaria), tenia din î
ncrengătură
din încreng ă tura Molusc ă.
Plathelminthes, racul din încrengă tura Artropoda, iar caracatiţ a
r4
c) Respiraţia reptilelor este pulmonar ă ca şi a amfibienilo r, rea!iz ându - se la nivelul
ea este realizat ă nurnai la nivel pulmonar , la amfibieni
plămânilor, î nsă, în timp ce la reptile
pielii, care
ea se desfăşoară atât la nivelul plămânilor, slab diferenţiaţi, cât şi ia nivelul «

este bine vascularizată . r? 4 *

2. a ) Celula vegetală are o structur ă eucariotă ca şi celula animală

, însă prezintă şi 4 NN
constituenţi specifici precum peretele celular ş i plastidele var
K
b) Ultrastructura unei mitocondrii. 1
ViSS© ?

\— Membrană extern ă
4- Membran ă internă

4- Cristă mitocondrială
yL Matrix mitocondrial 4

1, c ) în celula eucariotă există , de obicei, un singur nucleu format din nucleolem

ă,
I (
din
nucleoplasmă şi nucleoli, iar componenta de bază a nucleoplasmei este eromatina
,
care se formeaz ă cromozomii în profaza diviziunii celulare.

342 343

.P
 1
S e. a) Genotipu! mamei LBI, genotipu! copilului
II.
b) Grupa de sânge a tatălui este diferită Varianta 82
W de a copilului şi a mamei ş i are gena !
.

deoarece copilul are grupa 0 (I) cu genotip II. Deci, grupa A 20 puncta
de sânge a tat ălui este A ( I!)
LAI, cuplul poate avea copii cu grupele: AB ( IV
), A (l î ), B ( III). - 1. Celula eucariotă prezintă un nucleu delimitat de membrană nucleară .
iii c) Codominanţ a - interacţiune Intre
alelele LA şi LB în care LA şl LB, dominante a) Enumera ţi trei constituenţ i celulari întâlniţi intr -o celulă eucariotă .
fată de I, determină î mpreună un nou b) Indicaţi câte o particularitate structurală pentru oricare două componente din structura
fenotip, o nouă grup ă de sânge AB (IV), cu
LALB. genotipu! nucleului.
c) Compara ţi mitocondriile şi cloroplastele, din punct de vedere structural, indicând două
Schema de rezolvare:
asemănă ri şi două deosebiri.
Părinţi mama Lcl lAl tatăl 2. Regnul Plantae cuprinde organisme eucariote fotoautotrofe , r ă spâ ndite pe toi globul.
a) Exemplifica ţi câ te o plantă din următoarele grupe : conifere, monocotiledonate,
dicotiledoriate.
Gameti b) Preciza ţi trei caractere de superioritate ale angiospermelor fa ţă de girnnosperme.
c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o fraz ă, în care să folosiţi corect
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: tulpina , ferigi, cormofite, frunze .
S 10 puncte
B
I Se î ncrucişează un soi de mă r cu fructe roşii (R) şi rotunde (O) cu un soi cu fructe galbene (r)
, 25% 25 % .
şi ovale ( o) Părinţii sunt homozigo ţi pentru ambele caractere . în prima genera ţie , F1 se obţir(

AB (IV) B (IU ) A (II) organisme hibride . Stabiliţi următoarele :

0 (!) a) fenotipul organismelor din Fc
b) tipurile de gâ rneţi formate de hibrizii din Fc
c) numărul combina ţiilor din F2 care au fructe galbene şi rotunde; genotipul organismelor din
F2 CU fructe galbene şi rotunde .

1
Rezolvare
.
A.1 a) Celuia eucariotă este alc ătuită din membrane , citoplasm ă şi nucleu. î n
ii«
citoplasm ă se află mitocondrii şi reî icui endoplasmatic . <

b) Membrana nucleară (nucleolema sau carioiema ) este dubl ă şi poroas ă , iar

m citoplasmă nucleului (nucleoplasma sau carioplasma) este constituită din cromonerrvată u
şi nucleol.
mm c) Atât mitocondriile cât şi cloroplastele prezintă la exterior o membrană dublă , II
1 iar î n matrix au înglobat un î ntreg aparat genetic de tip procariot , reprezentat de molecula 1
de ADN şi ARN, ribozomi, erizime şi alţi factori implicaţi în replicarea, transmiterea şi
ii traducerea informaţiei genetice. Ele se deosebesc prin ceea ce determină membrana lor
internă prin segmentare , criste î n mitocondrii şi membrane tilocoidale în cloroplaste şi
‘î
prin felul enzimelor conţinute de stroma lor , enzime oxidoreducătoare în mitocondrii s
•y

enzime de sinteză a substanţelor organice î n cloroplaste.

2. a ) Din grupul coniferelor face parte molidul, din ce! al monocotiledonatelor face.
â parte laleaua, iar din cel al dicotiledonatelor face parte stejarul.
b) Angiospermele sunt superioare gimnospermelor prin: prezenţa î n corpul lor a
vaselor lemnoase perfecte numite trahei , gimnospermeie conţin şi traheide care sunt
vase imperfecte; prin organizarea florii care, de obicei, este hermafrodită şi completă ;
prin faptul c ă au săm â nţ a î nchisă în fruct, asigur ând protejarea embrionului .
c ) Ferigile sunt cormofite inferioare deoarece tulpina lor conţine un xiiem format
din vase lemnoase imperfecte, numite traheide, iar frunzele lor pot fi mici ( microfiie) sau
mari ( macrofile).
B . a ) Fenotipul organismelor din F, este reprezentat de culoarea roşie a merelor si c
forma lor rotundă .
b) Tipuri de gârneţi formaţi de hibrizii RrOo din F 1 sunt: RO, Ro , rO: ro.
c) Numărul combinaţiilor din F care au fructe galbene şi rotunde (rO) este de
3 : 16; genotipul organismelor din F ? cu fructe galbene şi rotunde este rrOO şi rrOo.

34.*
 f
m-
.m

i
"
î:

i.
*
’j Varianta 83 '
i

î
•

V.
•
• l
-
*

1 20 - puncte
I
:

1. Regnul Monera cuprinde organisme procariote , unele dintre cele mai vechi forme de via ţa .

-
•
•
• ; -
î Ss
a) Reprezenta ţi schematic structura unei celule procariote şi notaţi pe desen patru elemente
componente .
:
'

i b) Definiţi no ţiunea de “bacterioză”.

L c) identifica ţi bacteriozeie din lista urmă toare teianos, gripă , tuberculoză . SIDA, creion sifilis
, ,
.
herpes .
m
V. y '
n

h: 2, Celulele vegetală şi animala sunt eucariote, având o organizare asemănă toare .

m
[ fi
i
a) Indica ţi doi constituenţi celulari specifici celulei vegetale.
'

b) Denumiţi organitele celulare care . conţin enzime oxidereducătoare, respectiv enzime

hidrolitice şi preciza ţi roiul acestor organfte ,

c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază. în care să folosiţi corect
n
fS
fcU
şi în corelaţie urmă toarele noţiuni: celuloză / membrana celulară. lipide , perete celular .
• Ţ.•

1
m
ii
pii

.
B 10 puncte
m m Culoarea neagră a blănii 1a şoareci este determinată de o genă dominantă (B), iar culoarea
,

i .« cafenie de o genă recesivă (b). Caracterul coadă scurta (S) este dominant fa ţa de cc-i cu coadă
lungă (s). Se încrucişează un şoarece cu blană neagră şi coadă scurtă cu un şoarece cu blană y\' <:

cafenie şi coadă lungă , Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabiliţi următoarele: .
/-
•
-
M
•

a) genotipul părinţilor; M 4
m b) genotipul şi fenotipul descendenţilor posibili, rezulta ţi din această încrucişare; tipurile de
'

Si!
gârne ţi forma ţi de ace şti descendenţi din prima genera ţie; II
IE III
{; ; c) probabilitatea apariţiei şoarecilor cu blană neagră şi coadă lungă {BSss) „ rezulta ţi în urma
'
;
.
1 încrucişării între doi şoareci din prima genera ţie. ;
m
>
m
m;
M.
m \
*nm
i

Rezolvare ‘.
' V, •’/S

-Ml
M
'j .V; •
1
m i - im
1
1
ai
A.l. a) Structura unei celule procariote: :Ulr
: &
. . ..
'4
‘V
:
•
v Cili
/:
:

• • , \ V
- Perete celular .V
1
J -JM - Plaşmalema
A :. - Citoplasmă
•
uuu.u ; >
A. .

*:•?
1
\ ?
- ADM - nucleoid
U»

J.
’ li •
v!
. i .;

s
'
'

—
A
A
Rlbozom î
w
-
:
E
... m
• Hi
. •?
b) Bacterioza este boală produsă de bacterii patogene.
£ u lR c) Bacteriozeie din listă simt: tetanos , tuberculoză, sifilis.
'

V-
'

* .v ~ .
•
. : • • ;
;
:

2. a) Constituenţii celulari specifici celulei vegetale sunt: peretele celular de natur ă

"

r; ,i
( celulozic ă şi plastidele, din care fac parte cloroplastele şi în care se află pigmenţi! celulari '

u- n clorofilieni. '

- i b) Enzime î e oxido-reduc ătoare sun!conţinute de mitocondrii şi au rol în procesele

A •

. de oxidare celulară a substanţelor organice, producând energia ce se stochează î n AIR.

Enzime î e hidrolitice sunt conţinute de lizozomi şi au rol în digestia celulară ..
•
cu
fr.
 c) Celula eucariotâ vegetală prezintă o membrană celular ă constituită din proteine
şi lipide şi un perete celular care este format din poiizaharide, din care face
celuloza.
parte şi Varianta 84
A 20 puncte
B. a) Genotipurile părinţilor sunt BBSS pentru cei cu blană neagră şi coada scurt
ă 1. Mutaţiile pot fi clasificate după mai multe criterii .
si bbss pentru cei cu blană cafenie şi coadă lungă.
,
b) în F se formează numai heterozigoţi BbSs cu fenotip dominant: blană neagr
ă
a ) Definiţi muta ţia ; da ţ i câte un exemplu de factor mutagen fizic , chimic ş i biologic
b) Precizaţi tipul de mutatie şi câte o manifestare pentru daltonism şi albinism.
şi coadă scurtă. c) Intr-un cromozom genele au următoarea ordine : a- b- c- d- e- f . Stabiliţ i succesiunea genelor în /
Aceşti heterozigoţi produc patru tipuri de gârneţ i femeii şi masculi: BS, Bs acest cromozom atunci câ nd are loc o dele ţ ie a segmentului d- e-f , respectiv o inversie la v

bS , bs. nivelul segmentului c-d- e .

In F2 caracterele segregă astfel:
2. Amfibienii sunt vertebrate adaptate mediilor de via ţă terestru şi acvatic .
- 9 : 16 caractere dominante (blana neagră,coada scurtă) - BBSS; a ) Numiţi două grupe de amfibieni .
- 3 : 16 cu un caracter dominant şi celălalt recesiv (biana neagră şi coada. b) Preciza ţi tipurile de respira ţie ş i de locomo ţie ale amfibienilor adulţ i .
lungă) - BBss; c) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază . în care să folosiţi corect
- 3 : 16 cu un caracter recesiv şi celălalt dominant ( coada lung ş i în corela ţie urmă toarele no ţiuni: tetrapode . acvatic , metamorfoză , broasca de iac.
ă şi blana
cafenie) - SSbb; m
- 1 : 16 cu ambele caractere recesive (blana cafenie şi coada lungă) - bbss. B 10 puncte
c) Şoareci cu blană neagră şi coadă lungă ( BBss) sunt 1 din 16, deci probabilitate Durata diviziunii mitotice variază in funcţie de specie La gr âu, diviziunea mrtotică a unei celule
de 6,25% . somatice cu 2n = 14 cromozomi durează 60 de minute , dintre care : 8 minute metafaza; 18 minute
telofaza ; profaza - jumătate din durata diviziunii.
1 a) Enumera ţi cele patru etape ale mitozei în ordinea desfăşur ă rii acestora şi stabiliţi timpul
necesar desfăşurării profazei şi anafazei;
BS Bs bS bs b) Stabiliţi numă rul de cromozomi existenţi în placa metafazică şi tipul de cromozomi afla ţi în
BS BBSS BBSs BbSS BbSs metafaza şi anafază ;
c) Stabiliţi numă rul de diviziuni mitotice prin care dintr -o celulă -mamâ ţ 2n) se formeaz ă 128 de
Bs BBŞ s BBss BbSs Bbss ceIule -fiice .
bS BbSS BbSs bbSS bbss
bs BbSs Bbss bbSs bbss m1 '
Rezolvare

A.i. a) Mutaţia este procesul de apariţie a variaţiilor sau abaterilor stabile î n structura
411
.

materialului genetic sub influenţ a factorilor mutageni ş i care nu sunt consecinţ a ,

recombinărilor genetice. Factori mutageni fizici sunt radiaţiile neionizante (raze UV) , factori
mutageni chimici sunt agenţii alkilanţi, iar cei biologici sunt virusurile.
b) Daltonismul este o boală ereditară X -linkată, determinată de gena recesiv ă d,
apărută prin mutaţia genei normale , dominantă, d+ . Se manifestă prin incapacitatea tie a
diferenţ ia culoarea roşie de cea verde . Se mai numeşte cecitate cromatică.
Albinismul este o boală ereditară autozomală recesivă, care se manifest ă prin lipsa
pigmentului metanie din piele , păr şi iris.
c) Succesiunea genelor este: a-b-c; a b-e-d-c. -
2. a) Clasa Amphibia , cuprinde ordinele Anura, Urodela şi Apoda .
b) Amfibienii adulţi prezintă respiraţ ie pulmonar ă şi respiraţ ie cutanee şi se
deplasează prin înnot în mediul acvatic şi prin salturi în mediul terestru.
c) Broasca de lac face parte din supraclasa tetrapode, iar dezvoltarea ei se
1 realizează î n mediul acvatic prin procesul de metamorfoză .
B. a) Cele patru etape successive ale mitozei sunt: profaza = 30 min; metafaza = 8 min ;
anafaza = 4 min; telofaza = 18 min. 4
b) î n placa metafazic ă se afla 14 cromozomi bicromatidici, iar î n anafaz ă sunt 14
cromozomi monocromatidici.
c) 7 diviziuni mitotice .

348 '

349
 1
m
Varianta 86
4

Varianta 85 I

Păsările sunt vertebrate adaptate la mediul de via ţă aerian.

20 puncte
A 20 puncte * HME
I® ais
,,
§

a) Enumera ţi trei grupe de pă să ri. 1. Protisteie reprezintă un grup heterogen de organisme . •

> N 11 :1
b) Preciza ţi, pentru pă sări: două adaptări la locomo ţia prin zbor . tipui de respira ţie şi de a) Numiţi un reprezentant parazit al acestui regn şi boala produs ă de acesta .
b) Precizaţi modul de hrănite şi de înmulţire a algelor uniceiulare şi a eugienei verzi. I
w- reproducere. :•
m. c) Denumiţi un mamifer adaptat la mediul de via ţă aerian; preciza ţi două adaptă ri ase sale la c) Evidenţia ţi două adaptă ri ale sporozoărelor ia via ţa parazită .
1
acest mediu de via ţa.
.

ş m
«
Maladiile ereditare sunt determinate de muta ţii genice, care pot fi dominante sau recesive .
:
2. ¥.
;
2. Gregor Mendel a formulat primele legi ale eredităţii.
a) Preciza ţi manifestarea definitorie a: polidactiliei , albinismului, anemiei falciforme .
a) Enunţate una din legile mendeliene ale eredităţii. b) Selecta ţi maladiile ereditare recesive dintre urmă toarele: sindactilie, hemofilie, sindrom I
Down, daltonism; precizaţi în ce tip de cromozomi- se găsesc genele care determină
b) Definiţi no ţiunile: 'fenotip", “genotip” şi explica ţi de ce doi indivizi de mază re cu bob
neted maladiile selectata.
pot avea genotip diferit.
c) Alcătuite un text coerent , format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect ş i în
şi în corela ţie următoarele noţiuni: genă , homozigot , heterozigot , rece siv. corela ţie următoarele noţiuni: muta ţie, heterozomi, sindrom, autozomi. $;
; •

;•

B 10 puncte
B 10 puncte Jntr-o familie sunt patru copii, fiecare cu o grupa sangvină diferită . Stabiliţi următoarele: S
Intr -o familie în care ambii pă rinţi sunt să nătoşi se na şte un băiat daltonist . Stabili i -
a) grupa sangvină a părinţilor şi genotipui acestora ; -V
ţ
următoarele: b) genotipui grupelor sangvine ale celor patru copii; I
a) genotipui părinţilor şi a! băiatului daltonist; c) dacă părinţii sunt homozigo ţi şi/ sau heterozigoţi. 1
b) fenotipul şi genotipui celorlalţi descendenţi posibili;
c) procentul descendenţilor care pot manifesta boala . v â

Rezolvare *

Rezolvare
I . . a) Grupe de păsări: răpitoare de zi, răpitoare de noapte, scurmâîoare, înotătoare |
Â1 A „1. a) Reprezentanţi paraziţi ai protistelor: Trypanosoma gambiense produce boala
picioroange. i somnului; Trychomonas vaginalis care produce tricomoniaza.
b) P ă sările prezintă multiple adaptări la zbor , printre care: transformarea b) Algele uniceiulare se î nmulţesc asexuat, prin diviziune şi spori (exemplu;
.
membrelor anterioare î n aripi, oase pneumatice Ele respir ă prin plămâni şi se reproduc
sexual prin ouă , fecundaţia fiind internă.
Pieurococcus) sau sexual, prin gârneţi flagelaţi (exemplu: Chlamydomonas ). Euglena
verde se hrăneşte mixotrof (fotoautotrof Sa lumină şi heterotrof Sa întuneric) şi se reprc -
'

I
c) Adaptat ia mediul de viaţă aerian este şi liliacul, care prezintă un pliu tegumpnttr
susţinut de oasele membrelor şi coadă, de falangele lungi şi subţiri ale membrelor
f duce asexuat, prin diviziune directă longitudinală.
c) Cele două adaptări ale sporozoărelor la viaţa parazită sunt: structura corpului
f#
superioare precum şi reducerea densităţii oaselor, dezvoltarea puternică a muşchilor simplificată, hră nirea prin absorbţie - şi sunt foarte prolifice.
-
K
pectorali . 2. a ) Manifestarea definitorie pentru polidactilie o constituie prezenţ a unor degete
2. a) Legea purit ăţii gârneţ ilor: gârneţii conţin câte un singur factor ereditar deci suplimentare.
sunt puri din punct de vedere genetic. Manifestarea definitorie pentru aibinism o constituie absenţ a pigmenţilor
b) Fenotipul reprezintă totalitatea tră săturilor morfologice, fiziologice, biochimice melanici din piele, păr şi ochi.
şi de comportament, manifestate de c ătre un organism, la interac ţiunea dintre
genotip şi Manifestarea definitorie pentru anemia falciformă o constituie forma de seceră
mediu. Genotipui reprezint ă totalitatea genelor unui organism. Două plante de maz re a globulelor roşii.
ă
cu bob neted pot avea genotip diferit întrucât unul poate fi homozigot (cu ambii factori b) Sunt maladii ereditare recesive: hemofilia şi daltonismul. Genele care
dominanţi AA), iar celă lalt heterozigot ( cu un factor dominant şi altul recesiv Aa). determină apariţia acestor maladii sunt plasate î n heterozomul X şi se transmit pe linie
c) Dacă genele pereche sunt identice organismul este homozigot , iar dacă genele maternă.
pereche sunt diferite - una dominantă iar cealaltă recesiv ă organismul
- este heterozigot . c ) O mutaţie cromozomală numerică afectează atât autozomii cât şl heterozomli.
Ea ca efect apariţia unui sindrom.
B. a) Tatăl: XY; mama: XdX; băiatul: XdY . are
b ) 25% fete sănă toase; 25% b ă ieţi săn ătoşi; 25% fete purtătoare; 25% bă ţ
ie i B. a) Un p ărinte are grupa A ( II), genotip heterozigot LA /; celălalt are grupa B (III),
bolnavi de daltonism. |genotip heterozigot LBI.
c) 25% din descendenţi pot manifesta boala. b) Genotipurile grupelor sangvine ale celor 4 copii sunt: LALB , LAI , LBi , ii .
c) P ărinţii sunt heterozigoţi.

35
'

.
350

£5
'
 w
M l ,

Varianta 87

I;
A

1.
20 puncte

Mitoza este un tip de diviziune cariochinetică , ce are ca finalitate formarea a doua ceiule-fiice
asemănătoare cu celula -mamă .
a) Preciza ţi în ce tip de celule se desfăşoară mitoza ; stabiliţi dacă aceste celule
sunt haploide
Bl
sau diploide.
.
b) Preciza ţi c â te două caracteristici ale metafazei, respectiv ale ar afazei miî
c) Compara ţi profaza mitozei cu profaza I a meiozei, preciz â nd doua asemă nă
ozei.
1 a
deosebiri.
ri şi două
m
, 2. Viermii reprezintă un grup heterogen de animale nevertebrate , libere sau parazite .
! . a) Enumera ţi trei încrengături aie viermilor.
m
n b) Denumiţi un vierme parazit; preciza ţi două adapt ă ri ale acestuia la via a parazit .
ţ ă
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să
folosiţi corect
ş i în corela ţie urmă toarele no ţiuni: oiigochete . inele , cheti , terestru.

I 1
:i

B
10 puric ţ e
4 Se încrucişează un soi de trandafir cu frunze lucioase (I) şi flori galbene (r) cu un soi cu
frunze
mate (L) si flori ro şii (R) . Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele
* . .

se ob ţin organisme hibride. Stabiliţi următoarele :

caractere. în prima generaţie. Fi .
î a) fenotipul şi genotipui organismelor din prima genera ţie ( ) ;
b) tipurile de gâ rneţi formaţi de hibrizii din F
FY
-
^
c) numă rul combina ţiilor din F 2 care au frunze lucioase şi flori ro ş ; genotipui

m
ii indivizilor din F 2
a cu frunze mate şi flori galbene .

iI .
Rezolvare
1
* A.1. a) Mitoza se desf ăşoară î n celulele somatice care sunt dipiosde (2n) .
b) în metafaza mitozei, cromozomii bicromatidics sunt condensaţi la maximum
m şi
se aliniază î n plan ecuatorial, în placa metafazică. La sfârşitul metafazei începe desp
ărţirea
m* I î n plan longitudinal a celor două cromatide a fiec ărui cromozom, rezult
â nd doi cromozomi
- monocromatidici.
>ş
.
I î n anafază , cromozomii monocromatidici sunt atraşi simultan spre cei doi poli
ai celulei. La sfârşitul anafazei, cromozomii ajung la cei doi poli ai celulei; jumă
tate la
IUi-ify " polul apical şi jumă tate la cel bazai .
c) Profaza mitozei se aseamănă cu profaza I a meiozei prin: individualiza
rea
:3 cromozomilor şi prin î nceperea formării fusului de diviziune.
m Profaza I a meiozei se deosebeşte de profaza mitozei prin; formarea
cromozomilor bivalenţi şi schimbul reciproc de material genetic între cromozo
li
4,| şi cei paterni (crossing-over ). /nii materni I
::4 2. a ) Trei î ncrengături ale viermilor; î ncreng ă tura Platelmin ţi , î ncrengă tura
II
•

T
4i3
Nematelminţ i şi î ncrengătura Anelide. ş:

b) Limbricul este un vierme cilindric endoparazit care prezint ă următoarele

adaptări la via ţa pa razită ; nu are aparat respirator şi circulator şi au sistemul
1 reproducă tor
bine dezvoltat, cu sexe separate, dimorfism sexual şi foarte prolific . ( Acest exerci iu
ţ este
1 orientativ . Se poate da orice alt exemplu de vierme parazit din cele trei încreng turi) li
,v3
ă . 1
3

;• «« “> «r ">
 c) Oligochetele au corpul compus din inele şi prezint ă cheii. Aceştia reprezintă Varianta 88
o adaptare pentru deplasarea în mediul terestru.
,
B. a) în prima generaţie (F ) se obţin 100% indivizii heterozigoţi cu frunze mate şi A 20 puncte g
roşii. ( LIRr).
b) Tipurile de gâ rneţi formaţi din hibrizii din F1 sunt: LR Lr, (R şi Ir. 1.
:
• V
$
; Fungii reprezintă un grup heî arogen de organisme, r ă spâ ndite pe tot globul.
a
c) în F2 se obţin 3/10 combinaţii cu frunze lucioase şi flori roşii: HRR şi IIRr. a) Denumiţi tipul de organizare a corpului fungilor.
f i Genotipul indivizilor din F 2 cu frunze mate şi flori galbene este: LLrr şi Llrr. b) Preciza ţi cete două tipuri de nutriţie heterotrof ă ale ciupercilor şi câ te un exemplu de
reprezentant pentru fiecare tip de nutriţie identificat .
m -

§r< c) Compara ţi reprezentanţii regnului Fungi cu reprezentanţii regnului Plante , stabilind o

h
asemă nare şi o deosebire .
i
Sf 2, Gârneţii conţin doar unui din cei doi factori ereditari din perechea ini ţială .
m a) Numiţi legea eredităţii sugerată în enun ţ; preciza ţi numele celui care a elaborat o .-
i m. b) Preciza ţi tipul de diviziune celulară care are ca rezultat formarea gâ rne ţilor şi trei m
caracteristici a î e primei faze a acestui tip de diviziune. I
3
|
'

c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect V

şi în corela ţie următoarele noţiuni: fenotip. heterozigot. genă recesivă. homozicot.

I
' /
B 10 puncte
f
Intr-o familie , tat ăl este bolnav de hemofiiieiar mama este sănătoasă . Stabiliţi următoarele:
f .
.
'
a) genotipul pă rinţilor ; ;

b) fenotipul şi genotipul descendenţilor posibili din Fu

c) procentul descendenţilor, din prima generaţie , care pot manifesta boaia şi cauza
manifestă rii acestei maladii cu o frecvenţă mai mare Ia sexul masculin. A i,
'
W:
;

Scrieţi toate etapele rezolvării problemei. ia.,:

Wmm
.

Rezolvare
î

Â.1. a) Corpul fungilor este un tal format din hife, care formează un miceliu. Hifelepoî
fi unicelulare sau pluriceluiare, cu unul sau mai mulţi nudei.
i? : hi
4i
b) Nutriţ ia fungilor este heterotrofă : saprofită şi parazit ă. Mucegaiuri!© suni I%
saprofite, iar Claviceps purpureea este parazită şi produce cornul secarei. m
c) Fungii sunt eucariote pluriceluiare ca şi plantele. De a şemenea, se pot înmulţi
şi sexuat prin gârneţi ca şi plantele. (Pot fi date orice alte exemple de asemănări.)
2. a ) Gregor Mendel a elaborat legile eredităţ ii. î n enunţ este vorba despre prima Sl
lege , respectiv legea purit ăţii gârneţ ilor sau monohibridismul.
b) Gârneţii se formează prin meioză. Prima etapă a meiozei este reducţ lonală ,
iar prima sa fază este profaza I care se caracterizează prin: durată lungă, individualizarea
cromozomilor bivalenţi şi schimbul reciproc de material genetic între cromozomii materni
şi paterni ( omologi) .
c) înfăţişarea unui organism heterozigot sau homozigot constituie fenotipul. Gena
recesivă se manifestă fenotipic î n generaţia a doua (F ).
2

B . . a ) Genotipul tatălui: XhY \ genotipul mamei: XX sau X X.

*
b) în Fţ vor rezulta 50 % femei purtătoare ( XhY ) şi 50 % b ărba ţi să nătoşi ( XY ).
c) Dac ă mama este săn ă toas ă şi nepurt ătoare de genă pentru hemofiiie, to ţi
descendenţii sunt sănătoşi, deci procentul descendenţilor care pot prezenta boala este
0 %.

*:
I
354 ‘
355
1
 fF
.
SĂ
%y
Părinţi I '

mama XX XhY tată ! Varianta 89 i

Gârneţi A
20 puncte
m
» m fs
â

mm i
1

1. Mamiferele sunt adaptate la diferite medii de via ţă . m

a ) Da ţi câ te un exemplu de reprezentant pentru următoarele grupe
de mamifere: cetacee ,
insectivore , primate .
Copii XY b) Preciza ţi două adaptări structurale ale liliacului la mediul de vi2
r
\
ţă aerian , respectiv două
25% 25% 25 % adaptă ri ale balenei la mediu! acvatic.
fete să nă toase băieţi c) Compara ţi mamiferele cu reptilele , stabilind o deosebire şi o asem
fete băieţi ă nare între acestea .
purtă toare săn ă to şi purtă toare s ă nă toşi 2. Ciclul celular cuprinde ansamblul de transformări prin care trece o
celuia.
a ) Numiţi cele două etape aie cicluiui celular; preciza ţi transformările suferite
Dacă mama este sănătoasă, dar nepurtă toare de gen ă pentru hemofilie de cromatină pe
, 50% din parcursul celor două etape .
descenden ţi au hemofilie: 25% fete şi 25% băieţ i. b) Reprezenta ţi grafic structura unui cromozom bicromatidic; preciza i
ţ două componente ale
acestuia pe desen.
P ărinţi mama XhX XhY tatăl c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , î care
n să folosiţi corect
1; .
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: pă s ă ri Abraxas, heterozomi. -

Gameti B
'10 puncte
i
Intr- un cuplu sănătos , apare un băiat bolnav de albinism. Stabiliţi următoarele:
a) o manifestare fenotipică a albinismului, genotipurjle părin ţilor i genotipul
ş bă iatului;
I
Mi; .
II
- Copii
b) genotipul descendenţilor posibili; probabilitatea, în procente
sănă to şi;
, ca acest cuplu să aibă copii

| mJ c) inciden ţa apariţiei acestei maladii la cele două sexe şi motiva ia ă

ţ r spunsului .
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.
8 fete cu b ăieţi cu 1
. Pentru rezolvarea problemei folosiţi litere/' simboluri alese de voi.
m hemofilie hemofilie
;
r»
:

*-
Mu

50% copii 0
I
8
cu hemofilie
» P M
81
, Rezolvare
1
§§ ** v
A.1. a) Cetacee - balena; insectivore - cârti ţ a; primate - cimpanzeul ,
b) Adapt ările liliacului la mediul aerian:
I: ~v - oase subţiri şi uşoare şi carenă sternală;
- pliu tegumentar ce uneşte laturile corpului cu membrele anterioare ş
i
posterioare şi cu coada.
Adaptările balenei la mediul acvatic :
K . - membrele anterioare tranformate în lopeţi;
- piele nudă sub care se află un strat gros de grăsime,
c) Asemănare între reptile şi mamifere: sunt tetrapode
\i Deosebire î ntre reptile şi mamifere: reptilele sunt poichiioterme, iar mamiferele
î’ 4
'
i
homeoterme .
2. a ) Cele două etape ale ciclului celular sunt: diviziunea propriu-zis ă şi interfaza
fit } . f
Interfaza se desfăşoară în trei etape: presintetică (G1), de sinteză (S) şi
postsintetică ( G2). în etapa se sinteză are loc dublarea cantit
i ăţii de cromatină. în interfaza ,
cromatina este decondensat ă , iar î n timpul diviziunii cromatina este în mare pane
condensată şi spiralizată , formâ nd cromozomii.
il M
I H

356
81 357 :

J
 msti
1 fa) Cromozomul bicromaticfic este format din 2 braţ e (cromatide), unite In regiunea w.
mediană prin centromer
Varianta 90
3S
ÎS
5 A 20 puncte
centromer
i 1 Conservarea biodiversităţii constituie un obiectiv major al strategiei de protecţie a mediului din
România .
fl T
\
a ) Enumera ţi trei specii de plante , ocrotite prin lege , din Româ nia.
b) Da ţi patru exemple de parcuri na ţionale sau naturale de pe teritoriul României.

\ l ~ cromatidă
* c) Argumenta ţi necesitatea înfiinţă rii la nivel na ţional a unor astfel de arii protejate .

! * W-
2,
. După tipul de celulă , organismele se clasifica în procarjote şi eucariote .
c) Determinismul cromozomal al sexelor de tip Abraxas caracterizează păsările . a) Preciza ţi o asemănare şi două deosebiri între celula de tip procariot şi celula de ţip eucariot
| b) Enumera ţi regnurile ale că ror organisme sunt alcătuite din celule de tip eucariot .
Heterozomii la femele sunt XY, iar la masculi XX ,
ii

c) Alcătuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază , în care să folosiţi corect
i B. a) P ărinţii sunt heterozigoţi pentru mutaţie (sănătoşi dar purtători ; exemplu: Aa) şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: Monera , bacii , tuberculoză .
;
t ;
sar copilul este homozigot pentru mutaţie ( aa). 1I m
10 puncte
b) Genotipurile posibiie ale descendenţilor sunt: AA, Aa, aa; 75% dintre urma şi V

La om, sângele reprezint ă 8% din greutatea corpului. Marian are grupa sangvină AB (IV) şi c
vor fi s ănătos* !. greutate de 75 kg . El a donat 400 ml sâ nge la un centru de recoltare a sângelui. Stabiliţi
c) Boala este auî ozorna îă recesivă şi se transmite conform legilor mendeliene i următoarele:
ale eredităţii, motiv pentru care probabilitatea de apariţie la ambele sexe este egal ă. a) genotipul grupei de sâ nge pe care o are Marian ;
b) volumul fina ! de plasmă din sâ ngele ră mas în corpul lui Marian (după donare )
Schema de rezolvare: c) cantitatea de elemente figurate din sângele lui Marian (înainte de donare) .
I
sp
î;
;
Părinţi mama Aa Aa tatăl ;>

=
Rezolvare
Gamefi
*
i
A.1. a ) Specii de plante ocrotite prin lege, î n România , sunt; laricele, laleaua pestriţă
I ş i bujorul românesc.
b) Parcuri naţionale/naturale din România; Piatra Craiului, Coziâ, Cheile Bicazulu:
Copii Lacul Roşu, Munţii Apuseni. :r . i?

M
i c) Valoarea deosebită a capitalului natural al României a impus luarea unor
50% măsuri de protecţie a mediului la nivel regional şi naţ ional. Tendinţ ele actuale şi
25% sănătoşi, 25% conservarea biodiversit ăţii ia nivel european şi mondial au impus identificarea şl aplicarea
sănătoşi purtători albinotici unor metode şi instrumente de asigurare a utiliză rii durabile a resurselor naturale . Acestea
vizeaz ă protec ţ ia şi conservarea calităţ ii vieţii, asigurarea echilibrului ecologic şi
75 % sănătoşi combaterea poluării.
2. a) O asem ănare î ntre celula procariot ă ş i eucariot ă o constituie existenţ a
membranei celulare care prezint ă permeabilitate selectiv ă .
i-
r
i Deosebiri : celula procarită are un metabolism mult mai intens dec ât cea
| eucariotă; celula procariotă nu are nucleu ci un nucleoid, format dintr -o moleculă circular ă
de ADN şi care nu este delimitat de membrană şi prezint ă capsul ă peste peretele celular.
b) Regnurile ale c ăror organisme sunt alcătuite din celule eucariote sunt. Pro-
tista , Fungi, Plantae şi Animale.
c) Bacilul Koch care provoacă tuberculoza face parte din regnul Monera.

f; B. a) Genotipul grupei AB (IV) este:LALB .

b) 8% din 75 kg: 8 x 75: 100 = 6 I s â nge = 6000 mL. s ânge
&
6000mL - 400mL = 5600 mL sâ nge după donare
:

358 359
•
. 5
¥ m
I

Pasma reprezintă 55-60% iar elementele figurate 40 - 45 % din sâ nge.

5600 x 55 : 100 = 3080 mL plasm ă A
Varianta 91
.
20 punere M' î
I
5600 x 60 : 100 = 3360 mL plasmă

1 I
După donare, volumul de plasmă rămas este cuprins între 3080 şi 3360 ml. 1. Regnul Plantae este unu! dintre cele cinci regnuri ale lumii vii.
I
.
a) Enumera ţi organele vegetative caracteristice unei plante superioare .
c) 6000 x 40 : 100 = 2400 mL elemente figurate î nainte de donare
b) Clasifica ţi piastidele , după func ţia pe care o îndeplinesc .
6000 x 45 : 100 = 2700 mL elemente figurate î nainte de donare c) Preciza ţi două deosebiri între gimnosperrhe şi angiosperme. mm
î nainte de donare cantitatea de elemente figurate din sângele lui Marian este
cuprinsă între 2400 mL şi 2700 mL. 2. Celula stă la baza alcătuirii tuturor organsimelor vii.
a ) Enumera ţi cele trei componente fundamentale ale unei celule de tip eucar îof .
C
b) Preciza ţi funcţ ia pentru patru organite celulare delimitate de o singur ă membrană. |
|
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propozi ţii / o frază, în care să folosiţi corect
i
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: ADN rnitocondriai. ATP, fibre musculare.
x
B T9 cunete
:
Se încrucişează un soi de fasole cu tulpina înaltă (H) şi pă stăi gaibene (G) cu un soi de
cu tulpina scurtă (h) şi păstăi verzi (g) . Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere . în prima
fasole
*
genera ţie , F1 fse ob ţin organisme hibride . Prin încruci şarea între ei a hibrizilor din F , se obţin în F
1 2
16 combina ţii de factori ereditari. Stabiliţi urmă toarele:
a ) fenotipul organismelor din F ; ,
b) tipurile de gâ rneţi forma ţi de hibrizii din F,;
c) numărul combina ţiilor din F2 homozigote pentru ambele caractere .
Vi
h

iii t

I» Rezolvare
I A. 1. a) Plantele superioare au corpul diferenţiat în organe vegetative: rădăcină, tulpină,
-
,

I frunză, cu rol în hrănire.

s b) Piastidele , dup ă func ţ ia î ndeplinit ă , se clasifică în: fotosintetizatoars -
cloroplaste; nefotosintetizatoare - cromoplaste ( colorează), leucoplaste ( depozitează
i substanţ e).
m wv \
c) Angiospermele sunt superioare gimnospermeior î ntrucât au să mânţa închisă
N î n fruct şi au vase conducătoare lemnoase perfecte numite trahei. Gimnospermele nu
i
[t • diferenţiază fruct şi conţ in şi traheide - vase lemnoase imperfecte.
2. a) Celula eucariotă este alcătuită din trei componente fundamentale: membrană,
citoplasmă , nucleul.
b) In componenţ a citoplasmei eucariote există organite celuiare comune delimi-
tate de o singur ă membrană, şi anume: lizozomi ce conţ in enzirne hidrolitice şi au rol îr:
digestia intracelulară; dictiozomi cu ro! în biosinteza poiizaharidelor, prelucrarea proteinelor
şi lipidelor, biosinteza peretelui celular şi î n secreţie; reticulul endoplasmic rugos implicat
în secre ţia de citomembrane şi secreţ ia de proteine; reticulul endoplasmic neted implicat
î n sinteza de lipide ş i î n detoxifierea celuiei; vacuole cu rol în depozitarea apei, a unor
ioni şi a unor substanţ e organice .
c ) ADN-ul rnitocondriai controlează sinteza enzimelor oxidoreducă toare din
mitocondrii care oxideaz ă substanţ ele organice , produc â nd energie ce se stochează ~r 11
ATP , utilizată şi pentru contrac ţia fibrelor musculare.
B. a ) Fenotipul organismelor din Fr plante cu tulpină înaltă si păstăi gaibene.
,
b ) Tipuri de gâ rneţ i î n F : HG ; Hg ; hG; hg.
c) 4 combina ţ ii: HHGG, HHgg, hhGG , hhgg.

360
361
I

Varianta 92 Varianta 93
A 20 puncte
20 puncte
1. Virusurile sunt entităţi infec ţioase situate ia limita dintre viu şi neviu.
Celula eucariotă conţine organite celulare, fiecare îndeplinind o anumită funcţie. a) Clasifica ţi virusurile după materialul genetic conţinut. ' ţr

a) Clasifica ţi plastidele după rolul pe care îl îndeplinesc. b) Da ţi patru exemple de viroze posibile la om.
b) Compara ţi structura cloroplastului cu cea a mifocondriei, precizâ nd două asemă ă
n ri şi două c) Prezenta ţi trei particularităţi structurale/ func ţionale ale virusurilor .
deosebiri.
c) Explica ţi în ce constă rela ţ ia func ţională între cloroplast şi mitocondrie . 2. Diviziunea celular ă este o însuşire fundamentală a lumii vii. '
a) Compara ţi mitoza şi meioza , după tipul de celule care rezultă în urma acestor procese .
Moluştele sunt animale nevertebrate adaptate mediului acvatic şi mediului terestru. b) Realizaţi schema meiozei; precizaţi fazele meiozei I.
a) Enumera ţi trei clase de moluşte. c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii ) o frază , în care să folosiţi corect
j
b) Exemplifica ţi, pentru fiecare clasă de moluşte, câte un reprezentant.
şi în corela ţie următoarele noţiuni: cromozomi, game ti , meioză .
!
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază , în care să folosi i
* ţ corect 10 puncte
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: tentacule , ventuze , specii comestibile. B •
I
Matei a aflat că lentilele de la ochelarii bunicilor lui sunt diferite de ale sale. Ştiind că în cazul
I B bunicii, razele focalizează înaintea retinei, în cazul bunicului în spatele retinei, iar la Matei
10 puncte
Tata are grupa sangvină B (III), iar mama O (i). Bunica din partea tată lui are grupa sanguin
cristalinul nu are suprafa ţa perfect sferică , stabiliţi urmă toarele :
O (I) . Stabiliţi urmă toarele :
ă a) defectul de vedere de care sufer ă Matei;
b) defectele de vedere de care sufer ă bunicii;
a) genotipurile părinţilor;
b) genotipurile descendenţilor posibili;
c) lentilele pe care le poartă Matei precum şi lentilele pe care le poartă fiecare dintre bunicii
să i pentru a-şi corecta defectele de vedere .
"
J
:
c) fenotipuriie posibile ale bunicului din partea tată lui.
t 1
Rezolvare *1
A .1. a) După materialul genetic conţinut, virusurile se clasific ă în: dezoxirsboviriisun m
1
Rezolvare (virusuri cu ADN) şi ribovirusuri (virusuri cu ARN). :
m b) Viroze posibile la om: hepatita B, gripa , herpesul, variola . i
i A .1. a) După rolul îndeplinit, plastidele se clasifică în: cioropiaste, c) Particularit ăţi structurale ale virusurilor:
cromoplaste,
: leucoplaste şi în proplastide. W - model de organizare acelular; . «a
b) Cloropiastele se aseamănă cu mitocondriile prin prezenţ a unei membrane n - înveliş proteic: capsida;
duble şi a unui ADN propriu; ele se deosebesc prin natura enzimelor pe care le conţ
prin structurile care se diferenţ iaz ă din membrana lor internă (criste în
in şi m
m
-
lipsa organitelor citoplasmatice.
Particularităţi func ţionale ale virusurilor:
i ii
\
mitocondrii si
membrane tilocoidale î n cioropiaste). - patogenitate; $
c) La nivelul cloroplastului are loc sinteza de substanţ e organice î
n urma - lipsa metabolismului propriu;
procesului de fotosinteză, aceste substanţ e sunt folosite de mitocondrii
care în urma - incapacitatea de reproducere ( independenţ a de o celulă gazdă);
procesului de oxidoreducere produc energie ce se stocheaz ă în ATP
. - devierea metabolismului celulei infectate;
2. a) încrengătura moluşte cuprinde trei clase: clasa Gas î eropoda , ciasa Bivalvia - plasticitatea genomului viral (poate suferi mutaţii).
(Lamelibranhiata) şi clasa Cephalopoda. 2. a) In diviziunea mitotic ă rezultă celule somatice diploide, iar î n diviziunea ceiuiară
b) Clasa Gasteropoda - melcul de livadă . meiotic ă rezult ă celule reproduc ă toare ( gârneţ i) haploide .
Clasa Lamelibranhiata - scoica de lac. b) Schema meiozei:
Clasa Cephalopoda - sepia . celule-fiice
c) Unele moluşte, precum cefalopodele, prezintă tentacule care au pe ele
ventuze,
iar altele, precum melcul de livadă , stridiile, midiile sunt
comestibile.
B . a) Genotipurile părinţilor: tatăl - LBI; mama II.
-
b) Genotipurile descendenţilor : LBI; II.
c) Fenotipuriie bunicului din partea tatălui pot fi: grupa S (Iii) şi grupa
AB (IV).

etapa etapa
redac ţională ecvaţională
362
363
 —
Fazele melozei I sunt: profaza I, meî afaza i, anafaza !, î eiofaza
c)^ In urma melozei rezult ă gâ rneţii al c ă ror numă
i. Varianta 94
r de cromozomi este redus Sa
jumă tate.

U
|i

B. A
a) Matei sufer ă de astigmatism.
b) Bunicul are hipermetropie, iar bunica suferă de miopie 1. Muta ţiile reprezintă sursa primară a variabiiităţii organismelor .
.
c) Matei poarta lentile cilindrice, bunicul poarta a) Clasifica ţi factorii mutageni.
lenile convergente ( convexe
^
iar bunica poartă lentile divergente (concave) . b) Caracteriza ţi muta ţ iile , după nivelul de organizare a materialului genetic afectat .
c) Da ţi trei exemple de factori cu potenţial mutagen . c
2. Reptilele sunt vertebrate tetrapode.
* a ) Enumera ţi patru categorii sistematice de reptile.
b) Exemplifica ţi, pentru fiecare grupă de reptile , câ te un reprezentant .
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii/ o frază , în care să folosiţi corect
şi în corela ţ ie urmă toarele noţiuni: plămâ ni, solzi comosi, branhii . a
tt 4
B 10 puncte
> Se încrucişează un soi de mere cu fructe rotunde ( R) şi galbene (G) cu un soi de mere cu
fructe ovale (r) ş i ro şii (g) . Pă rinţii sunt homozigo ţi pentru ambele caractere . Stabiliţi următoarele :
I
I
a) genotipul pă rin ţilor ;
b) tipurile de gâ rneţi forma ţi de hibrizii din Fi; i
M c) numă rul combina ţiilor din F 2 care au fructe rotunde şi roş ii şi genotipul organismelor am r :?
1 cu fructe ovale şi galbene . .
£ ŞP
{

i
!< 4 I
mm
1 !

!
li Rezolvare ii
?
r A.1. a) Factorii mutageni sunt: fizici, chimici şi biologici,
b) După nivelul de organizare mutaţiile sunt:
ii
%
IV '

- genomice : afectează numă rul de cromozomi prin apariţ ia sau dispariţ ia a 11

• ' '
;/
1- 2 cromozomi;
- cromozomiale: afecteaz ă structura cromozomului prin ruperea (beletia ) unui
braţ cromozomial;
- genice: afectează structura şi funcţionarea unei gene dominante sau recesive.
î j gi;
'
c) Exemple de factori cu potenţ ial mutagen: radiaţ iile ionizante , antibioticele n
virusurile .
2. a ) şi b) Ordinul Lacerîilieni: Lacerta viridis (guşterul) . Iii
Ordinul Ophidieni: Vipera amodites ( vipera cu corn).
Ordinul Chelonieni: Testudo Hermani ( ţ estoasa de uscat).
Ordinul Crocodilieni: Crocodilus niloticus ( crocodilul)
i 1

c ) La vertebratele terestre branhiile sunt î nlocuite de plă m â ni, iar tegumentul la

reptile prezintă sojzi corno şi. sa
B. a ) Fenotipul părinţilor: RRGG; rrgg.
b) Tipuri de gâ rneţ i formaţi de hibrizi din Ft : RG, Rg, rG , rg .
c ) î n F2 sunt 3 plante cu fructe rotunde şi roşii.
11 ii
>
Genotipul plantelor din F ? cu fructe ovale şi galbene este rrGG sau rrGc . :

364
365
.
as
 Im
§
Varianta 95 Varianta 96
A 20 puncte 20 puncte
A
m 1, Numeroase specii de viermi pot produce parazitoze la om şi animale .
1. Numeroase boli genetice au drept cauze muta ţii ale genelor*
a) Clasifica ţi viermii după forma corpului. a) Da ţi două exemple de boli genetice produse de mutaţii numerice hetefozomale.
b) Enumera ţi trei parazitoze produse de viermi la om. b) Preciza ţi cauza şi o manifestare a anemiei falciforme .
c) Da ţi două exemple de adaptă ri ale viermilor la via ţa parazitar ă . c) Notaţi, în cazul daltonismului, genotipurile pentru: femeie sănă toasă, dar purtă toare a
î '
genei; bă rbat bolnav; bărbat s ănătos; femeie sănătoasă . ’
2. Mitocondriile sunt organite celulare care conţin acizi nucleici. 2. Membrana celulară este o componentă fundamentală a celulei .
a) Preciza ţi trei caracteristici structurale/ funcţionale ale mitocondriilor. a) Numiţi cele două substanţe de bază prezente în membrana celulară .
b) Enumera ţi cele trei tipuri de ARN existente într- o celulă . b) Precizaţi câte o substanţă chimică din structura peretelui celular la bacterii, fungi şi plante.
c) Alcă tuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o fraza, în care să folosiţi corect c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect
.
jga::. •'
"

şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: cioroplaste , mitocondnl, respira ţie fotosinteză.
, şi în corela ţie următoarele no ţiuni: cristft nori, dublă .

B 10 puncte B 10 puncte
I Sorin nu este lă sat de mama lui să se joace cu ceilalţi copii. O tă ietur ă sau lovitură puternică îi Se încrucişează un sol de tomate cu fructele ovale (O) şi roşii (R) cu soi de tomate cu fructe
poate determina o hemoragie abundentă şi necontrolată , care poate avea consecinţe fatale . Ştiind
că nici unul dintre pă rinţi nu prezintă aceste simptome , stabiliţi următoarele:
I rotunde (o) şi galbene (r). Părinţii sunt homozigo ţi pentru ambele caractere. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din Fi ;
a) maladia ereditară de care suferă Sorin; genotipu î acestuia;
b) tipurile de gârneţi forma ţi de hibrizii din Fi;
b) genotipurile părinţilor; c) raportul de segregare fenotipic din F2 şi numărul de combina ţii homozigote pentru ambele
!
!t|
c) genotipurile celorlalţi descendenţi posibili ai acestei familii. caractere din F 2. ' '

Rezolvare Rezolvare
A.1. a) Clasificarea viermilor după forma corpului: laţi, cilindrici, inelaţi. A.1. a) Boli genetice: sindrom Turner, sindrom Klinefelter.
b) Trei parazitoze produse de viermi la om: asearidioză, teniază, elefant î ază. b) Cauza: mutaţie în gena care sintetizează hemoglobina ; manifestare: globule
c) Două exemple de adapt ări ale viermilor la via ţ a parazitar ă: dezvoltarea m
roşii în formă de secer ă.
sistemului reproduc ător şi reducerea sistemului digestiv şi respirator . c) Femeie sănătoasă, dar purtătoare a genei daltonismului ; X% b ărbat bolnav :
2 . a ) Caracteristici structurale ale mitocondriilor : membrană dublă, plierea XdY, bărbat s ănătos: XY, femeie să nătoasă : XX.
membranei internei formând criste mitocondriale, prezenţ a enzimelor oxidoreducătoare. 2. a) Cele două substanţ e de bază din membrana celulară: proteine şi lipide.
Caracteristici funcţ ionale ale mitocondriilor: respiraţie celular ă , eliberare de b) Mureină , chitinâ, celuloz ă.
energie, autoreplicaţ ie . c) Mitocondriile sunt organite citoplasmatice cu membrană dublă; membrana
b) într-o celulă exist ă trei tipuri de ARN: ARN mesager, ARN ribozomal, ARN internă formează invaginaţii numite criste. Membrana dublă prezintă şi nucleul, dar aceasta
transportor. are numeroşi pori.
c) Mitocondriile sunt organite cu rol î n respiraţ ia celular ă, iar cloroplastele sunt
organite cu roi în fotosinteză. B. ,
a ) Fenotipul organismelor din F : ovale şi roşii.

B. a ) Sorin suferă de hemofilie; genotip XhY.

b) Mamă purt ătoare: XhX ; tată sănătos: XY.
^
b) Tipurile de gârneţi ( din F : OR, Or , oR , or.
c) Raportul de segregare fenotipic din F2: 9:3:3: 1; num ărul de combina ţi!
homozigote: 4.
c) Genotipurile celorlalţi posibili descendenţi: XhX , XhY , XX , XY .

366 367
I . ..

i' 6'ilwj
20 puncte
A

Monerele sunt cele mai vechi forme de viaţă.

'
14
1.
corpului .
a) Enumera ţi cele trei tipuri de bacterii după forma
b) Comparaţi structura celulei procariote cu structura
celulei eucariote , precizâ nd o
asem ă nare ş i trei deosebiri .
c) Menţiona ţi trei aspecte legate de importan ţa bacteriilor
.

, este considerat p ă rintele geneticii.

2. Gregor Mendel, un călugă franciscan
r
a) Definiţi no ţiunile: monohibridare , genotip .
o plant ă homozigotă cu bobul neted (N) şi o
b) Realiza ţi, pâ nă în F1 schema încrucişă rii dintre
t

plantă homozigot ă cu bobul zbâ rcit (z) .

ii / o frază , în care să folosiţi corect şi în
m c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propozi ţ
ă fenotip , grupe sangvine .
corela ţie următoarele no ţiuni: codominant ,

3 10 puncte
B
ă de daltonism ş i are grupa sangvină A (II
) , iar mama este purtătoare a genei pentru
Tat ă l sufer
tat ă lui are grupa sangvină O (I) . btabiliti
hemofilie şi are grupa sangvin ă O (I) . Bunicul din partea
următoarele :
1 a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile aie copiilor:
hemofilie, respectiv ai genei pentru
Si c) probabilitatea apariţiei copiilor purt ători ai genei pentru
daltonism în aceast ă familie .

i 1
«
! l
wm * Rezolvare
ir- . ( bastona ş) şi spiralate .
m A.1. a) După forma corpului, bacteriile pot fi: sferice, alungite
celulei procariote şi a celulei eucariote: ambete au
;

b) Asemănare între structura

t ii iii
ribozomi.
li ă , fă r ă curen ţi
4 Deosebiri: citoplasm ă la celula procariotă este dens
m
eucariot ă este fluidă ; nucleul la celula eucariot ă are membrana
citoplasmatici, iar la cea
organite citoplasmatice cu
proprie , la cea procariotă, nu; numai celula eucariotă are
r

membrană dublă .
c) Bacteriile au rol de descompună tori; produc alterarea
alimentelor; bacteriile
parazite produc boli la plante , animale şi om .
2. a) Monohibridarea = î ncrucişarea î ntre doi indivizi din
aceea şi specie care se i
deosebesc între ei printr -un singur caracter .
Genotip = totalitatea genelor unui individ
b)
Părinţi • i

Gameti M

m
6'
'

369 i

y
 i#

Varianta 98
-
#
?
*
apariţia unui nou fenotip: grupa sangvină AB . " .
* ->c.~niu antâ f adică
B. a) Tata - daltonist; XdY, grupa A (II); A 20 puncte
$
LAI.
i
n Marna - purtă toare hemofilie; XnX, grupa
0 flV ll 1. Alexander Fleming descoper ă la începutul secolului trequt penicilina , folosind o cultură de
^ 9laPele
r3?

II de sân9e Posibile ale copiilor

ll
'
A (II) si 0 ( I ) mucegai verde,
50% copii purtă tori ai penei peni ' a) Nota ţi, pentru mucegaiul verde , regnul din care face parte , alcătuirea corpului , tipul de nutriţie.
li hemofife, respectiv daltonism.
m
dl b) Da ţi două exemple de baziodiomicete ; preciza ţi un aspect legat de importanţa lor .
11 (
:l
c) Preciza ţi o asemă nare şi o deosebire între ascomicete şi bazidiomicete .
e
I 2. Majoritatea plantelor se hr ănesc fotoautotrof.
?: a) Clasifica ţi leucoplastele după tipul de substan ţă organică pe care o depozitează .
I b) Preciza ţi patru elemente structurale ale cioroplastului.
c) Alcă tuiţi’ un text coerent, format din două propoziţii / o fraz ă , în care sa folosiţi, coredt
r"
.
şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni cloroplast , mitocondrie energie.
: B 10 puncte
Maria are grupa sangvină B (III), iar fratele ei grupa O (I). Stabiliţi următoarele :
i a) genotipurile celor doi fra ţi;
b) două combina ţii posibile ale grupelor de s â nge ale părinţilor ;
: li c) volumul de elemente figurate din sângele Măriei, ştiind că volumul sangvin reprezintă 8%
din greutatea corporală, iar Maria are 54 de kg.
m
m
Y

i :

Bl
m». & -î
% '
s
:
Rezolvare
I
i

I
i? Â.t, a) Mucegaiul verde - regnul: fungi; alc ă tuirea corpului - hî fe piuriceiulare rami-
S;

M ficate; tip de nutriţie: saprofită; 1

b) Exemple de bazlodomicete: rugina grâ ului ( Puccinia graminis ) , ciuperca de S: “:

bălegar ( PsaHioî a campestris ) .

te
' Importanţă; multe sunt comestibile.
c) Asemănare: corpul este un tal alcă tuit din celule numite hife.
Deosebire: ascomicetele formează ascospori, bazidiomiceteie formează
bazidiospori. i

2. a ) Clasificarea leucoplastelor: amiloplaste ( amidon ) , oleoplaste (lipide ) ,

proteoplaste (proteine ).
b) Patru elemente structurale ale cioroplastului: membrană dublă , stromă , tilacoizi ,
grana .
c) Dintre organitele citoplasmatice cu membrsţp ă dublă , amintim cloropiastui -
cu rol î n procesul de fotosinteză şi mitocondria - care realizează descompunerea
moleculelor organice pentru obţinerea energiei stocată în moleculele de ATP.
B. a ) Maria: LBI; fratele Măriei: II.
b ) LBI x LBI sau LBI x II ,
c) Volumul de elemente figurate din sâ ngele Măriei: 1 ,73- 1 ,94 L .
(

370 »:

371
 Varianta 99
Varianta 100
20 puncte 20 punciz
1. Diviziunea celulară asigur ă î nmul ţ irea celulelor . A
a) Precizaţi organele în care are
Moluştele sunt un grup de nevertebrate bine reprezentat în diferite medii de viaţă.
loc meioza in corpul unui mamifer
bă rbătesc . de sex femeiesc, respectiv l
a ) Enumera ţi trei grupe (clase) de molu şte .
b) Caracteriza ţi profaza .
stabilind patru modificări produse la nivelul
c) Compara ţi anafaza I a meiozei celulei b) Preciza ţi cele trei p ă r ţi ale corpului moluştelor .
cu anafaza II a meiozei; stabili i o
ţ asemănare şi o deosebire . c) Menţiona ţi tipurile de respira ţie caracteristice celor trei grupe (ciase) de moluşte
2. Maladiile genetice sunt determinate de
restructurări ale materialului genetic. 2. Sindromul Down este o maladie genetică determinată de o mutaţie.
* a ) Enumera ţi patru maladii produse
de muta ţii genice . m a) Precizaţi tipul de muta ţie ce determină apariţia acestei maladii .
b) Clasifica ţi agenţii mutageni. b) Explica ţi mecanismul care determină aceast ă muta ţie .
i
c) Alcătuiţi un text coerent , format , î care să folosiţi corect
din două propoziţii / o frază , în care C) Alcă tuiţi un text coerent , format din două propoziţii / o frază n
şi în corela ţie următoarele no ţiuni: sindrom să folosiţi corect
Klinefelter , heterozomi, meioză . şi în corela ţie urmă toarele no ţiuni: heterozom. femei , maladie , coagularea s â ngelui , barbă ti.

B
Se încrucişează un mascul aparţinând 10 puncte
• 10 puncte
4
m femelă aparţinând unei rase de iepure unei rase de iepuri cu blană neagr
având blan ă albă şi urechi lungi
ă şi urechi scurte cu o
B
Un bă rbat cu ochii alba ştri (bb) şi cu grupa de sâ nge AB (IV) se căsătoreşte cu
o femeie cu
urechi scurte nu se pot manifesta dec . Caracterele blană albă şi
li â t în stare homozigot ă . Pă rinţii sunt ochii negri (BB) şi cu grupa de sâ nge A (II) (heterozigot). Stabiliţi urmă toarele:
ambele caractere. Folosind litere/ homozigo ţi pentru
î I simboluri alese de voi, stabiliţi următoarele : a) genotipul celor doi indivizi;
l* w " a) genotipurile pă rinţilor ; I b) tipurile de gâ rneţi forma ţ i de fiecare dintre ace ştia ;
r- V i
' b) genotipul şi fenotipul indivizilor
din F ; , o ) probabilitatea apariţiei descendenţilor cu grupa 0 (I) , respectiv a celor cu ochii negri.
Scrie ţi pe foaia de examen toate etapele rezolvării problemei.
c) procentul de organisme dublu
homozigote din F2; fenotipul lor .
-4
H
Rezolvare
Rezolvare
1 A.1. a) Meioza are loc î n ovare ( î
n corpul unui mamifer de sex femeiesc .1. a) Trei clase de molu şte; gasteropode , lamelibranhiate şi cefalopode.mi
•

testicule ( î n corpul unui mamifer de ) , respectiv

4 sex masculin).
b) în profaza au loc următoarele b) Corpul moluştelor este format din cap , masă viscerală şi picior .
U
.
* - dezorganizarea membranei
modificări ia nivelul celulei c ) Respira ţie prin manta vascularizatâ , cu rol de plămân , la gasteropode terestre
* nucleare; Respiraţie prin branhii la gasteropode acvatice , lamelibranhiate şi cefalopode
- nucleolilor;
2. Timpul de mutaţie: aberaţie numerică autosomală (trisomie).
a )
4
- individualizarea cromozomilor; b) Mecanismul care determină această mutaţie este separarea eronată a cromo
-

organizarea filamentelor fusului

-
zomilor în timpul mitozei şi meiozei , celulele fiice rezultate av ând 45 , respectiv ?
%•
de diviziune . - 4 de
rit c) Asemănare între anafaza I a meiozei
găsesc la jumătatea drumului şi anafaza II a meiozei cromozom
i se
I
I cromozomi .
dintre ecuator şi cei doi poli. !
i c ) Hemofilia este o boală determinată de o genă recesivă plasată pe heterozomu .

"- V
Deosebire . î n anafaza I migreaz ă cromozomi incapacitat de coagulare a sâ ngelui Maladia se manifest ă ia
migrează cromozomi bicroma î ldici iar î n anafaza II X şi se manifestă prin ea .
monocromatidici.
L,
2 . a ) Maladii produse de mutaţii
genice : polidactilie , sindactilie ,
I , bărbaţi , femeile fiind purtătoare ale genei .

falciformâ . albinism , anemia B. a ) Bărbatul: bbLALB ; femeia : BBLA ! .

b) Agenţii mutageni pot fi: fizici b ) B ă rbatul : bLAbLB ; femeia : BLABI .
, chimici şi biologici.
c ) Grupa 0 ( I ) nu poate apă rea î n descenden ţă pentru că tată! nu are gena I , iar
to ţi descenden ţii vor avea ochi negri pentru că mama este
homozigotă pentru gena
c) î n cazul nondisjuncţiei celor
doi heterozomi X ai marnei în timpul
apărea î n descendenţă băieţi cu meiozei , pot dominantă . Pă rinţi BB
I j sindrom Klinefelter.
B. aa - blană albă , bb - urechi scurte ,
a) Masculul: AAbb . Femela ;
aaBB.
AA - blană neagră , BB - urechi lungi .
Gârne ţi g
v»
b ) Genotip : AaBb , fenotip: blan
ă neagră şi urechi lungi.
c) 25 % organisme dublu homozigote
fenotipul tată lui; 1 / 4 blană albă , din F2; fenotip: 1/4 fenotipul
urechi scurte; 1/ 4 blană neagră , mamei; 1/4
urechi lungi . I
372
i1
:

373
I

fi- ;
t
V
i r '-'

l i
vie” după următorul plan;
Alcătuiţi un eseu cu tema “Respira ia în lumea
ţ
i
î
!
definiţia respira ţiei;
; denumire, ecuaţii chimice ;
a cele două tipuri fundamentale de respira ţie nare ; localizarea
i sistemul respirator la mamifere: enumerare căi respiratorii extrapulmo
m ale acestora ;
plămâ nilor şi precizarea a patru caracteristici structurale
m două etape şi câte o caracteristic ă
f mecanismul ventilaţiei pulmonare: denumirea celor
pentru fiecare ;
, precizarea unei cauze şi a unui
o afecţiune a sistemului respirator ia om denumire
;

simptom.
m

Rezolvare

Eseu; Respiraţ ia î n lumea vie

Ei
mobilizează energia stocată
Respiraţia este procesul prin care organismele
9

.
substanţe organice, î n vederea utilizării acesteia ă;
L
în lumea vie există două tipuri de respiraţie: aerobă şi anaerob , î n prezenţ a oxigenului
total ă a unor substan ţ e organice
- aerobă: reprezintă oxidarea ă :
K rezultând substanţ e anorganice şi energie; ecuaţia chimic
substanţe organice + 02 C02 + H20 + energie
I

substanţe organice, cu formarea tot a

- anaerobă: reprezintă oxidarea parţială a unor
\ Cţ /: -; Yî :

eliberarea unei cantităţi mici de

unor compuşi organici, dar şi a C02 (eventual) şi cu
energie; ecua ţ ia chimică:
substanţă organică A -» substanţă organică B + CO,
+ energie
, faringele, laringeie , traheea
• Căile respiratorii extrapulmonare: cavităţile nazale
:

m
bronhiile
l de două pleure. Caracteristicile
I
• Plămânii sunt situaţi în cavitatea toracică şi acoperiţi
lobi segmente şi lobul !; conţ in ramificaţ ii ale bronhiilor
structurale ale plămânilor: forma ţ din
i ,
doar ţ esut muscular neted; sacii
numite bronhiole care nu prezintă inele cartilaginoase
schimbu rile de gaze (prezintă perete
pulmonari (alveolari); alveolele pulmonare realizează
gazele respirato rii ).
alveolo-capilar subţire şi permeabil pentru
ă constă în dou ă mi şc ări respirato rii: inspiraţia şi expiraţia;
• Ventilaţia pulmonar
diafragm ului şi a altor muşchi (de
- inspiraţia: proces activ, realizat prin contracţ
ia
) care rotesc şi orizonta lizeaz ă coastele;
exemplu a celor intercostali externi ri.
muşchilor inspirato
- expira ţ ia : proces pasiv, realizat prin relaxarea
v:•

arborelu i bron şic; simptorne - tuse

( • Bronşita: cauza apariţiei - inflamarea mucoasei
i :
• •• i
uscat ă sau cu expectora ţii; dureri de cap ; febr ă . »

;
-
îi
?- *
.i ;'-i : m 375

U
 Varianta 2 Varianta 3
i
Alcătuiţi un eseu cu tema "Circula ţia la mamifere" dup ă torul plan .
ă urmă torul plan: şi mişcarea la plante ” după urm
- definiţiile circula ţiei duble şi complete ; Alcă tuiţi un eseu cu tema “Sensibilitatea wmm m n
;
- inima: localizare , denumirea celor patru cavit i şi
ăţ a valvulelor prezente la nivelul orificiilor - definiţia sensibilităţii ia plantelor
plante
celulelor mobile: clasificare general
ă după modul de

1
de comunicare între camerele inimii: mişc ă ri caracteristice
manifestare a mişcă rilor în funcţie
şi
de acţiunea stimulului; mii
' n
vasele de sânge care vin şi pleacă la/ de ia inimă : ;
denumire şi corela ţia cu camerele inimii mobile : exemplu şi denumire în funcţie de stimuli
cu care comunică ; o mişcare a celulelor exemple , denumiri în funcţie
de stimuli;
patru mişcări ale organelor plantei :
sângele: enumerarea tuturor componentelor
o afecţiune a sistemului circulator la om:
un rol pentru fiecare componentă;
o corelaţie între mişcare şi procesul
de fotosinteză la plante . î h;
1

denumire, precizarea unei cauze şi a două

simptome.
m
1
Si .
iKfsSj
m
I
1
Rezolvare Rezolvare
#'.S mS
m la plante
tiseu: Circulaţia ia mamifere Eseul: Sensibilitatea şi mişcarea
?

.
i
w-
(informa ţi!)
• Circulaţia dublă; sângele trece de organismelor de a reacţiona la stimuli
- două ori rprin inima, în cadrul
o«u« u celor două
circulaţii • Sensibilitatea este proprietatea
- mică şi mare şi completă: sângele neoxigenat
nu se amestecă cu cel oxigenat . I primiţi din mediu. (mişcări pe
i m mai multe tipuri de mişcări: tactisme
• Inima: situată î n cavitatea toracică , î ntre
cei doi plămâni; • Plantele răspund la stimuli prin organelor plantei ) şi
|Ş7 %
*i
- prezintă patru cavităţi ( două atrii şi două ventricule) separate prin m ă celulele mobile); tropismele (mi
şcări orientate ale
. care ie realizeaz
; r: L
ir.nlarp ram valve amo
atri - i
.

~s* trecerea sâ* ngelui plantei) .

ventriculare care permit nastiile (mişcări neorientate ale organelor
'
-
doar din atrii îm,, , gârneţii
nArn
ventricule
- din ventriculul stâng porneşte artera aortă ce transportă sânge
»UUI ;
WH
mi şc ă rile pe care ie realizează celulele mobile, cum suni
• Tactismele sunt .
11
I ventriculul drept porneşte artera pulmonară cu sânge încă
oxigenat, iar din
(gametul masculin este atras chimic
de cel feminin - chimiotactism
pozitiv )
rcat cu dioxid de carbon; plantei (tropisme) pot fi :
- în atriul drept sosesc venele cave (superioar
ă şi inferioar ă) ce transportă sâ nge • Mişcările orientate ale organelor : pozitiv (floa
de direcţia de acţiune a luminii
•
*
cu substanţe nutritive şi dioxid de carbon, iar î n
atriul stâng sosesc patru vene pulmonare - fototropisme - mişcări determinate);
I%
m:
ce transportă sânge oxigenat de la plămâni. m rea -soarelui) şi negativ (rădăcinile ţiei; pozitiv
n de direcţia de acţiune a forţei gravita
• Sângele este alcătuit din plasmă şi m - geotropisme - mişcări determinate
r.
;

i
s •%
? elemente figurate:
- plasma: transportă nutrimente, substan
ţ e rezultate din cataboiism precum şi
m la rădă cini şi negativ ia tulpini;
ăcinilor spre sursa de apă;
I hormoni; factori plasmatici ai coagulării; - hidrotropism - orientarea răd
dăcinilor spre substanţ e nutritive
.
- eritrocitele (globule roşii): transportă gaze respiratorii care formează orientarea r ă
combinaţii - chimiotropism - frunzelor spre lumin ă , ceea ce influenţează
labile cu hemoglobina ; • O corelaţie posibilă ar fi orientarea pozitiv , orient â ndu- şi
V I plante prezintă fototropism
i: - leucocitele (globulele albe): realizează fagocitarea particulelor
străine organismufui
1 procesul de fotosinteză . Frunzele unei ş te ţ esutul palisadic , bogat î n
deci au rol în imunitate; ă sub care se g ă se
limbul frunzei cu epiderma superioar de lumină absorbită fiind maxim ă , creşte şi
m
Iţ - trombociteie (plachete sanguine) : au rol î n coagularea sângelui
. cloroplaste , spre lumină. Astfel, cantitatea
p • Accidentul vascular este o afecţiune a V(fS
intensitatea fotosintezei .
sistemului circulator la om:
- cauze: ateroscleroza, hipertensiune după
infarct miocardic:
- simptome : pareze , paralizii, tulbură ri
senzoriale tulbur ări de vorbire memorie
vedere, comă . 9
-
I!
i

(
m
mm
P
cm
I
i
y .

. ...sre

i
I
» m
•
377
376 ..ii f; 1
 ic
Varianta 4 Varianta 5
Alcătuiţi un eseu cu tema Excre ţia proces
necesar în realizarea func ţiei de nutriţie " după Alcă tuiţi un eseu cu tema “Sisteme implicate în realizarea funcţiei de
rela ţie a organismului animal”
I următorul plan:
definita excreţiei; după următorul plan:
W - organe de simţ la mamifere: enumerarea a trei organe de "simţ şi a tipului de stimul |
pe care WW
transpiraţia la plante: definiţie , localizare, trei roluri;
îl poate recepţiona fiecare;
- sistemul nervos central ia mamifere: măduva spinării ; localizare, enumerare tipuri ctejjţ jjjff
sistemul excretor la mamifere : enumerarea / denumirea că
zonelor rinichiului;
ilor urinare extrarenale şi a -
substanţă; encefalul - localizare , enumerare componente
i nefronul: definiţie; enumerarea tuturor componentelor;
;;

o afecţiune a sistemului excretor la om:

precizarea funcţiei; i
- zone funcţionale ale scoarţei cerebrale: denumiri şi roluri; i
unui simptom.
denumirea unei boli precizarea unei cauze şi a - sistemul locomotor: denumirea părţilor componente şi precizarea modului în care
;-jţ. intervin în realizarea funcţiei de mişcare;
i sistemul
.
o interrela ţie func ţională corectă între organele de simţ, sistemul nervos ş
ţa
locomotor.
j U
I *v

r
:
Rezolvare I Rezolvare
î $
Eseu: Excreţia - proces necesar în realizarea func
i

animai
Eseu: Sisteme implicate în realizarea funcţiei de relaţie a organismului
:

f
wji
ţiei d® nutriţ ie ;:v
•

• Excreţia este procesul prin care se elimină din

organism produşi finali de metabo - • Organe de simţ la mamifere:
lism (amoniac, uree, acid uric), ap ă, săruri şi o
I
incidental în organism, ca medicamentele, substanţele
minerale, precum şi diferite substanţ e ajunse - ochiul conţine celule fotosensibile care recepţionează energia luminii
aflate în exces, neutilizabile sau transformă In impulsuri nervoase;
cu ac ţiune toxică.
- urechea conţine celule epiteliale senzoriale care recepţionează undele sonore
şi
• Transpiraţia reprezintă eliminarea vaporilor
de ap ă din plante; se produce mai ales le transformă î n impulsuri nervoase;
1
î n frunze; este necesar ă deoarece: determin I.
ă ascensiunea sevei brute, limiteaz ă - nasul conţine neuroni olfactivi care recepţionează diferite substanţe olfactive
,
supraîncălzirea plantei, asigură schimbul de gaze
necesar fotosintezei şi respiraţiei pentru volatile şi solubile. •
fr
că implică menţinerea ostiolelor deschise
• Sistemul excretor la mamifere este
. • Măduva spinării: este localizată în canalul vertebral. în secţiune transversală
prezintă:
format din: rinichi (zona corticaiă granulară la alb ă situat ă ia periferie
exterior şi zona medulară la interior cu piramidele renale substanţă cenuşie situată central în forma literei H şi substan ţă ,
cere-
vezica urinară şi uretra .
); căi urinare extrarenale - uretere, • Encefalul este situat în cutia cranian ă. Componentele encefaiului: trunchiul
diencefalul şi emisferele cerebrale . I
• Nefronul: este unitatea morfologică bral, cerebelul ,
(vizuală /
din: corpusculul Maipighi (glomerul + capsula
structurală şi funcţ ională a rinichiului. Este alcătuit • Scoarţa cerebrală; prezintă arii care îndeplinesc funcţii diferite: arii senzitive
Bowman) şi tub urinifer (tub contort proxi- auditivă , olfactivă, gustativă, somestezic ă ) care primesc informa ţii de la organele de simţ
mal + ansa Henle + tub contort distal) . Func ţ ia ales pe cele voluntare;
este de a forma urina ; aceasta se formează şi le transform ă în senza ţii - arii motorii care comand ă mi ş c ă rile, mai
prin procesul de ultrafiltrare glomerulară ş informaţ iei .
• Litiaza renală este o afec ţiune a
i prin procese de reabsorbţie şi secreţ ie tubular
ă. arii de asociaţie - au funcţie de legătur ă şi realizeaz ă o prelucrare complexă a
sistemului excretor la om: sistemul osos şi sistemul muscular ; scheletul
- cauze: tulburări în metabolismul apei şi al mineralelor, • Sistemul locomotor este alcătuit din
avitaminoza, hiperparati- mod pasiv , iar musculatura î n mod activ î n realizarea locomo ţ iei.
roidism, tipul de alimentaţie; intervine în
variaţiile
- simptome: formarea de calculi care provoacă leziuni ale că • Receptorii vestibulari din ureche recep ţionează stimuli reprezentaţi de
şeaz ă impulsuri nervoase care pe cale nervoas ă,
febr ă, greţ uri matinale , v ă rsă turi, durere. ilor urinare hemoragii acceleraţiei mişcării rectilinii şi declan
pot ajunge la cerebel , iar de aici la musculatur ă , pentru a asigura men ţ inerea echilibrului .

(
.

378 379

st
 Varianta 6

Alcă tuiţi un eseu cu tema “Procese şi structuri implicate în realizarea func ţiei de nutriţie a
organismului animal" după urmă torul plan :
* - defini ţii: digestie ; absorbţie intestinală ;
- sistemul respirator şi respira ţia la mamifere : precizarea structurii şi rolului alveolele
pulmonare ;
sistemul circulator: precizarea vaselor de sânge în corela ţie cu camera inimii cu care
comunică şi cu tipul de sâ nge din acestea ;
'
si sistemul excretor : precizarea rolului nefronului;
I o interrela ţie func ţională între cele patru sisteme implicate î n realizarea funcţiei de
n '« v

nutriţie .

Rezolvare
I V*
1
Eseu; Procese şi structuri implicate î n realizarea funcţiei de nutriţ ie
m a organismului animal
!:
j%
1

I
>

l.
1 S
• Prin digestie substanţ ele organice complexe din hrană (proteine, lipide, glucide )
m
sunt transformate prin procese mecanice ( fragmentare, m ă runţ ire) , fizice ( dizolvare,
:y;
înmuiere) şi chimice (hidroliză) în substanţe simpie , absorbabile , nespecifice , numite
1
nutrimente ( monozaharide, acizi gra şi, glicerol, aminoacizi).
\ i • Absorbţia intestinală este procesul prin care produşii simpli rezultaţ i din digestie
ii II str ăbat celulele mucoasei intestinale şi trec î n mediu! intern ( sâ nge sau limfă) .

: i
m

- Alveolele pulmonare reprezint ă suprafa ţ a de schimb a plă m â nului . Ele sunt

î nconjurate de o reţ ea densă de capilare sanguine. Epiteliul alveolar şi endoteliul capilar
4 ă
sunt formate din celule foarte turtite , dispuse î ntr-un singur strat , a şezate pe o membrană
•

bazaiă.
%
a-

f , Epiteliul alveolar şi membrana bazaiă a alveolei î mpreun ă cu membrana bazaiă a

iM
4
capilarului şi endoteliul capilar formează membrana ( peretele) alveolo -capilar ă prin care
se face schimbul de gaze ( 02 trece prin difuzie din aerul alveolar î n sânge , C 02 trece
w Iii prin difuzie din sângele venos capilar î n alveolă).
,
'V I‘ J
• Sistemul circulator :
Marea circulaţie
AORT Ă VENE CAVE
v
vs SÂNGE OXIGENAT -QP SÂ NGE NEOXIGENAT
> AD
* 31
•

+ co2

Din ventriculul stâ ng ( Vs) pleac ă artera aort ă care transportă sânge oxigenat ia toate
. ' fi organele corpului unde cedeaz ă 0 ? şi se î ncarc ă cu C 02. S â ngele venos se î ntoarce la
hf inimă prin cele două vene cave , superioar ă si inferioar ă , care se deschid î n atriul drept
(AD).
4

Mica circulaţie

ARTERA PULMONAR Ă VENE PULMONARE

I VD PL Ă M Â NI
f Ş0
SÂ NGE NEOXIGENAT - co S Â NGE OXIGENAT
+0 2
Ti
*
•

y
 Din ventriculul drept ( ) pleacă
la plămâni, unde cedeazăVD
in- artera pulmonară care transportă
b sânge neoxigenat varianta 7
inimă prin venele pulmonare02
C şi se încarcă cu . Sâ
02 ngele oxigenat este transportat
care se deschid în atriul stâng ( ). la
morfo -funcţională a rinichiului, As
• Nefronul este unitatea
procesele complexe la nivelul căruia au loc
care au ca rezultat formarea toate Alcă tuiţi un eseu cu tema “ Urechea la mamifere" după urmă torul plan:
reabsorbţia tubulară , secreţia tubular urinei: ultrafiltrarea giomerular
ă. ă, - organe de simţ: enumerare trei roluri importante pentru supravieţuire;
• Organismul animal urechea externă: precizare componente şi rol;
realizeaz
in intermediul funcţiilor de
ă schimbul de materie şi
energie cu mediul de viaţă ureche medie : precizare componente şi rol;
nutriţie: digestia, circulaţia,
- prin digestie substanţele alimentare complexe respiraţia, excreţia, - ureche internă; precizare componente şi rol;
substanţe simple, absorbabile ( sunt transformate - receptorii urechii interne : denumire, localizare , rol.
aminoacizi, monozaharide, acizi graşi, în nutrimente -
cifice;
- sângele realizează aportul la
glicerol); nespe
-
(glucoza, acizi graşi, nivel tisular de substanţe
aminoacizi etc.), apă, , precum şi energogenetice şi plastice
mului celular (uree, acid uric, 02
amoniac etc.) şi C ;
transportul produşilor
catabolis-
- respiraţia asigură
schimbul de gaze ( 02 Rezolvare
nism prin excreţie sunt eliminaţi 02 i
din organism produşi02
ş C ) dintre aerul atmosferic
şi orga-
uric, amoniac etc.), substanţe ! catabolismului
§ aflate în exces (de exemplu: apa celular (uree, acid
în mediul intern. ), substanţe străine pă Eseu: Urechea la mamifere
trunse
• Primirea informaţiilor din mediul extern şi intern prin intermediul organelor de simţ
permite animalelor să-şi gă sească hrana, să evite pericolele, să participe la reproducere.
• Urechea externă este alcătuit ă din pavilion şi conductul auditiv extern.
Rolul ei: captează şi conduce undele sonore spre membrana timpanică.
. • Urechea medie este o camer ă plină cu aer, care are aceea şi presiune cu presiunea
atmosferică datorită trompei lui Eustachio care comunic ă cu faringele. Spre urechea
externă se gă seşte membrana timpanică, iar spre urechea internă se gă sesc fereastra
ovală şi fereastra rotundă.
Urechea medie conţine un lanţ articulat de trei oscioare: ciocanul, nicovala, scăriţa şi
-
1 muşchii anexaţi lor. Rolul ei: oscioarele urechii medii transmit vibraţiile timpanului, produse
I
de undele sonore, la membrana ferestrei ovale.
• Urechea internă este localizată în profunzimea osului temporal. Este alcătuită din
labirintul osos format din: vestibul osos, canale semicirculare osoase şi cohlee osoasă
(melc osos); conţine un lichid numit perilimfă.
în labirintul osos se găseşte labirintul membranos alc ătuit din:
- vestibul membranos format din două vezicule suprapuse: utricula şi sacula;
- trei canale semicirculare membranoase;
- melcul membranos ( canalul cohlear).
Utricula, sacula şi canalele semicirculare membranoase conţin receptorii vestibuiarL
iar canalul cohlear conţine receptorii acustici.
în labirintul membranos se gă seşte endolimfă.
• Utricula şi sacula conţin aparatul otolitic/macula. Receptorii utriculei şi saculei sunt
celule epiteliale senzoriale, stimulate de variaţiile acceleraţiei liniare.
Fiecare canal semicircular membranos prezintă, la bază, o dilataţie, î n care se găseşte
organul receptor numit creastă ampulară. în crestele ampulare se afl ă celulele epiteliale
senzoriale care au rolul de a informa despre mişcările de rotaţie ale capului.
în melcul membranos (canalul cohlear) se găseşte organul receptor al auzului numit
organ Corti, la nivelul căruia se află celule epiteliale senzoriale cu rol în perceperea
undelor sonore.

382
I

Varianta 8 Varianta 9
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Structura şi func ţiile
mă duvei spinării la mamifere,” după urmă torul
plan:
Alcă tuiţi un eseu cu tema “ Reproducerea sexuată , formă esenţial ă de reproducere după
1

măduva spinării: localizare , organizare structurală (tipuri

de substanţă şi localizarea următorul plan:
acesteia);
- componentele unui reflex medular: precizarea stimulului , tipurilor de definiţia reproducerii sexuate ;
centrului nervos, a efectorului şi a răspunsului; .
neuroni implica ţi a sistemul reproducător masculin: enumerare componente , rolul componentelor
sistemul reproducător feminin: enumerare componente;
func ţia reflexă : denumirea tipului de substanţă prin
care se realizează această funcţie
clasificarea tipurilor de reflexe ale mă duvei spinării şi precizarea ovula ţia , fecunda ţia şi nida ţia ; definiţii, localizarea proceselor;
pentru fiecare tip de reflex; c â te unui exemplu boli cu transmitere sexuală la om: denumirea unei boli; precizarea unei metode de
- func ţia de conducere a mă duvei spină rii: denumirea tipului de substan prevenire a apariţiei acestei boli.
realizează şi a două tipuri de căi de conducere; ţă prin care se
- afecţiuni ale sistemului nervos: denumirea a două tipuri de paralizii
.

ir
I
- ' Rezolvare
Eseu ; Structura şi funcţ iile mă duvei spin ării
t
i
Rezolvare

.
iu
!a mamifere
• Mă duva spinării: ^ Eseu. Reproducerea sexuată, form ă esenţ ial ă de reproducere
- localizare: î n canalul vertebral;
- organizare structurală ; mă duva spinării este formată din • Reproducerea sexuată este procesul care asigură perpetuarea speciei şi care se
IM
:

I
substanţă cenuşie situată
st i
la interior şi substanţă albă situată la exterior
. realizează prin contopirea (fecundaţia) gârneţilor - celule haploide ( n) rezultate din
• Componentele unui reflex medular
: diviziunea meiotică. î n urma fecundaţiei se formeaz ă celula ou sau zigotul ( 2n) din care
1
m - precizarea stimulului: In urma proceselor de diviziune, creştere şi diferenţiere , se formează un nou organism ,

l - alungirea muşchilor care menţin poziţ • Componentele şi rolul sistemului reproducător masculin
ia corpului şi a tendoanelor m
ii
r acestora; m - gonade - testicule : produc spermatozoizi (spermatogeneza) şi secret ă hormonii
i - stimuli potenţiali nocivi (înţepătură,
obiect fierbinte etc . ) . sexuali masculini;
- tipuri de neuroni implicaţi: - conducte genitale - canale eferente, canafui epididimar , canal deferent , canalul
m.
& ' - neuroni senzitivi (care sunt î n legă tur ejaculator , uretra: acumulează şi conduc sperma;
m4 ă cu receptorii);
- organe genitale externe - penisul: este organul copuiator;
- neuroni de asociaţie (intercalări);
h
- neuroni motori (care transmit comenzi - glande anexe - veziculele seminale : secretă lichid spermatic şi colecteaz ă sperma
; v
-* la efectori).
• Reflexul este răspunsul organismului
la un stimul, cu ajutorul sistemului nervos. pe măsură ce este produsă de testicule ;
Baza anatomic ă a actului reflex este arcul reflex 1 - prostata; secretă un lichid care intră în constituţia spermei .
format din; receptor ( R ) , cale aferentă m
/ senzitivă (C.S.), centru nervos (C.N.), cale • Componentele sistemului reproducă tor feminin :
: ^ eferentă / motoare (C.M. ) şi efector (Ef.).
c.s cs
- gonade - ovare;
Stimul R C . N . -> Ef . -> R ăspuns - conducte genitale - oviducte (la om , trompe uterine), uter , vagin;
"V.
•

- centrul nervos : în substanţ a cenuşie - glande anexe - glande mamare.

medulară,
- efector ; - musculatura scheletică şi viscerală • Ovulaţia = expulzarea ovulului din ovar .
; Fecunda ţia = contopirea gâ rneţ ului masculin ( spermatozoid) cu gametu! feminin
- glande;
- ră spuns - contracţie musculară; (ovul) rezultând celula-ou ( zigot). Are loc în oviducte .
,
- secreţ ie glandular ă . Nidaţia = implantarea/fixarea preembrionului în mucoasa uterului .
• Funcţia reflexă se realizează prin substan • Una dintre bolile cu transmisie sexuală la om este sifilisul.
ţ a cenuşie.
- tipuri de reflexe - reflexe medulare somatice: monosinaptice Metoda de prevenire a acestei boli este folosirea prezervativului.
- reflexul rotuiian; 1
II - polisinaptice - reflexele de apărare; 1
li n - reflexe medulare vegetative : reflexul
de micţiune, defecaţ ie; I
vasoconstric ţ ie etc . I
'
• Funcţia de conducere se realizeaz
ă prin substanţa albă pe c ăi ascendente
sensibilit ăţii) şi că i descendente (ale motilităţii) ( ale
• Afec ţiuni ale sistemului
nervos: monoplegie (paralizia unui membru);
(paralizia tuturor membrelor) . tetraplegie

384 '2

L
w
 Varianta 10 Varianta 11 8

m
Alcătuiţi un eseu cu tema “Digestia la mamifere" după urm
ă torul plan: vieţuitoarelor" după următorul plan .
- enumerarea , în ordine, a organelor tubului digestiv Alcă tuiţi un eseu cu tema "Respiraţia-func ţie indispensabilă
la mamifere ; ? - ecuaţia respira ţiei aerobe ; „ ^ mmt m E
precizarea tipurilor de transformări suferite de
•

-
alimente în cavitatea bucală ; enumerarea , în ordine , a organelor sistemului respirator la mamifere ; U
- localizarea pancreasului şi precizarea tipurilor de
- realizarea unei corespondenţe între paticularităţ
enzime conţinute de sucul pancreatic;
ile tipurilor de . dinţi şi modul de hrănire
precizarea a dou ă particularităţi ale alveolelor pulmonare , care favorizeaz p
ă schimburile
al mamiferelor; gazoase la mamifere;
stabilirea unei corela ţii între regimul alimentar la om şi litiaza urinară . prezentarea mecanismului ventila ţiei pulmonare ;
î
denumirea a trei afecţiuni ale aparatului respirator ia om; precizarea
a câte unei cauze f
1 pentru fiecare afec ţiune .
i

1
Rezolvare «
:
I
i
i i,
Eseu; Digestia (a mamifere
:
Rezolvare
:

• Enumerarea organelor tubului digestiv; 0

cavitate bucală, faringe. esofag sfornac,
Eseu: Respiraţia - funcţie indispensabilă vieţ uitoarelor
i
intestin subţ ire, intestin gros.
• Tipuri de transformări suferite de alimente • Ecuaţia respiraţiei aerobe: C6H1202 + 602 6CQ2 + 6H20 + 675Kcai
- mecanice (mărunţire);
î n cavitatea bucală;
* • Sistemul respirator include două grupe de organe: căile aeriene fosele
( nazale ,

ne
Îîi - fizice ( dizolvare, umectate cu ajutorul
- chimice ( descompunerea amidonului copt
salivei ); I .
l faringe, laringe, trahee, bronhii) şi organele adaptate pentru schimbul de gaze respiratorii: " m
m. plămâInii I i n. i*
sub ac ţiunea amiiazei salivare î n dex - sunt: peretele
trine şi maltoză). • Paticularităţile care permit alveolelor să realizeze schimbul de gaze
bogată de capilare
• Localizarea pancreasului; alveolar foarte subţire, format dintr-un epiteliu unistratificat şi reţ eaua
de sânge prezentă la nivelul epiteliului alveolar.
>
- pancreasul este situat sub stomac.
• Enzimele conţinute de sucul pancreatic 1F. • Un rol important în realizarea schimbului de gaze de la nivelul plă m â nilor îl are r#
*
1
I
- enzime proteolitice: tripsina,
: » ventila ţia pulmonar ă . m
1 chimotripsina , carboxipeptidaze elastaz ă şi muşchiul !u Sf
colagenază; .
La mamifere un rol important în ventilaţie îl au, pe lângă muşchii intercostaii
- enzime lipolitice: lipaza pancreatic ă; I diafragmă care separă cele două cavităţi. Un rol important TI au aceşti muşchi î n m ărirea
care !e determin ă . I
- enzime glicolitice/amilolitice: amilaza pancreatică. şi micşorarea volumului cutiei toracice şi variaţiile de presiune pe
procese fiziologice : inspira ţ ia ş i expira ţ ia
Ventilaţia pulmonar ă este compusă din două
,
• Corespondenţe între particularităţile tipurilor
de dinţi şi modul de hrănire creşte *
în inspiraţie, muşchii intercostaii şi diafragmul se contractă, volumul cutiei toracice
1
ai mamiferelor:
'
. ..
- incisivii - taie hrana, funcţionează prin forfecare; la rozătoare sunt foarte expira ie mu şchii
I şi au creştere continuă , dezvoltaţi ,
presiunea aerului intrapulmonar scade şi aerul intr ă î n pl ăm âni ; în ţ
intrapulmonar t ’ifrk r* 3
f respiratori se relaxează, volumul cutiei toracice scade, presiurţea aerului
’

- caninii - sfâşie hrana; la carnivore

:
creşte şi aerul iese din plămâni.
! sunt mari şi la închiderea gurii , trec urmi pe $
lângă altul servind la reţinerea prăzii;
epiteliului
j
- premolarii şi molarii - mărunţesc hrana; la rozătoare şi • Trei afecţiuni ale sistemului respirator: bronşita, reprezintă inflamarea
, cauzat ă de
ţionează prin pilire; la carnivore au erbivore au zimţi şi func -
creste înalte şi funcţionează prin forfecare; ia omni bronhiilor datorită unor germeni patogeni sau agenţi poluanţi; pneumonia
- unor bacterii , frig etc .; TBC - ul - provocat de bacilul
vore au relief rotunjit şi funcţionează prin strivire infec ţii la nivelul plă m ânilor datorate
- .
Corelaţ ie î ntre regimul alimentar la om şi litiaza urinară
- un regim alimentar bogat î n carne va
:
Koch .
acidifia urina şi va favoriza precipitarea
acidului uric;
- un regim alimentar bogat î n lapte şi ti
vegetale va alcaliniza urina şi va favoriza
precipitarea carbonaţilor şi fosfaţilor;
- un regim alimentar bogat în dulciuri şi cartof favorizează 4
precipitarea oxalaţiior .

I 1

9
I
386 387
 Varianta 12 Varianta 13
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Locomo ţia -

m
funcţie de rela ţie a organismelor
enumerarea celorlalte funcţii ale organismelor animale " după următorul plan; Alcătuiţi un eseu cu tema "Sistemul circulator la mamifere ’ după următorul plan:
îndeplinesc;
şi precizarea sistemelor care le elementele figurate ale sângelui: denumire şi rolul caracteristic acestora;
localizarea ţesuturilor musculare striat şi neted şi particularit inima : localizare , denumirea valvulelor , a vaselor de s â nge , în corela ţie cu camera
acestora ;
ăţi structurai© aie celuielor inimii cu care comunică şi cu tipul de sânge din aceste vase ;
denumirea oaselor ce alcă tuiesc scheletul membrului inima: denumirea vaselor care asigură vascuiariza ţia nutritivă a inimii;
clasificarea mamiferelor terestre după tipul de mers; superior la mamifere ; capilarele sanguine: precizarea structurii şi rolului lor ;
precizarea a două adapt ă ri ale scheletului denumirea unei boli a sistemului circulator.
uman la poziţia bipedă .
II m
< f!
m
Ia»
. a
i

Rezolvare
I
m
Eseu. Locomoţ ia - furtcţ ie de relaţ ie a organismelor
i
a • Alte funcţii ale organismelor animale;
funcţiile de nutriţie realizată cu ajutorul Rezolvare 1

sistemelor digestiv , respirator circulator şi excretor;

,

funcţia de reproducere, realizată de it

organele care alcă tuiesc sistemul reproduc I ,
i• ii
ă tor. Eseu ; Sistemul circulator la mamifere 1
• Ţesutul muscular striat: este localizat în muşchii scheletici
fibrele musculare striate sunt polinucieate, în fixaţ i pe oasele scheletului;
structura lor se găsesc miofibrile formate Elementele figurate ale sângelui: hematiile (globule ro şii) - au rol î n transportul
Fi4 din miofilamente de actină şi miozină grupate
şi organizate î n sarcomere; contrac ţiile
în discuri clare şi întunecate, dispuse altern
sunt rapide şl voluntare .
°
gazelor respiratorii, leucocitele (globule albe) - au rol î n procesul de imunitate ai
'

i • Ţesutul muscular neted: este localizat la organismului şi trombocitele - cu rol important î n coagularea sângelui.
ii
*. netede sunt uninucleate, miofilamentele sunt
nivelul organelor interne; fibrele musculare • Inima mamiferelor este tetracamerală (2 atrii şi 2 ventricule) , şituată în cutia toracică &

conţ in actină şi miozină dispuse omogen, nu

orientate paralel pe toată lungimea fibrei, între cei doi plămâni. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin orificiul atrioventricu-

- sunt iente şi involuntare.

• Oasele care alcătuiesc membrele anterioare ia
sunt organizate î n sarcomere; contrac ţiile
m lar drept prevăzut cu valvulă tricuspidă; atriul stâng comunică cu ventriculul st â ng prin
orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu o valvulă bicuspidâ . Vaseie de sânge cu care
i
i centurii scapulare ( clavicula şi omoplatul) şi
carpiene, metacarpiene şi falange).
mamifere sunt grupate în oasele
oasele părţ ii libere (humerus , radius şi ulna , i*
comunică direct compartimentele inimii sunt: artera aortă care porneşte din ventriculul
stâng şi transport ă sânge cu oxigen la toate ţ esuturile din corp ; venele cave ( superioar ă m
m
m şi inferioară ) care aduc sângele cu dioxid de carbon de la ţ esuturile corpului la inimă, în
r
i
• Mamiferele terestre se clasifică după tipul
imguligrade.
de mers î n; plantigrade, digitigrade şi m
m atriul drept; artera pulmonară care porneşte din ventriculul drept şi transportă sânge cu
h*
• Adaptări ale scheletului uman la mersul
i I dioxid de carbon la pl ămâ ni pentru a se oxigena; venele pulmonare care aduc sânge cu
biped; curburile coloanei vertebrale şi aie oxigen de la plămâni la inimă , î n atriul stâng.
plantei piciorului, lărgirea bazinului.
'iii • Vascuiariza ţia nutritivă a inimii este extrem de bogată; este asigurată de două artere
coronare - dreaptă şi stângă - care se desprind de la ofiginea aortei.
• Capilarele de sânge sunt cele mai mici vase; au pereţii foarte sub ţiri şi permeabili
cu un singur strat de celule epiteliale pavimentoase turtite; ele cedeaz ă lichidului interstiţ iai i
:
I
oxigenul şi substanţele nutritive şi preia substanţele rezultate din activitatea metabolică
I, a celulelor şi dioxidul de carbon. |S
’
>. 'ii
§1
V

i
§ • Boli ale sistemului circulator ; ateroscleroza - este cauzată de depunerile de lipide
m colesterol sau chiar unele săruri minerale pe faţa internă a arterelor mari. »
I 4

, r"
, m ;
I,
1!

I *
388
S 389
li

V
 s
I

Varianta 14 Varianta 15
m
mi
V

I!
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Sensibilitatea vizuală la mamifere" după următorul m
plan: m ă a sistemului nervos centra!’’ după
- învelişurile globului ocular-enumerare; S Alcă tuiţi un eseu cu tema “Măduva spinării-component
'

-
- receptorii vizuali denumire, localizare, roi;
- componentele sistemului optic : enumerare, mecanism prin care
unui dintre aceste
* m
următorul plan:
măduva spină rii: localizare , prezentarea alcă tuirii interne?
componente intervine în acomodarea pentru vederea obiectelor situate neuronul: prezentarea componentelor;
implicate în realizarea
funcţia de conducere a măduvei spinării: precizarea structurilor
aproape şi la
distanţă; IA ' • \
- trei anomalii de vedere: denumire, câte o cauză ce determină apari ia acestei funcţii; *

ţ lor, modalităţi de reflexe medulare: clasificare, câte un exemplu din fiecare ;

I corectare a lor ; posibile a!e paraliziilor .
,
H. - globul ocular: denumirea unei afecţiuni provocate de defecte ale mu afecţiuni ale sistemului nervos: precizarea a trei cauze
şchilor externi ai
f
•

ochiului .
f:
I I:,
i
L
m
m . Rezolvare
8
r Eseu: Măduva spinării - componentă a sistemului nervos
central
m
ă din două tipuri de
»
Reiolvare • Măduva spinării este localizată în canalul vertebral. Este format ai neuronilor şi
corpii celulari
substanţă nervoasă: cenuşie - situată central, conţine
substanţă albă - situată periferic , con ţ ine axoni grupa ţi î n fascicule.
Eseu: Sensibilitatea vizuală ia mamifere sau mai multe dendrite şi un
1 • Neuronul este alc ă tuit din corp celular şi prelungiri (una : misia
a sistemului nervos, iar prelungirile A
i învelişurile globului ocular: tunica externă ( sclerotlca şi corneea transparentă ); axon). Corpii neuronilor formează substanţa cenuş ie
*
are acelea şi componente ca restul celulelor:
ţ
nica medie (coroida, corpul ciliar şi irisul); tunica internă (retina). ui- formează substanţa aibă. Neuronul m
prezintă organite celulare
* Receptorii vizuali: celulele cu conuri au cea mai mare densitate în membrană (neuriiemă), citoplasmă (neuroplasmă), nucleu şi 1
î specifice ( corpusculul Nissl şi
din pata galbenă din cetin ă, cu roi in vederea diurnă , cromatic ă
fovea cenfralis comune (lipseşte centrozomul) şi organite celulare
sunt sensibile ia lumină teci : teaca de mielin ă (î ntrerupt ă) din ioc In ioc,
de o anumit ă culoare (roşu, verde sau albastru); prin combinarea neurofibrilele). Axonul este izolat de
fiecare ramificaţie
semnalelor de la cele j teaca Schwann şi teaca Henie.- în partea lui terminală axonul se
ramific ă ,
trei tipuri de conuri mamiferele pot distinge toate nuanţele de culoare mediator chimic pentru
; celulele cu bastonaş
axonică are buton! terminali, în care se gă sesc vezicule cu 1
sunt localizate î n retină, lipsesc î n fovea centralis, sunt foarte
sensibile la lumină slabă,
dar nu intervin în percepţia culorilor , de aceea ele sunt celule adaptate transmiterea impulsurilor nervoase de la un neuron la altul sau de la neuron Sa efecfcor t
pentru vederea (fibră musculară). i «§
;;
nocturn ă, acromatică. ţa albă, cu axoni
• Sistemul optic este reprezentat de mediile transparente • Funcţia de conducere a măduvei spinării este realizată de substan
•
aie globului ocular: cornee,
umoare apoasă, cristalin, umoarea sticloasă. Pentru vederea obiectelor . -
- i
m grupaţi în fascicule. Acestea sunt ;
căi senzitive
situate la distanţe - c ăi 'ascendente, care conduc informaţii spre creier şi sunt creier către efectorii
-
diferite faţă de ochi, cristalinul îşi modific ă gradul de curbur ă (se la
bombeaz ă sau se
- căi descendente, care conduc impulsuri motorii ( comenzi ) de
aplatizează); fenomenul se numeşte acomodare ia privirea
obiectelor situate î ntre 6 m şi din organism; sunt căi motorii;
• ifrj

20 cm.
- căi care leagă între ele diferite etaje ale măduvei prin fibre
de asociaţie, intercalare.
* Miopia este o anomalie tid vedere şi apare
atunci când imaginea se focalizează în ă , î n substan ţa cenuşie, se găsesc
fa ţ a retinei, din cauza formei prea alungite a cristalinului
. Se corectează cu lentile & • Funcţia reflexă a măduvei spinării: în mă duv
organismului fă acţiunea
m centrii unor reflexe. Prin reflex se î nţ elege reacţia de r ă spuns a
divergente.
Hipermetropia apare atunci când imaginea se focalizează înapoia retinei datorit unor stimuli. Reflexele medulare se clasifică astfel: m
exemplu: reflexul rotuiian),
puteri de convergenţă a cristalinului. Se corectează
ă slabei K - somatice , unele mai simple, numite monosinaptice (
cu lentile convergente. M
altele mai complexe, numite polisinaptice ( exemplu : reflexele de flexie);
Astigmatismul apare atunci când imaginea se focalizează
în mai multe puncte pe - vegetative , prin care este coordonată activitatea
organelor interne ( exemplu:
retină datorită defectelor de sfericitate ale cristalinului. Se i l
corectează cu lentile cilindrice. reflexul de mlcţiune) .
• O anomalie provocată de defecte ale muşchilor
externi ai globului ocular este
abismul; unul din muş chi poate fi mai puternic, iar axele optice Activitatea acestor centri este subordonată organelor din encefal.
ife , paraliziile,
mai sunt paralele.
ale celor doi ochi nu • Afecţiunile sistemului nervos cele mai cunoscute sunt: boala Parkinson
fi cauzate de infec ţii , ruperea sau obturarea
epilepsia , scleroza în plăci. Paraliziile pot
II
unor vase de sânge , sau tumori .
II 1
390
ii 391
f;
 .

i , m
Alcă tuiţi un eseu cu tema “ Reproducerea la angiosperme
defini ţia tipurilor fundamental e de reproducere
" după următorul plan:
din lumea vie ;
trei organe vegetative cu rol în î nmul ţire : denumirea acestor organe şi c âte un exemplu W ţ
de plante care se înmulţ esc prin astfel de organe ;
tuturor componentelorr ~ u ii'
•

pă rţile sexuate ale florii hermafrodite : denumire , enumerarea

dubla fecunda ţie la angiosperme - explica ţie ;
a c â te două tipuri de fructe din
- tipuri de fructe dehiscente şi indehiscente : enumerarea
’ fiecare categorie .
:
i

4 Rezolvare
iVi :
m Eseu: Reproducerea la angiosperme
m la
P K m
Tipurile fundamentale de reproducere sunt reproducerea asexuat
ă , realizată f ăr ă
y •
ă cu fecunda ţie adic ă prin contopirea gârneţilor
fecundaţie şi reproducerea sexuală, realizat
p. îHBS
ST 1
zigot ).
‘ de sex opus şi formarea unei celule ou (
m specializate numite
• Reproducerea asexuat ă la plante se poate realiza prin structuri
1; ţ
i
1 mm spori sau prin organe vegetative . Unele plante , ca gr âu ş orul , au organe vegetative

ş
aa specializate pentru reproducer e asexuat ă , cum sunt mugurii ce se desprind de pe plant ă J

ţ iaz ă bulbi , rizomi şi tuberculi

n cad pe sol şi pot genera noi plante . Alte plante care diferen
fi
M
s4

j
se pot reproduce prin aceste structurf
bulbi, cartoful prin tuberculi , irisul prin
ege
rizomi^ î ative
(
.
tulpini
Astfel , laleaua
subterane ) ,
se
că p
poate
ş
î nmulţi prin
unul prin sioloni
( tulpini târ âtoare) , iar prin ră dăcini tuberizate, dalia .
• Reproducerea sexuată la plante este realizată prin organul de
reproducere specializat
^ *
care produc elementele sexuale
"

t numit floare. O floare hermafrodi t ă con ţ ine at â t structuri

feminine Florile au simetrie
masculine, câ t şi pe cele care conţin elementele sexuale
; -S .
1f â

radială sau bilaterală.

pe peduncuiul
PR • O floare conţ ine mai multe elemente dispuse pe receptacul aflat

i
I
floral. î n ordine , de la exterior spre interior , elementele fiorii sunt : jjt'rlS

: ‘
* - sepalele a că ror totalitate formează caliciul ( K ), de
obicei, verzi şi iibere, mai ra "
.ii’j)
colorate şi sudate ;
- petalele a c ă ror totalitate formeaz ă corola ( C) ;
- staminele a c ă ror totalitate constituie androceu! ( A ) - partea
masculină a fiorii. O
de polen. Ace ş tia
staminâ e compusă din filament şi ariter ă. Antera conţ ine grâunciorii
ă şi con ţ ine doi nudei unul generativ ,
M
sunt protejaţi de un înveliş format din exină şi intin
m din care se vor forma nudei spermatici ( g â rne ţ ii masculini ) ş i unul vegetativ .
m carpelele a că ror totalitate constituie gineceul ( G ) - partea feminin ă a florii. Gineceul
-
ti M
este compus din stigmat, stil şi ovar . î n ovar se afl ă ovulul care con
ţ ine sacul embrionar.
La maturitate sacul embrionar are opt nudei haploizi dintre care unul este oosfera -
, ceilalţi
gârneţ ul feminin, doi sunt reuniţ i constituind nucleul secundar ai sacului embrionar
cinci formează aparatul oosferei ( 2) şi aparatul aniipodiai ( 3 ) . .

• Mecanismul fecundaţ lei la angiosperme se desf ăşoar ă dup ă polenizare

şi are loc î n
.
II
ă tubul
sacul embrionar. După polenizare , grăunciorui de polen germineaz ă şi formeaz i
t
generativ se divide şi se formeaz ă !
polinic care î naintează spre sacul embrionar . Nucleul
doi nudei spermatici.
Ws
fi
-jw'i 39? I
II

a
!

Fecundaţia la angiosperme este dublă: un nucleu spermatic se contopeşte

cu oosfera.
I rezultând celula ou sau zigotul din care se va dezvolta embrionul. 1
Celă lalt nucleu sper -
ţ,
matic se va contopi cu nucleul secundar al sacului embrionar rezultâ
nd endospermul
secundar sau aibumenul, cu rol nutritiv pentru embrion. Ovulul va
1 ovarul fructul.
forma să mâ nţ a, iar
Alcătuiţi un eseu cu tema ‘ Trunchiul cerebral ş
i emisferele cerebrale la mamifere" după urmă torul
% f-
* După consistenţă , fructele pot fi uscate sau c ărnoase. Fructele uscate pot plan: . . '* "S '
• '

fi: sistemului nervos central ;

4

- denumirea celor două componente ale

i
- indehiscente (nu se deschid), ca nuca cu pericarp
tare şi sămânţa liberă, cum
->ste fructul de stejar sau alun şi ca samara, care prezintă aripioare enumerarea componentelor trunchiului cerebral; ţie cu structurile prin intermediul
cu rol de transport precizarea funcţiilor trunchiului cerebral, în corela
' rin vânt (ca fructul de frasin şi paltin)
*
cărora se realizează;
i precizarea roiului acestora ;
denumirea ariilor funcţionale ale scoarţei cerebrale ş
i

- dehiscente (care se deschid) , ca pâstaia !a fasole şi mazăre, precum şi silicva

î
la rapiţă şi varză. de menţionarea a dou ă boli ale sistemului nervos .
.
.
ţ
r" i<
["

M
ni
H:
I
E!;

Rezolvare
8®
i ia mamifere
i Eseu: Trunchiul cerebral şi emisferele cerebrale

• Sistemul nervos central este compus din măduva

spinării şi encefal.
rahidian puntea lui Vârolio şi mezencefal
• Trunchiul cerebral este alcă tuit din: bulb ,
:
• Trunchiul cerebral este compus din:
senzitivi, somatomotori, vegetativi şi proprii
- substanţă cenuşie organizatădeînlanudei
receptorii organelor de simţ din limbă , ureche
î Nucleii senzitivi primesc impulsuri
!? capului . Axonii neuronilor din aceşti nudei transmit impulsuri »
internă, piele şi muşchii
spre alte etaje ale nevraxului.
limbii, faringelui , gâtului. Nucleii 1:
Nucleii somatomotori comandă mişcări ale muşchilor feţei ,
l I
vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative ca reflexul salivar , gastrosecretor , lacrimal.
activit ii cardiovasculare. Nucleii
ăţ
.
V

Unii au rol în coordonarea automatismului ventilaţiei şi a f

etajelor superioare din nevrax. .4 i
trunchiului cerebral sunt subordonaţi
- —• are rol de conducere ascendent ă şi descendentă a influxurilor
- substanţă albă care
i»

cerebral
nervoase, precum şi de conexiune a componentelor trunchiului Am

• Ariile funcţionale ale scoarţei cerebrale sunt :

i
- senzitive, unde sunt percepute senzaţii
specifice de văz auz, gust, miros, atingere
i

etc.;
- motoare de unde sunt comandate mişcă
rile voluntare;
informaţiile care capătă semnificaţii
i

- de asociaţie, unde sunt prelucrate complex

I;
şi înţ elesuri.
• Boli ale sistemului nervos: boala Parkinson şi epilepsia
.

9 n

( I
t:
«•

394 395

>

.
K
 Varianta 18 Varianta 19 i

Alcătuiţi un eseu cu tema „

Fotosinteza - cel mai important proces
următorul plan : metabolic din natură ” după Alcătuiţi un eseu cu tema "Nutriţia heterotrofă " după urmă
torul plan;
ecuaţia fotosintezei; definirea nutriţiei saprofite şi a nutri ţiei parazite ; m
lumea vie ;
precizarea a patru roluri ale organismelor saprofite şi parazite în
"
pigmenţii asimilatori; denumire,
localizare; modului lor de . s -
argumentarea faptului că lichenii sunt organisme simbionte şi explicarea
ţesuturi asimilatoare; încadrare, tei
clasificare, localizare; ^
compara ţie fotosinteză - resp ra nutriţie;
ţie la plante; menţionarea a cinci îh cavitatea
două consecinţe ale dispariţiei
procesului de fotosinteză din
deosebiri; enumerarea a patru componente ale sistemului digestiv !a om. localizate
natur ă . abdominal ă , cu precizarea a câte două caractere morfologice
organisme parazite .
precizarea a patru afecţiuni ale sistemului digestiv la om cauzate de
:

Rezolvare Rezolvare
Eseu; Fotosinteza - cel mai important 1
proces metabolic din natură
Eseu: Nutriţia heterotrofă
• Ecua ţia fotosintezei ;
• Nutriţia saprofită este tipul de nutriţie heterotrofă în care
substanţ ele organice
C02 + H20 + săruri minerale a parazită este tipul de
• Pigmenţii asimilatori sunt
' --a — -> substanţe organice + O.T
•
provenite din organisme moarte aflate î n descompune re . Nutnţî
organisme vii care au
plasaţi pe membrana intern nutriţie heterotrofă n
î care substan ţele organice sunt preluate din
forma ţ iunilor granaie organiza ţi î n ă a cloroplastelor la nivelul
fotosisteme. Pigmenţ ii asimilatori sunt rol de gazde.
de două tipuri: ă materialele de
• Rolurile saprofitelor; mucegaiurile alterează alimentele, deterioreaz
- principali, reprezentaţi de
în energie chimică;
clorofila a (verde) care absoarbe lumin r- fM

ă şi o converteşte realizează fermenta ţii cu obţinerea unor compu şi importanţi

construcţie ; unele bacterii I
ă ; prin efectul de
ca alcoolul, acidul lactic , av â nd aplica ţii î n industria alimentar
- accesori reprezentaţ i de
alte tipuri de clorofilă b (verde) 11
, carotenoizi - caroten - î n ciclurile
descompunere saprofitele asigur ă reciclarea materiei intervenind
portocalii şi xantofilă (galben
ă), care absorb energie m
-
Ţ esuturile bogate în cloroplaste
se
luminoasă şi o cedează ciorofiiei a.
p § biogeochimice ; unele saprofite ca mucegaiul verde -alb ă strui produc substan ţ e valoroase >ii
'

definitive (celulele lor nu se mai divid) şi numesc ţesuturi asimilatoare si sunt ţesuturi - antibiotice (penicilina) .
mezofilul frunzelor şi sunt reprezentate fundamentale. Ţ esuturi asimilatoare se află în • Rolurile parazitelor : provoacă boli , având capacitatea de a
extrage nutrimente din
de ţesutul palisadic şi ţesutul '

* Fotosinteza este procesul

invers respiraţiei. Prin fotosinteză lacular . corpul gazdei , dar şi de a , inocula î n acesta toxine dă un ă toare ce pQLproduee moartea
. .

organice; î n respiraţie substan

ţele organice sunt oxidate .
se produc substan ţ e
gazdei . Multe specii parazite atacă plantele cultivate afect â nd anual recoltele.*

cioroplast, respira ţia se desfăş Fotosinteza se desfăşoară în fungi şi alge unicelulare deoarece , cele două specii
oar ă î n mitocondrii. Fotosintez • Lichenii sunt simbioze între
>
!
respira ţ ia se desf ăşoar ă fără energie a depinde de lumină, permanen Lichenii sunt o simbioz ă de tip mutuaiism , cele două specii
convieţuiesc t
asimilatoare, respiraţia este un procesluminoasă. Fotosinteza are loc numai în ţesuturile
.
de ciupercă , ciuperca
care se desfăşoar ă în toate celulele având avantaje reciproce: alga autotrofă primeşte apă şi minerale la
i
Fotosinteza furnizează substanţe organice vii ale plantei. 1 heterotrofă prime şte substanţ e organice fotosintetiz ate de alg ă . impreună reuşesc să
pentru întreaga plant ă, respira
I. * energie pentru procesele vitale
celulare .
ţ ia furnizează I
supravie ţuiasc ă î n medii inaccesib ile dac ă ar tră i independen t.
Dac ă procesul de fotosinteză ar.disp
a

• Componente ale sistemului digestiv uman situate in cavitatea

abdominală: !
ărea din natură concentraţ i
şi organismele aerobe ar pieri; ia oxigenului ar scădea prezint ă pliuri mari numite valvule conivente şi pliuri mici numite
fără fotosinteză plantele ar - intestinul subţire
ii
exisia producţ ia primar ă în biosfer muri şi în consecinţă nu ar mai mucoasei intestinale ;
ă şi astfel consumatorii ( § vilozităţ i intestinale care m ă resc suprafa ţ a
să se hrăneasc ă şi ar pieri. fitofagi) nu ar mai avea cu ce numită hil prin care intră nervi şi
- ficatul glandă anexă prezint ă lobi şi o regiune
1
mI vase sanguine ;
- stomacul are form ă de burduf , prezint ă două curburi mică ş
i mare , este unicameral; i!
- intestinul gros este diferenţiat î n cecum , colon şi rect , cecumul este redus şi
i
prelungit cu apendicele .
• Afecţiuni digestive produse de paraziţi sunt: ascaridioza produsă de limbrici
i teniaza .
produsă de tenie , oxiuraza produs ă de oxiuri , giardioza provocat ă de proiistui giardia |
396
397

1
 I

• '
« Varianta 20 Varianta 21

Alcă tuiţi un eseu cu tema „Reproducerea sexuată la mamifere" după urmă torul plan:
la angiosperme” după următorul plan
Alcătuiţi un eseu cu tema „Sistemul nervos
'
'

- definita fiorii ia angiosperme; tipurilor de celule din ţesutul nervos şi a câte două roluri pentru fiecare
tip de
- precizarea a trei elemente din alcă tuirea gineceuiui I - precizarea
, a unei asemănări şi a celulă;
deosebiri între androceu şi g î neceu; unei nervos central; localizarea lor;
- descrierea procesului de fecunda ţi© ia angiosperme; enumerarea celor două componente ale sistemului corelate cu tipurile de arii ccrticale;
precizarea a trei roiuri a emisferelor cerebrale
- prezentarea alcătuirii seminţei; mm- a trei func ţii îndeplinite;
prezentarea alcătuirii cerebelului şi enumerareanervos central ia om, a câte unei cauze ,
- numirea a două fructe cărnoase şi a două fructe uscate la angiosperme mr . denumirii a dou ă boli ale sistemului
precizarea
II ăţi de prevenire a acestor boii .
4 a câ te unei manifestă ri şi a câte unei modalit
m
?

Rezolvare 1 Rezolvare
I.
Eseu: Reproducerea sexuată la angiosperme I IsSu: Sistemui nervos la mamifere |;
I
* Floarea este organul de reproducere al angiospermeior
, fiind o ramură scurtă cu • Sistemul nervos este compus din ţ esut
nervos - alcătuit din neuroni şi celule giiale.
, celulele gliale susţin, protejează ş
I frunze metamorfozate adaptate atât pentru asigurarea r s
reproducerii sexuale, c ât şi pentru i Neuronii generează şi conduc impulsuri nervoase
formarea fructului şi seminţei.
hrănesc neuronii.
* Florile hermafrodite conţin atât androceu şi nevrax - este compus din mă duva
I: (partea masculină ), cât şi girieceu (partea • La mamifere, sistemul nervos central - numit mt
feminină). Gineceul format din sudarea carpeleior este ă în canalul vertebral, iar encefald este
spinării şi encefal. Măduva spinării este localizat
I compus din stigmat, sîi! şi ovar, I 1
; în care se află ovulul. Atât androceu! c ât şi gineceul au î n structura ior substanţa cenuşie şi
situat î n cavitatea cranialâ. Emisferele cerebrale
3
formează celulele reproducătoare.
Deosebirea între acestea este c ă staminele care compun
I androceul sunt formate din substanţă albă.
conectiv, filament şi anteră cu saci cu polen. ă care este diferenţiat ă funcţional în
în ovar se află ovulul care conţine sacul embrionar. • Substanţa cenuşie formează scoarţa cerebral
I ă mişcările voluntare; senzitive - care
La maturitate, sacul embrionar trei tipuri de arii: motoare - care coordoneaz
are opt nudei haploizi dintre care unul este
oosfera - gametu! feminin, doi sunt reuniţi receptori în senzaţii specifice; de asociaţie - care 4
transformă influxul nervos primit de la
I
constituind nucleul secundar a! sacului embrionar, m unor comportamente complexe
» ceilalţi cinci formează aparatul prelucrează complex informaţiile şi permit realizarea
oosferei (2) şi aparatul antipodiai (3).
• Cerebelul este situat pe faţa posterioar ă
a trunchiului cerebral şi este compus din :
• Mecanismul fecundaţiei la angiosperme se internă a cerebelului este alcătuită din
sacul embrionar. După polenizare, gră
desfăşoară după polenizare şi are ioc în emisfere cerebeloase unite prin vermis. Structura ă ia exterior sub form ă de scoarţă ,
f 3;
dispus
unciorul de polen germinează si formează tubul substanţă albă la interior şi substanţă cenu şie
polinic care înaintează prin
chemotactism spre sacul embrionar. Nucleul intracerebe î oşi. Cerebelul asigură
cerebeloase şi în interior sub formă de nudei
*
•

divide şi se formează doi nudei spermatici. generativ se

m inerea tonusului muscular şi coordonarea
următoartele funcţii: menţinerea echilibrului, întreţ
i
• Fecundaţia la angiosperme este dublă
: un nucleu spermatic se contopeşte cu oosfera
. •

rezultând ceiula -ou sau zigotul din care se , m. mişcării.

va dezvolta embrionul. Celălalt nucleu sper - • Boli ale sistemului nervos central la om:
; manifestări: tremur ători: prevenire
matic se va contopi cu nucleul secundar al ;
secundar sau albumenul cu rol nutritiv pentru
sacului embrionar, rezultând endospermui i - boala Parkinson; cauze: probabil degenerative
embrion. Ovulul va forma sămânţa, iar I: practicarea unui regim de viaţă raţional; -
j manifestă ri: pierderea motilit ăţ n membrelor
ovarul fructul. ,
• Fructe uscate: nuca, capsula . Fructe că - paralizia ; cauze: infec ţii, tumori ;
rnoase: baca, drupa. m
m:.
prevenire: evitarea stresului şi surmenajului . um
R:

c w-t
1

mm
:
398 399
'mmsmi
Iii
 Varianta 22 Varianta 23
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Respira ţia la mamifere’’ după urmă torul plan :
Alcă tuiţ i un eseu cu tema “ Excre ţia la mamifere " după urmă torul plan :
enumerarea organelor că ilor respiratorii ;
- definirea excre ţiei;
localizarea plă mâ nilor ;
localizarea rinichilor ;
descrierea mecanismului inspira ţiei;
enumerarea componentelor rinichiului şi a că ilor urinare ;
descrierea mecanismului expira ţiei ;
descrierea structurii nefronului ;
precizarea unei boli a sistemului respirator la om, a unei cauze , a două manifest ă ri şi 2
precizarea a trei cauze , a trei manifestă ri ş i a două modalităţi de prevenire a litiazei unei modalităţi de prevenire a acestei boli .
renale la om.

1
m
m

Rezolvare
Eseu; Excreţ ia la mamifere
Excreţ ia este funcţ ia de nutriţ ie prin care sunt eliminate din organism substanţele
• I
nefolositoare sau aflate în exces.
• Excreţ ia la mamifere este realizată de rinichi - organe perechi situate în cavitatea
abdominală dorsal, de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale î n lojele renale.
• Rinichii sunt protejaţi de capsula renală. Structura rinichiului se poate observa pe o
secţiune longitudinală, pe care se pot identifica cele două regiuni ale parenchimului re -
nai: corticala, cu aspect granular şi sub aceasta medulara, organizată î n piramide renale .
Spre pelvisul renal piramidele renale se deschid în calicele mici, care comunică cu calicei©
mari. Din pelvisul renal se continuă căile urinare extrarenale, reprezentate de ureter ,
vezică urinară şi uretră.
• Unităţile structurale şi funcţionale ale rinichilor sunt nefronii. Un nefron este compus
din corpuscul renal - format din glomerul şi capsula Bowman , care se continuă cu tubii
uriniferi compuşi din segmentele : tub contort proximal, ansa Henle şi tub contort distal.
Tubii contorţi distali se deschid în canale colectoare .
Rezolvare
:S
1
m Eseu; Respiraţia la mamifere
m
| • Organele c ăilor respiratorii sunt: fosele nazale, faringele, laringele, trahea. bronhiile
j principale.
| • Plămânii sunt localiza ţi î n cavitatea toracică sau pulmonară. Ventilaţia pulmonară
I constă î n două mişcări respiratorii: inspiraţia şi expiraţia ,
1 • în inspiraţie, se contractă diafragmul mărindu-se diametrul longitudinal al cavităţii
j toracice şi muşchii intercostali care determină mărirea diametrului transversal al cavităţii
j toracice. Ca urmare, volumul cavităţii toracice creşte, parenchinu! pulmonar elastic şi
m prezenţa pleurelor determin ă şi mărirea volumului pulmonar , ceea ce va duce la sc ă derea
presiunii intrapulmonare şi intrarea î n plă mâ ni a aerului atmosferic aflat la o presiune .
mai mare decât cea intrapulmonar ă.
• î n expira ţ ie muşchii inspiratori se relaxează , peretele toracic revine ia loc , presiunea
j intrapulmonară creşte şi aerul din plămâni este expulzat.
• Bronşita are drept cauze inflamarea mucoasei arborelui bronşic ş i excesul de secreţii 1

• Litiaza renal ă are drept cauze : tulbură rile de metabolism hidro- minerai, avitaminoza , ale acestei mucoase. Manifest ările pot fi: tuşea uscată sau tuşea umedă . Se poate preveni
hiperparatiroidismul sau alimenta ţ ia neechilibrată . Manifest ă rile litiazei renale: febr ă , |Prin călirea organismului şi purtarea î mbrăcămintei adecvate condiţiilor de mediu
r: durere, hemoragie. Prevenirea litiazei renale se poate realiza prin: alimentaţie echilibrată , i :

menţinerea igienei organelor excretoare , tratarea infecţiilor din organism, evitarea factorilor
V ' v
cu potenţ ial v ătămător asupra aparatului excretor ( chimici, fizici şi biologici) . I
•
v
l 'lfj

J I

tir
•4.

m
4

i
400
40 !

a
 I

Varianta 24 Varianta 25

” după următorul plan: Alcă tuiţi un eseu cu tema : „Sistemul locomotor

Alcă tuiţi un eseu cu tema: „Organele de simţ ale mamiferelor
la mamifere" după -următorul plan :
simţ; precizarea excitantului ce acţionează asupra lor; numirea celor două sisteme de organe ce asigur
enumerarea a cinci organe de ă locomo
enumerarea oaselor membrelor posterioare la mamifere; ţia ;
localizarea receptorului pentru fiecare organ de sim ţ;
numirea a doi muşchi de la nivelul membrelor
caracterizarea receptorului ce asigură sensibilitatea olfactivă câ te unei caracteristici
;
WLJ precizarea celor două tipuri de celule receptoare vizuale şi a prezentarea adapt ă rii structurii membrelor
mediul terestru , aerian şi acvatic;
anterioare la mamifere;
mamiferelor lâ formele de locomoţie în
pentru fiecare tip. numirea a câte unui exemplu de mamifer I
numirea a două deficienţe senzoriale la om. şi acvatic .
adaptat la locomo ţia în mediul terestru. aerian
î

i
I
Rezolvare 1
ţ:

Eseu; Sistemul locomotor la mamifere

Rezolvare u • Locomoţia este realizată de sistemul osos (

componenta pasivă) şi sistemul muscu- ;
. lar (componenta activă).
m
i
I
• Membrele posterioare au scheletul
compus din scheletul centurii pelviene (
s
Eseu: Organele de simţ ale mamiferelor din două oase coxale) şi scheletul propriu-zis, format
«
Iî
format din oasele: femur (a! coapsei), tibia 1
şi peroneu ( al gambei) , tarsiene, metatarsiene
şi falange (ale plantei) .
• La mamifere, organele de simţ sunt: m
• Muşchi ai membrului anterior: biceps
branhia !, extensori şi
Structura membrelor mamiferelor prezintă numeroase adapt flexori ai degetelor .
receptori acustici stimulaţi l
- urechea, care în compartimentul urechii interne conţine precum ări în funcţ ie de formele
î n melcul membranos ,
de vibraţiile aerului (sunete) şi sunt situaţi î n organul Corti de locomoţie în diverse medii de viaţă .
de modific ă rile pozi ţ iei corpului în
şi receptorii vestibulari din maculele otolitice stimulate Pentru mediul terestru: în mediul terestru, locomo
ţia mamiferelor se poate realiza
din crestele ămpulare de prin mers, alergare şi prin
mişc ări rectilinii-cei din utriculă şi saculă, dar şi de rotaţ ie - cei I salturi.
la baza canalelor semicirculare; m în funcţie de suprafaţa de sprijin din timpul deplasării, mersul poate fi de
ochii care con ţ in î n retin ă celulele fotosensibiie , receptori' vizuali stimulaţi de W - mers plantigrad, greoi datorită sprijinului pe toată laba trei tipuri: tjpfe i
- ,
slab ă responsabile de - ca maimu ţ a şi ursul;
radiaţiile luminoase: celule cu bastona ş stimulate de lumina - - mers digitigrad, cu sprijin pe degete - ca la ghepard ş '
f
con stimulate de lumina puternic ă - responsabile i lup;
vederea nocturn , ă acromatic ă ş i celule cu - mers unguligrad, cu sprijin pe copite deci pe suprafa
viteza de deplasare - ca la antilopă: şi cal>. ţă redusă, fapt ce creste
de vederea diurnă, cromatică; i

receptori tactili stimula ţi de deform ă rile tegumentului ,

Adapt ă rile scheletului membrelor omului pentru
- pielea, care conţine -
locomoţia bipedă constau în: curbura
receptori termici - stimulaţi de variaţiile de temperatură şi receptori pentru
durere - stimulaţi plantar ă; alungirea oaselor
coapsei şi gambei; lărgirea centurii pelviene^,
vertebrale. curburile coloanei
de leziuni celulare;
muguri gustativi cu celule epiteiiale senzoriale
- limba, care .con ine în mucoas
ţ ă Pentru mediul aerian, adaptările scheletului membrelor
liliacului sunt:
stimulate de substanţe chimice sapide dizolvate î n salivă; | - transformarea membrelor anterioare în aripi
- mucoasa olfactivă, care căptuşeşte cornetul nazal superior ş i con ţ ine neuronii pliul tegumentar;
prin alungirea falangelor care susţ in

olfactivi cu o dendrită scurtă , chemosensibilă; stimulaţi de substan

ţe chimice volatile | - oase subţiri, uşoare; stern lăţit pentru inserţia muşchilor pectorali.
odorante difuzate în mucusul care acoper ă mucoasa olfactivă. Pentru mediul acvatic, scheletul membrelor
• Deficienţe senzoriale la om : care au transformat labele î n lopeţ i. Cetaceelemamiferelor a suferit reduceri şi modific ări
nu
- miopia : incapacitatea vederii clare la privirea unui obiect
îndepărtat; din scheletul bazinului şi al membrelor posterioareau membre posterioare, doar resturi
de lumin ă cu perceperea care nu se articulează cu coloana
- astigmatismul: incapacitatea focalizării corecte a razelor vertebrală. Prezintă înotătoare codală. De
asemenea , î n scheletul membrelor anterioare
de imagini dublate. degetele sunt alungite şi alcătuite din mai
multe falange. Pinipedele au membre scurte şi
nu au înotătoare codală, funcţia acesteia fiind preluat
ă de paletele posterioare provenite
din unirea degetelor de o membrană interdigital i
i ă.
ţ • Exemple de mamifere: terestru - porcul mistreţ ( Sus scrofa ) , aerian -
Eptesicus ), acvatic - balena ( Balena liliacul (genul
I-
' musculus ).

402 403
 t

Varianta 28 Varianta 27
Alcătuiţi un eseu cu tema "Sistemul
circulator la mamifere ” după următorul plan:
: - localizarea inimii;
Alc ă tuiţi un eseu cu tema “Circula ţia la piante " după următorul plan
numirea şi localizarea structurilor specializate în
absorb ţia apei şi a sărurilor minerale ; - precizarea denumirii încăperilor inimii şi a câte două
caracteristici ale fiecărei încă peri;
descrierea mecanismului absorbţiei apei; precizarea tipurilor de vase şi a rolurilor
acestora ;
descrierea mecanismului absorbţiei să rurilor minerale; denumirea celor două circuite realizate de vase în corpul
mamiferelor;
;
numirea şi caracterizarea for ţelor ce contribuie la circula ţ ia sevei brute precizarea a trei cauze şsii a două manifestări ale infarctului
miocardic la om.
de sevă .
denumirea vaselor conduc ă toare prin care circulă cele două tipuri
I

I
^ Rezolvare ‘W

V -
i Rezolvare
J. v

A Eseu : Circulaţ ia ia plante Eseu: Sistemul circular la mamifere

p

absorbanţi!
B Structurile specializate în absorbţia apei şi sărurilor minerale sunt peri orii • Inima este localizată în cavitatea toracic ă, î
ş .
« ntre cei doi pl ă mâni.
ş orilor absorban ţi din apropierea v â rfului r ă d ă cinii. • Inima este un organ muscular , cavitar,
localizaţi la nivelul zonei peri tetracamera l, fiind alcătuită din două atrii si m
:
* j
• Plantele subacvatice absorb apa pe toata suprafa ţ a corpului. La cel J
ălalt? plante două ventricule. ia
bfii absorbţ ia se face la nivelul peri şorilor absorban ţ i ai r ă dăcinii . Atriile sunt situate ia baza ini
inimii, au pereţii mai subţiri, perete intern neted şi li
ia apei se face prin osmoz ă ( o solu ţ ie mai concentrat ă absoarbe apa dintr -o căptuşite de endocard. sunt
Absorb ţ a
%
soluţ ie mai diluată atunci când î ntre ele exită un perete semipermeab ii) . î n cazul ră dă cinii , j Ventriculele sunt situate la v ârful inimii, au pereţii mai groşi, prezint
I <4 .
m-i
cele două soluţii sunt: sucul vacuolar din celulele epidermice şi soluţiile J
din sol. Mem- faţa internă (muşchii papilari) şi sunt c
• Vasele de sânge sunt reprezentate de
ăptuşite de endocard.
ă neregularităţi pe

brana semipermeabilă este membrana celulelor rizodermei . Jvj:

1 Apa pă trunde î n celulele vegetale datorită forţ ei de succesiune şl presiunii |

radicuiare - artere; sunt vase care pleacă de la Inimă şi transportă sângele de la iii
I
.
* .

şi este transmisă din celuiâ î n celul ă, de la peri ş orii absorban ţi p â n ă la vasele lemnoase jla ţesuturi ; inimă în corp
1
ii >
( fiecare celulă de pe acest traseu av â nd o forţă de sucţiune mai mare dec â t vecina ei - vene; sunt vase care vin la inimă şi transportă sângele
de la ţesuturi la inimă: m
i dinspre exterior).
-n
- capilare; formează reţele şi pun în legătură
arterele cu venele .
Ii
I^ o Absorbţ ia să rurilor minerale se face independent de absorb ţ ia apei ş i
se bazeaz ă.pe • Cele două circuite realizate de vase în corpul
' care funcţ ionează ( mamiferelor surit : circulaţia mare m
difuziune şi, mai ales , pe activitatea complex ă a unor „pompe de ioni
' sistemică) şi circulaţia mică (palmonară).
la nivelul membranei , cu consum de energie .
• Forţ ele care contribuie la circulaţie sevei brute sunt: presiunea radicular â si for
ţ a de «
_ • Infarctul miocardic: _
caiJ7p flimahll. nervan. .
.

suc
sucuuneţ iune. f T r ’ ^
?l emo eforturi fizice_ îndelungate şi necontrolate
manifestări: anghina pectorală - ocluzia
coronarian ă parţială sau totală - duce la
,

miocardic
.

Presiunea radicular â este rezultatul activităţ ii celulelor r ă dă cinii ce pompeaz ă Joecrozarea

activ ţ esutului m
apa î n sus , prin vasele lemnoase. Acest fenomen este important primă vara .
apâ,
Forţ a de suc ţ iune a frunzelor se datorează transpiraţiei . Datorită pierderii de
:
1
v1

ş de aceea ele aspir ă osmotic apa din i . ii

sucul din celulele frunzelor se concentreaz ă i 1
vasele lemnoase , care au continuitate pâ
de transport este pasiv, f ăr ă consum de energie .
n ă î n r ă d ă cină , de unde sug apa . Acest mecanism
11
1
• Vasele conduc ă toare prin care circul ă seva brută sunt vase conducătoare iemnoas
( xilematice) , iar vasele conducătoare prin care circulă seva elaborată sunt vase condt
c ă toare liberiene ( floematice).
CI
m

S
r

f
404
405
 J

Varianta 29
f Alcătuiţi un eseu cu tema “Fotosinteza
- *
Alcătuiţi un eseu cu tema "Respiraţia aerob
ă" după următorul plan:
; I biosferă" după următorul plan:
procesul care susţine material şi energetic
întreaga
rarea sistemelor implicate în realizarea lor
\
nutri şi enume definiţia fotosintezei şi tipul de nutriţie în care se încadrează ;
,
- definiţia funcţ iilor de
ecua ţia respira ţiei aerobe
ţie
;
3 - ecua ţia generală a fotosintezei;
ift
§ localizarea celular ă a respiraţiei aerobe ;
fazele fotosintezei: denumirea lor şi precizarea
a câ te unui produs final al fiecă rei
H pigmenţii asimilatori: precizarea rolului lor, faze ;
importanţa respiraţiei aerobe; pornind de la ecua ţiile generale a localizării lor în celulă şi a două
compara ţia respira ţiei aerobe cu cea anaerobă , pigmenţi; tipuri de
două argumente pentru susţinerea afirma ţiei
din titlul eseului.

î m
;

Rezolvare Rezolvare
1
%
Eseu: Respiraţia aerobă l -
Eseu: Fotosinteza procesul care susţ ine
material şi energetic î ntreaga biosferă
1 ile care ă
toate activit ăţ asigur 1 • Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi sintetizează
• Prin funcţii de nutri ţ ie se î n eleg. î n sens
ţ larg ,
pornind de la C02, H şi săruri minerale, cu substanţ ele organice,
<

‘ 20
pigmenţii clorofilieni şi carotenoizl cu
ajutorul energiei luminoase absorbit ă
de
B eliberare de 02.
; Fotosinteza este o nutriţ ie autotrofă.
M
I
‘
înseamnă numai hrănire.
ţie la animale, sunt: sistemul digestiv
Sistemele implicate î n realizarea func ţiilor de nutri
a Ecua

.ng
I ţia generală a fotosintezei:

-^ ,.
% excretor .
sistemul respirator , sistemul circulator, sistemul
„,
V|V
i H + minora|o ^ ^
energie luminoasă ,

. ^
•
, ,* j •F *6
, ?*
o CO H 0 energie i e
*
Lzi*
I

“
^ Jrşi conduc
. Ueocarioţe, sadic
m re i«
JJ ia
*° m

|.££* »£**
de enefgie ATP 2*

Se' »S
U

—
.
organice,in absorb ţia eraa substanţelor, » rn oare are loo sinteza de sobslanţe organice.
in sinteze
,
ri
V*

1 '

care

.L
CreSltsplSiei aerobe es e:
substanţ e organice + 02 -> C 02 + H20 +
energie in cantitate mare
| _ localizare: în membranele tilacoidale ale cloroplastului în fotosis îeme -
,
^ T **
“" * »
organici Corner
* * ne
* 1

oxigenului, rezultând tot compuşi organici şi. eventual, C02

precum şi o cantitate ma
mică de energie .
I§(

-
4
1

406 407

u
 J
iii

I
Varianta 30 Varianta 31
Alcătuiţi un eseu cu tema “
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Circula ţia sevei brute " după urmă torul plan : Inima la mamifere " după următorul plan:

m
descrierea inimii (localizare , alcătuire);
compoziţia sevei brute ; dispozitivele care asigură sensul unic
procesul prin care ajunge seva brută în plantă: denumirea şi localizarea acestuia la vasele aflate în legătur ă cu cavit ăţile
al circula ţiei în inimă (denumire
localizare , rol) ;
plantele terestre ; în care se face transportul; inimii, tipul de sâ nge pe care îl transportă şi
I sensul
- ţesutul cu rol în conducerea sevei brute : denumire , precizarea particularităţilor structurale caracteristicile generale ale circula ţiei la mamifere;
şi a încrengă turilor la care se întâ lne şte ; infarctul miocardic (o cauz ă posibilă două
§ - forţele care contribuie la circula ţia sevei brute : denumire , mecanism de generare : manifestă ri) .
mecanismul de conducere a sevei brute prin plant ă .

m
Ai
li.
Rezolvare Rezolvare
h
Eseu: Circulaţ ia sevei brute Eseu : Inima la mamifere
*
V

% I Inima este localizată în cavitatea toracic

• Seva brută este o soluţie apoasă, diluată, în principal minerală (cu cantităţi minore,
T f_
«
m* ă , între cei doi plă mâni . 1
* de 1% , de aminoacizi şi acizi organici). or9 n muscular cavitar
' .
tetracameral (două atrii şi două ventricule)
V i# • Procesul prin care seva brut ă ajunge î n plantele terestre se numeşte absorbţie şi se tste alcatuita din trei straturi
realizează la nivelul perişorilor absorbanţi, _ 'm
concentrice
endocard - alcătuit dintr -un ţesut epitelial foarte
- miocard ( muşchiul inimii) - are pereţii mai gro subţire;
i • Ţesutul conducător cu rol î n transportul sevei brute este ţ esutul conducător lemnos şi î n ventricule si mai subţ iri î n atrii
îi alcătuit din vase lemnoase (xilematice), fibre xilematice şi parenchim xiiematic. Vasele ere ele inimii conţine un tesut
muscular special, excitoconductor ce produce
lemnoase sunt alc ătuite din celule moarte cu pereţii puternic î ngroşaţi (lignificaţi) , puse impulsuri ce declanşează automat contrac ţiile ritmic
Şf
f '
miocardului. II
m
cao ia cap . ~ epjcard ; este 0 membrană subţ ire ce acoperă m
f T
n lnteri0ml Inim ex Stă valvule ce miocardul.
Dacă pereţii transversali persist ă, celulele se numesc traheide, iar vasele pe care le : iii
. 4
formează sunt definite ca imperfecte , pentru că seva trebuie să difuzeze prin acest perete inim ă " ' asi9ura sensul unic al circulaţiei sâ
ngelui în
m - vaivulele m
Astfel de vase există la ferigi şi gimnosperme. m
atrio -ventriculare, localizate ia nivelul 1
.
m orificiilor atrio- ventriculare per -
La angiosperme pereţii transversali ai celulelor dispar , îşi pierd citoplasmă şi formea na mit sângelui să treac ă numai din atrii î n ventricule;
* - tuburi continui î n tot corpul plantei numite trahee . Ele sunt considerate vase perfecte. I il - vaivulele semilunare (sigmoide), situate la
baza artereio ! mari ( aorta şi pulmonară)
m
• Forţ ele care contribuie la circulaţia sevei brute sunt ; presiunea radlcular ă şi forţ a de â nu permit î ntoarcerea sângelui din arteră î n inimă .
• Inima trimite sânge în
"V sucţiune . artere:
Presiunea radicular â este rezultatul activit ăţ ii celulelor r ă dă cinii ce pompează activ - din ventriculul stâng în artera aortă ce transportă sânge
- din ventriculul drept î n artera pulmonar ă ce oxigenat în corp
apa î n sus prin vasele lemnoase. S
transport
de ă sâ nge î ncărcat cu dioxiei
m. Forţ a de suc ţ iune a frunzelor se datoreaz ă transpiraţiei . Datorită pierderii de ap ă sucul carbon spre plămâni.
• 40 din celulele frunzelor se concentreaz ă şi ele aspir ă osmotic apa din vasele lemnoase • Inima prime şte sânge prin vene :
care au continuitate până în ră dăcină şi sug apa de acolo. Este un mecanism de trans- - prin patru vene pulmonare (sânge oxigenat
de la plămâni); acestea se deschid
port pasiv . H
în atriul stâng;
• Mecanismul de conducere a sevei brute prin plant ă este activ ( î n cazul presiunii j - prin două vene cave, inferioar ă şi superioar
ă ( sânge î ncărcat cu dioxid de
iJ radiculare ) şi pasiv î n cazul ( forţ ei de suc ţ iune) . 1 bon adunat din tot corpul); acestea se car -
/i deschid în atriul drept.
IIi m • Circulaţia ia mamifere este î nchisă ( sângele
circulă printr -un sistem închis de vase),
% dublă (sângele trece de două ori prin inimă)
cu cel neoxigenat). şi completă (sângele oxigenat nu
se amesteca
i • Infarctul miocardic;
- cauze; fumatul;

îs
- manifestări: ocluzia
coronarian ă parţ ială sau totală, anghina pectoral
ă.

I 408
409
a
-J
 i
f

s Varianta 32 Varianta 33

mamifere" după urmă torul plan: Alcătuiţi un eseu cu tema “Ochiul la mamifere " după următorul
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Excreţia la se încadrează şi a sistemului cu care - globul ocular: denumirea componentelor;
plan:

an
- excre ţia: precizarea tipului de funcţie în care - receptorii vizuali : denumire, localizare , rol;
>
realizează o strâ nsă interrelaţie funcţională;
a - formarea imaginii: localizarea procesului la
- rolul excre ţiei; nivelul ochiului normal;
alcă tuirea sistemului excretor: organul excretor
- denumirea şi precizarea structurii - acomodarea fa ţa de intensitatea luminii şi faţa de
distanţă;
-
ă -
urinare enumerarea lor şi a rolului lor; - proiectarea incorectă a imaginii: precizarea unei posibile ,
macroscopice a acestuia ; c ile cauze.
a organului excretor : denumire şi enumerarea a trei
unitatea structurală şi funcţională
elemente componente;
şi a două manifestări .
litiaza urinară : precizarea unei cauze posibile

Rezolvare
* Eseu: Ochiul la mamifere
S;
Rezolvare • Globul ocular este alcătuit din: j!
i
U
1
i - tunică externă formată din sclerotlcă şi cornee;
,
&
'

* '
•

Eseu: Excreţia Ia mamifere m - tunică mijlocie, formată din coroidă; corp ciliar cu procesele cillare şi muşchiul
4. ciliar, irisul cu pupila, cristalinul; m
i
• Excreţia face parte din funcţia de nutriţie
. Sistemul cu care realizează o strânsă j?
lichidul filtrat la nivelul rinichilor |
| Globul - tunicocular
ă internă, reprezentată de retină.
t

interelaţie funcţională este sistemui circulator. Sâ ngele este

.
conţ ine umoarea apoasă şi umoarea vitroasă. 4 ii
*
ele care vor compune urina * Receptorii vizuali sunt situaţi în retină şi sunt reprezentaţi de
Şil din ei se extrag toate substanţ :
ă î n eliminarea produşilor nefolositori sau toxici, rezultaţi în - celulele cu conuri, ce predomină în pata galbenă şi constituie în exclusivitate
* Rolul excreţiei const
ţe str ăine pătrunse In organism şi fovea centralis; au rol în vederea diurna şi perceperea culorilor şi 1
urma metabolismului celular, sau a unor substan
:
formelor *
menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern (homeostazia mediului intern) - celulele cu bastonaş există ia periferia retinei, mai puţine în pataobiectelor :
galben ă Şl .
i
lipsesc din fovea centralis; au rol î n vederea nocturnă şi în
• Sistemul excretor este alcătuit din:
1
lumina slabă . <
o capsulă fibroas ă. î n sec ţ iune • Formarea imaginii se face pe retină, pe pata galbenă. Imaginea formată este
- rinichi - organul excretor ce are fa, exterior aspect granuiar şi o zonă medulară la mai mică şi răsturnată. Focalizarea razelor de lumină este reaiă
longitudinală are o zonă corticală, la exterior cu
;

rezultatul proceselor de refracţie,

renale Malpighi ce au baza spre corticală datorat străbaterii mediilor cu densităţi diferite. Cea mai puternic I
interior , cu aspect striat; formată din piramidele refrac ţie are loc ia
prezint ă hllul renal. trecerea razelor din aer prin cornee, a doua are loc la nivelul feţei ă
şi vârful spre pelvisul renal. în partea concavă anterioare a cristalinului
reprezentate de uretere ( prin care urina trece din pelvisul renal şi a treia, la trecerea prin faţa posterioară a cristalinului. Ochiul norma
- căile urinare sunt temporar urina) şi uretra (prin care urina în urma refracţiei, razele de lumină în fovea
! emetrop focalizează
în vezica urinară ) , vezica urinar ă ( depozitează centralis din pata galbenă - zonă de maximă A .

acuitate vizuală. i
se elimina la exterior).
ională a rinichiului . Este alc ătuit din • Acomodarea la intensitatea luminii se face prin reacţia pupilara şi prin
• Nefronul este unitatea structurală şi func ţ renal) şi tubul urinifer (alcătuit adaptarea
corpusculul renal (format din capsula Bowman şi glomerulul
fotochimică. Acomodarea la distanţă este realizată reflex prin acţiunea
şi radiari ai corpului ciliar, care măresc sau micş mu şchilor circulari
distal .
din tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort
) orează convexitatea feţei anterioare a
cristalinului. La privirea unui obiect situat sub 6 metri (punct remotum), puterea
• Litiaza urinară convergenţă a cristalinului creşte prin bombare. Peste 6 metri, imaginile de
ărurilor minerale;
- cauze: tulburări de metabolism a apei şi s pe retină , făr ă procese de acomadare. sunt focalizate 4i
î n sistemul urinar;
'

- manifestări: - formare de ăcalculi ţia leziunilor la nivelul căilor urinare ,

hemoragii. proxim), distanţă sub care
Acomodarea este posibilă până la 20-25 cm (punct
- durere, febr , apari
Văzute clar.
acomodarea nu se mai poate realiza şi obiectele nu mai sunt
I m
• Proiectarea incorectă a imaginii ar putea fi cauzată de modificarea
lungimii axei
ochiului sau variaţia indicelui de refracţie al cristalinului. O astfel
în miopie, afecţiune datorată de situaţie se identific ă
unui ax optic mai mare decât focalizarea imaginii în fa ţ a I
retinei şi perceperea unei imagini neclare. '

410 411
* I
>*
 ’ 1

;;î
Varianta 34
Varianta 35
Aică tuiţi un eseu cu tema " Respiraţ ia la mamifere” după urmă torul pian: Alcă tuiţi un eseu cu tema "
- respira ţia celular ă : localizarea procesului şi denumirea tipului de reac ţii care au loc la Fecunda ţia la angiosperme" după urmă
- organe de înmulţire: torul plan:
acest nivel; enumerarea organelor caracteristicelor angiospermelor;
androceul : denumirea elementelor
- funcţia sistemului respirator; componente şi precizarea
sistemul respirator: denumirea organelor componente şi precizarea rolului lor;
gineceul : denumirea
elementelor componente şi precizarea rolurilor lor;
- fecunda ţia la angiosperme: denumirea rolurilor lor:
- mecanismul ventila ţiei pulmonare: denumirea , prezentarea proceselor , structuri tipului de fecunda ţie ,
precizarea tipurilor de
celulele care participă şi a tipurilor de localizarea procesuluii,
anatomice implicate ; postfecunda ţia: denumirea celule rezultate;
nudei vegetativi care controleaz ă ventila ţia pulmonar ă : localizarea acestora la nivelul j structurilor care se formează din celulele
fecundaţiei precum şi a celor rezultate din rezultate în urma
sistemului nervos . componentele gineceuiui.

1
I

i i
•

4
.. I,:
1
Rezolvare
Rezolvare
*îţ ?
Eseu; Respiraţia ia mamifere n Eseu: Fecunda ţ ia la angiesperme
ivi
Pi
1 • Respiraţia celulară se desfăşoară la nivelul mitocondriilor printr -o serie de reacM .
-
Organele de înmulţire la
i ciclice ce poartă denumire de ciclul Krebs angiosperme sunt: floarea, fructu s
! '
• Sistemul respirator asigură schimbul de gaze intre organism şi mediu inconji , |
Androceul - componenta bărbătească a florii -
J (o stamina este formată din:
ămânţ a
este format din totalitatea stambelor t §l
|
I
4
I Se ia din mediu oxigenul şi se elimină dioxidul de carbon .
conectiv, filament şi anterâ) . Antera
este sediul microsDoro
.4 i!

• C ăile respiratorii: cavităţile nazale , faringe, lannge, trahee oronnu,

9enezei - procesul prin care se formeaz
JJj -
Gineceul - componenta femeiască a
ă gr ăuncioarele de polen
florii - este format ă din mm
'

r
*
conduce aerul, de a-l umezi, încălzi şi purifica. Plamann , prin alveolele pulmonare, a. g
oxigenarea s ângelui ş eliminarea dioxidului
i de carbon .
,

g
Are forma de pistil şi este format
din ovar , stil
totalitatea caroeNor
şi stigmat. în ovar se află camera ff
conţine ovule. Gineceul este
sediul macrosporogenezei - procesul embrionară
.
v
• Ventilaţia pulmonar ă cuprinde două procese inspiraţia , proces activ , cons formează ovulele. Ovulul conţine sacul
•

orin care se
ar
pătrunderea aerului în plămâni datorită contracţiei în principal a muşchiului diafragf
dar si a muşchilor intercostall ducând la creşterea volumului pulmonar şi scă derea p C
aj
Fecundaţia este procesul de contopire embrionar
j fecunda ţia la angiosperme este dublă şi se desfăş
al celor do gamet de sex opus , , IM

sacului
Ca oroces
•

în cutia toracică faţă de presiunea atmosferica; expiraţia , proces pasiv , consta inie
aerului din plămâni datorită relaxării muşchilor respiratori ceea ce determina ere . -
j
proces participa graunciorul oară la nivelul
de polen, oosfera si nucleul
Nucleul generativ din graunciorul de polen
embrionar
secundar al sacului embrionar
La
presiunii aerului din cutia toracică peste cea a aerului atmosferic . formează 2 nudei
• Nucleii vegetativi ce controlează ventilaţia pulmonar ă sunt localizaţi la nivelul
J ale combina cu oosfera şi formează celula-ou, iar al doilea se spermaiici dintre care unul
ii**.' sacului embrionar şi formează combină cu nucleul secundar V

{iftUS!
' chiulul cerebral: nucleul inspirator şi expirator din bulbul rahidian, şi nucleul apneu celula -ou sau zigotul va forma endospermul secundar - albumenu
! cu rol nutritiv
pneumotaxic din punte. • Din ovul se
embrionul .
m formează să mânţ a , iar din peretele
ovarului se formează fructul.
«g
k £ m
ţ
Si
» 4
:
8
I
X
m
4 li
412
413
a J
V m

S Varianta 36 Varianta 37 i

I
*
la mamifere” după următorul plan:

w
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Scheletul membrelor
| Alcă tuiţi un eseu cu tema „Circula ia
ţ sângelui la mamifere”
elemente figurate ale sângelui: enumerarea celordupă următorul plan:
ii
membrelor ;
- enumerarea oaselor
trei tipuri şi precizarea unui rol
- enumerarea oaselor centurilor; ie de modul în care calcă (clasificare , modul
fiecare dintre acestea; pentru
£
caracterizarea mamiferelor de uscat în funcţ inima la mamifere: localizare, rol,
denumirea cavităţilor inimii, tipul de sânge con
ale scheletului iabei piciorului ia modul şi
în care calcă , viteza de deplasare, adapt ă ri - vasele de sânge: denumirea şi sensul
o afecţiune a sistemului circulator la conducerii sângelui prin fiecare tip de vas;
ţinut ; ii
viteza de deplasare); om: precizarea unei cauze şi a unei
uman la locomoţia bipedă.
precizarea a două adaptări ale scheletului boli ale sistemului circulator: enumerarea manifest ări;
i a trei modalităţi de prevenire . 1

! I
!
I
Br

i
1

t f
" I
Rezolvare 1
Rezolvare i
I

sssssssirrpr ş-rass
Eseu ; Scheletul membrelor la mamifere
S ^seu: Circula ţ ia s ângelui fa mamifere • »

*
I

-
i
;

%i
i

.
<
%

^^—
'ar ^
<r,b“
, . , pelviană Pe eS ,e ,0 » * oese e co,a e ""
f

1
m

vertebrale care au forma literei S , î n vedere laterală

.
I:
i
4

(
I

414 415
' I

Varianta 38 Varianta 39

Alcă tuiţi un eseu cu tema " Respira ţia la mamifere” după urmă torul plan :
Alcă tuiţ i un eseu cu tema " Reproducerea ia plante " după următorul plan
.
definiţia reproducerii; • - definiţia respiraţiei;
de tulpini subterane şi căile respiratorii extrapulmonare: enumerare ;
înmulţirea vegetativ ă prin organe vegetative : enumerare tipuri
exemplu de plant ă pentru fiecare tip ; plă mânii: localizare , numirea a trei componente structurale ; suprafaţa ce schimb .-
câte un
tipuri şi câte un denumire , structură şi rol;
înmulţirea asexuată artificială prin organe vegetative: enumerare
exemplu de plant ă pentru fiecare tip; ventila ţia pulmonară : mecanismul inspira ţiei şi expira ţiei;
floarea la angiosperme ; precizarea elementelor reproducă toare
ale florii hermafrodite şi - o afecţiune a sistemului respirator: precizarea denumirii, a două cauze şi a două
manifestări ale acesteia , precum şi a trei modalităţ i de prevenire a bolilor sistemului
a componentelor lor ; . . . . .
fecunda ţ iei. respirator . ||h ;
fecunda ţia la angiosperme : defini ţie şi precizarea produşilor finali ai
:11§M
.

u
rMSM1
-
1
li
i \ .- YV
'

ul

*
im Rezoivare i Rezolvare

hseu; Reproducerea la plante m Eseu: Respiraţ ia la mamifere

$. j

Reproducerea este funcţie fundamentală a organismelor vii prin care se realizeaz j

ă
* • Respiraţia este funcţia de nutriţie prin care sunt oxidate substanţele organice şi se
i; perpetuarea speciei. Tipuri fundamentale de reproducere : asexuat ă şi sexuată. obţine energie stocată î n ATP . Sistemul respirator realizeaz ă procesul prin care se face
ţ i de sex
Reproducerea sexuală este procesul prin care, în urma contopirii a doi gârne
1 ii schimbul de gaze î ntre organism şi mediul î nconjur ător , se ia oxigenul şi se elimină
f opus rezult ă zigotul ce va forma un nou individ . dioxidu! de carbon.
I
m * Tulpini subterane: - bulbi , la ceapă; • Căile respiratorii extrapulmonare sunt : cavit ăţi nazale, faringe , laringe, trahee
4
>
- rizomi, la ferigă ; • Plă mâ nii sunt localiza ţi în cutia toracică . Fiecare plămân este alc ătuit din lobi, aceştia
- tuberculi , la cartof . W din segmente, iar segmentele din lobuli. Suprafaţ a de schimb a gazelor respiratorii este
- de-vie , begonii ;
1 * Î nmulţire asexuată artificială - but ăşire: viţa
; reprezentată de alveolele pulmonare, care au peretele foarte subţ ire si sunt î nconjurate
m - marcotajul: coac ăz şi viţă - de- vie; de o reţ ea de capilare.
§
- altoire: mă r , p ăr , prun, cais, gutui . I • Ventilaţia pulmonar ă cuprinde două procese : inspiraţ ia , proces activ , const ă î n
m
• Floarea hermafrodită la angiosperme : pătrunderea aerului î n plămâ ni datorită contrac ţ iei, î n principal, a muşchiului diafragmă
ărbătească a
- androceul, reprezentat de totalitatea staminelor este componenta b receptacul, dar şi a muşchilor intercostali , ducând la mărirea diarnetrelor şi scă derea presiunii în
fiorii. Stamina este formată din: conectiv, prin care stamina se prinde de | cutia toracic ă fa ţă de presiunea atmosferică ; expira ţ ia , proces pasiv, const ă î n ie şirea
filament, antera - locul unde se formeaz ă gr ăuncioarele de polen aerului din plă mâ ni datorită relax ării muşchilor respiratori , ceea ce determin ă creşterea
- gineceul, reprezentat de totalitatea carpelelor, este componenta
femeiască presiunii aerului din cutia toracic ă peste cea a aerului atmosferic prin mic şorarea
ă ce conţ in®:
florii. Este format din ovar , stil şi stigmat. î n ovar se află camera ovarian diarnetrelor cutiei toracice.
ovule • Pneumonia : - cauze: microbi (pneumococi, streptococi) , umezeaiă şi surmenaj;

^
• Fecundaţia este procesul de contopire al gârneţilor de sex opus - nuclee
spermatic
- manifestări : febr ă mare, tuse seac ă, junghi toracic ;
şi oosfer ă şi nucleul secundar . Un nucleu spermatic şi oosfera formează embrionul
,i
ţ -• prevenire : c ă lirea organismului , evitarea surselor de infec ţ ie ,
celălalt nucleu spermatic şi nucleul secundar formeaz ă albumenul. Din ovul se forme |
â|
î mbr ă c ă minte adecvată condiţ iilor de mediu, alimenta ţ ie echilibrată .
ovarului se formeaz ă fructul £
să mâ nţ a, iar din peretele si
i /
. vv:

s
tfjt

417
416
A.
 Varianta 40
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Funcţiile de nutriţie la mamifere" după urmă torul plan :
- enumerarea altor două funcţii fundamentale ale organismelor;
enumerarea segmentelor tubului digestiv şi definirea digestiei;
- denumirea suprafe ţei de schimb a plămâ nului, precizarea structurii şi rolului acesteia ;
- enumerarea cavităţilor inimii şi precizarea tipului de sâ nge conţinut; enumerarea vaselor
de sânge şi precizarea sensului circula ţiei sângelui prin fiecare tip de vas;
- explicarea rela ţiei dintre sistemele digestiv , respirator , circulator.
..
I
. 1’
Rezolvare
Eseu; Funcţiile de nutriţ ie la mamifere
• Alte două funcţii fundamentale afe organismelor sunt; func ţ ia de relaţ ie şi funcţia de
i
)
reproducere.
• Digestia este procesul de prelucrare a hranei până la produşi simpli, uşor absorbabili
la nivelul intestinului subţ ire. Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucală, faringe,
esofag, stomac, Intestin sub ţ ire, intestin gros , anus.
• Suprafaţa de schimb a plămânilor este reprezentată de alveolele pulmonare care
sunt înconjurate de o bogată reţe î de capilare. Plămânii, prin alveolele pulmonare, asigur ă
oxigenarea sângelui şi eliminare dioxiduiui de carbon.
• Cavităţile inimii sunt; atriul drept, atriul stâng, ventriculul drept, ventriculul stâng
,
jumă tatea dreaptă a inimii conţine sânge venos (neoxigenat) , iar jumă
tatea sângă conţine
sânge arterial ( oxigenat) . Două vene cave aduc sânge venos din corp în atriul drept ;
patru vene pulmonare aduc sânge arterial de la plămâni în atriul stâng; artera pulmonară
transportă sânge venos din ventriculul drept la plămâni ; artera aortă transport ă sânge
arterial din ventriculul stâ ng în corp.
• Cele trei sisteme ( digestiv, respirator şi circulator) asigură aportul şi transportul
substanţ elor nutritive şi al oxigenului la celule. Sistemul digestiv furnizeaz ă nutrimentele:
sistemul respirator furnizează 02 şi elimină C 02; sistemul circulator asigur ă transportul
nutrimentelor şi gazelor respiratorii, realizând astfel legătura între celelalte sisteme.
(
\ j
fi:.
418
I
Varianta 41
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Sensibilitatea auditivă ia mamifere ” după următorul plan :
:v
rolul sensibilit ăţii în realizarea funcţiei de rela ţie a organismelor ;
urechea la mamifere : enumerarea celor trei segmente ale urechii; im&agKflS
receptorii auditivi: localizarea lor;
mecanismul auzului la mamifere: transmiterea undelor sonore de la pavilion până laflFijE 3H | £
excitarea receptorului şi a impulsurilor pâ n ă la formarea senza ţiei auditive ;
receptorii vestibulari ; precizarea a două tipuri de receptori vestibulari, a localiză rii şi a ti
m
rolului acestora.
v|
Rezolvare -
Eseu: Sensibilitatea auditiv ă la mamifere
•f
• Sensibilitatea este o proprietate esenţ ial ă pentru supravie ţ uirirea animalelor . Le
'
permite să -şi găseasc ă hrana , să evite pericolele, să participe la reproducere . Astfel ,
sensibilitatea integrează organismul în mediu.
;
• La mamifere, urechea prezintă 3 segmente; urechea externă , urechea medie ş i
urechea internă .
• Receptorii auditivi se află în melcul membranos, mai exact î n organul Corii situat pe
membrana bazilar ă.
• Undele sonore sunt captate de pavilion, conduse prin conductul auditiv extern până
la membrana timpanului. Aceasta le transformă î n vibra ţ ii rezonatoare ce se transmit
prin mişcarea oscioarelor urechii medii până la fereastra ovaiă . Vibra ţiile t ălpii scăriţ ei pe
membrana ferestrei ovale produc unde ce se propagă î n perilimfa din rampa vestibular ă
şi se transmit apoi prin heiicotremă, perilimfei din rampa timpanică. Vibra ţ iile perilimfei
provoacă şi vibraţii ale endolimfei, deoarece membrana vestibular ă este extrem de sub ţ ire.
C ând membrana bazilar ă este comprimată, mişcarea membranei tectoria faţă de mem-
brana reticulară îndoaie cilii celulelor receptoare, ceea ce are ca urmare generarea de
potenţ iale de ac ţ iune în nervii auditivi. Impulsurile auditive sunt conduse mai departe prin
axonii neuronilor nucleilor cohleari ( deutoneutonul c ăii) p ână la coliculii inferiori din
mezencefal, unde se află cel de-al treilea neuron; de aici, axonii ajung în corpul geniculat
medial din metatalamus (al patrulea neuron al căii) unde fac sinapsă în totalitate cu al
treilea neuron. Axonii din ganglionul geniculat proiecteaz ă în cortexul auditiv , î n girusul
temporal superior unde se formează senza ţ ia de auz.
• Receptorii vestibulari sunt : receptorii maculări ( macula) - situa ţ i î n utriculă şi saeulă,
sunt receptori pentru poziţ ie , stimula ţi de acceler ări sau încetiniri ale mişc ă rilor rectilinii;
crestele ampulare - situate la baza canalelor semicirculare membranoase - sunt receptori
pentru rota ţ ie în jurul axului vertical şi a axului orizontal.
419
 Varianta 42 § Varianta 43
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Trunchiul cerebral şi
emisferele cerebrale " după
enumerarea altor trei componente ale sistemului nervos central; următorul pian: Alcă tuiţi un eseu cu tema "Mişcarea şi sensibilitatea în lumea vie" după urmă torul plan:
m - denumirea celor trei componente ale trunchiului cerebral; mişcări active realizate de plante : enumerarea şi definirea celor trei categorii de mişcări;
III compara ţie între trunchiul cerebral şi emisferele cerebrale 1 - receptorii la mamifere; localiză rile şi roiurile receptorilor auditivi şi vizuali la mamifere ;
- tipuri de substanţă nervoasă - receptorii chimici la mamifere: denumirea şi localizarea receptorilor olfactivi şi gustativi la
componente neuronale din structura lor , organizarea şi
- . menţionarea a două func ţii ale trunchiului localizarea substanţelor #
cerebral ; mamifere;
- precizarea ariilor funcţionale ale scoarţei cerebrale şi a rolul lor . - scheletul membrelor la mamifere : enumerarea oaselor scheletului membrelor propriu-zise
superioare şi inferioare;
adaptări ale scheletului uman la sta ţiunea bipedă : precizarea a două adaptări
l
4
ii
.
Rezolvare Rezolvare
m
Eseu; Trunchiul cerebral şi emisferele cerebrale i Eseu: Mi şcarea şi sensibilitatea în lumea vie
• Sistemul nervos central mai conţine şi măduva spină
rii, cerebel şi diencefa! (creier * Mişc ările active realizate de plante sunt tropismele, nastiile şi tactismele.
intermediar). m
• Trunchiul cerebral este alc ătuit din bulb rahidian, puntea lui mT
Tropismele sunt mişcări orientate î n direcţia unui excitant, realizate , de obicei, prin
Varolio ( protuberanţa) şi curburi ale părţ ilor corpului plantei.
f mezencefal.
Nastiile sunt mişcări neorientate ale pă rţilor corpuiui plantei, determinate de variaţii
> ?:
!

• Atât trunchiul cerebral c ât şi emisferele

cerebrale conţin substanţă cenuşie - formată ale intensităţii unui stimul.
din corpi neuronali şi substanţă albă - formată din
prelungiri ale neuronilor. Cele. două Tactismele sunt mişcări ale celulelor libere (exemplu: gârneţii masculini).
m
i
tipuri de substanţă nervoasă au o dispoziţie diferită.
Astfel, In trunchiul cerebral substanţ a * Receptorii vizuali la mamifere sunt celulele fotoreceptoare cu conuri şi cu baştonaş
cenuşie este situată central şi este organizată în nudei, iar i
emisferele cerebrale conţin din retină . Ele transformă energia luminoasă în impulsuri nervoase. Celulele.cu conuri
substanţa cenuşie atât la exterior - formând scoarţa cerebrală, cât
•

£ şi la baza emisferelor sunt responsabile de vederea î n lumină puternic ă şi de perceperea culorilor Există trei a
cerebrale - constituind nucleii bazali. li
*
•

Substanţa albă este dispusă la exterior, In trunchiul tipuri de celule cu conuri corespunzătoare celor trei culori fundamentale ( roşu, verde şi m1
cerebral şi ia interior, în emisferele m albastru). Prin combinarea impulsurilor venite de la cele trei tipuri de celule cu con .
cerebrale.
f • Trunchiul cerebral are două funcţii; reflexă şi de m mamiferele pot distinge toate nuanţ ele de culoare.
conducere. i Celulele cu ba ştonaş sunt responsabile de vederea în lumină slabă dar nu deosebesc
H • Ariile funcţionale ale scoarţei cerebrale
%*
sunt: 2 culorile.
- arii senzitive (vizuală, auditivă, gustativă, somestezică) la
impulsurile de la receptorii corespunzători şi se nivelul cărora ajung Receptorii auditivi se gă sesc în urechea internă , î n melcul membranos , ia nivelul
formează diferitele senzaţii; m- organului Corti. La nivelul lor se declanşează impulsuri nervoase care se transmit sa
- arii motorii care comandă mişc ările , mai ales pe cele voluntare; i&

- ariile de asociaţie care nu au numai o funcţie de legătură ci creier , unde se formează senzaţ ia de auz .
complex ă a informa ţiei.
realizează o prelucrare • Receptorii chimici la mamifere ( ehemoreceptorii) sunt receptorii olfactivi - neuronii
bipolari din mucoasa olfactivă şi receptorii gustativi din mugurii gustativi situaţi î n mucoasa
limbii, dar şi a restului cavităţii bucale şi chiar a faringelui.
Scheletul membrelor propriu-zise superioare este format din humerus, radius (cubi
tus), ulna , oase carpiene, metacarpiene şl falange .
J Scheletul membrelor propriu-zise inferioare este format din femur , libia , fibuia
î
( peroneu), oase tarsiene, metatarsiene , falange. La .om, î n grosimea tendonului rotulian
1 se află patela (rotula ). \
• Adaptări ale scheletului uman la staţ iunea bipedă: apare curbura plantară ( scobitura
din talp ă) , coloana vertebrală este curbat ă î n forma literei S.
li
3 ii
14 9

420
421
 Varianta 44
Alcătuiţi un eseu cu tema "Respira ţia în lumea vie” după urmă torul plan:
definirea respira ţiei aerobe şi anaerobe;
- prezentarea ecua ţiilor celor două tipuri de respira ţie;
- compararea fermenta ţiei alcoolice cu cea lactică : produşi intermediari obţinuţi ,
microorganisme implicate , aplica ţii;
enumerarea segmentelor sistemului respirator la mamifere , cu precizarea structurii
implicate în schimbul de ga2e;
- precizarea a trei modalităţi de prevenire a bolilor sistemului respirator .
f Rezolvare
Eseu: Respiraţ ia în lumea vie
• Respiraţia este procesul prin care organismele mobilizează energia stocată în
substanţ ele organice, în vederea utiliză rii acesteia.
în lumea vie exist ă două tipuri de respiraţ ie: aerobă şi anaerobă .
Respiraţ ia aerob ă constă î n oxidarea substanţ elor organice, cu consum de oxigen,
pâ nă la compuşi anorganici: H2Q şi C02.
Respiraţia anaerobă constă în oxidarea parţială a unor substanţ e organice, rezultând
tot compuşi organici şi eventual C 02
-
Ecuaţia generală a respiraţiei aerobe este:
Substanţ e organice + 02 -> C02 + H20 + energie
• Ecuaţia generală a respiraţiei anaerobe este:
Substanţă organică A -» substanţă organic ă B + C 02 + energie
Fermentaţia alcoolică const ă î n transformarea glucozei în alcool etilic şi C02 - Este
produs ă de ciuperci unicelulare: Saccharomyces cerevisiae ( drojdia de bere ), S.
ellipsoideus (drojdia vinului) etc. Are aplicaţii în dospirea pâinii şi în obţ inerea b ă uturilor
alcoolice.
Fermentaţ ia lactic ă constă în transformarea glucozei î n acid lactic. Este produsă de
unele bacterii (Lactobacillus bulgaricus, Sireptococcus lactis ) şi este folosită în acrirea
laptelui, prepararea mur ă turilor şi a nutreţ urilor murate.
Cele două tipuri de fermentaţii se deosebesc prin produşi! obţ inuţi (alcool etiiic şi CO ,
în cazul fermentaţiei alcoolice, acid lactic în fermentaţ ia lactică ), microorganismele impli-
cate (ciuperci î n fermenta ţ ia alcoolic ă , bacterii î n cea lactică ) şi prin aplicaţ iile lor .
• Sistemul respirator la mamifere este format din pl ămâni şi c ăi respiratorii extra -
pulmonare ( cavit ăţ ile nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii). Schimburile gazoase se
realizează la nivelul alveolelor pulmonare
• Bolile sistemului respirator se previn prin c ă lirea organismului, prin aer, ap ă , soare,
alimentaţie echilibrat ă , evitarea surselor de infec ţ ie.
422
Varianta 45
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Glande anexe ale tubului digestiv" după urmă torul plan:
digestia : definiţie şi enumerarea segmentelor tubului digestiv la mamifere;
-
glandele salivare localizare, denumirea şi numă rul lor, precizarea produsului de
MU secre ţie ş i a rolului acestuia în digestia chimic ă alimentelor.
ficatul - localizare în raport cu organele vecine, precizarea produsului de secre ţie şi a
rolului acestuia în digestia chimică a alimentelor.
pi
-
pancreasul localizare în raport cu organele vecine, precizarea produsului de secre ţie
şi a rolului acestuia în digestia chimică a alimentelor,
hepatita - prezentarea unei cauze şi a unei manifestări.
Rezolvare
Eseu: Glande anexe ale tubului digestiv
• Digestia este procesul degradării hranei cu ajutorul enzimelor în produşi mai simpli,
nespecifici, care pot fi absorbiţi şi asimilaţi.
La mamifere, sistemul digestiv este alc ătuit din tub digestiv şi glande anexe ale tubului
digestiv . Tubul digestiv prezintă următoarele segmente: cavitate bucală, faringe, esofag,
stomac, intestin subţire şi intestin gros. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt : glandele
salivare, ficatul şi pancreasul.
'
-
Glandele salivare, în numă r de trei perechi - parotide, sublinguale, submandibuiare,
sunt situate în apropierea cavităţii bucale şi secretă saliva. Saliva conţine o singur ă
enzimă digestiv ă - amilaza salivar ă (ptialina), care hidrolizează amidonul preparat pân ă
la dextrine şi apoi în maltoză.
s...
• Ficatul este situat în cavitatea abdominală , î n dreapta stomacului, sub bolta diafrag-
matică. Secretă bila care, deşi nu conţine nici o enzimă, prin sărurile biliare emulsioneazâ
gr ăsimile, activează lipaza şi ajută ia absorbţia acizilor gra şi, iar colesterolul şi leciî ina ,
asigur ă absorbţia grăsimilor.
r • Pancreasul este situat în cavitatea abdominală, sub stomac, în potcoava duodenală .
Pancreasul exocrin secret ă sucul pancreatic ce conţine enzime digestive foarte importante:
- enzimele proteolitice (tripsina, chemotripsina , carboxipeptidaza , elastaza , cola -
genaza): hidrolizează proteinele până la oligopeptide şi chiar la aminoacizi;
- enzimă lipolitic ă (lipaza pancreatică): hidrolizează grăsimile î n acizi gra şi şi gliceroi;
- enzimă glicolitică ( amilaza pancreatic ă): transformă amidonul crud în maltoză. ;
• Hepatita este cauzată de virusurile hepatice şi se manifestă prin icter ( colorarea î n
galben a pielii).
V
423
 Varianta 47
m
Alcătuiţi un eseu cu tema “ Circula ţia ia mamifere ”, după urmă Alcătuiţ i un eseu cu tema " Ochiul - organ de simţ” , după următorul pian :
torul pian :
- enumerarea funcţiilor elementelor figurate ale sâ ngelui; stabilirea rolului unui receptor în cadrul unui organ de simţ; BM
- localizarea inimii şi denumirea cavităţilor acestui organ ; precizarea denumirii , localiză rii şi a rolului celulelor fotoreceptoare ;
- notarea tipurilor de valvuie din interiorul inimii , a localiz ă rii şi a
funcţiei acestora ; notarea componentelor sistemului optic al globului ocular , în ordine , din partea anterioară
m«
fe
- precizarea rolului arterelor , capilarelor şi venelor în cadrul A spre cea posterioar ă a ochiului ;
marii circula ţii ;
- formularea unor concluzii legate de explicarea acomod ă rii vederii pentru obiecte aflate la distanţe diferite ;
ateroscleroză , care să cuprindă două cauze , două
manifestă ri şi două mă suri de prevenire ale acestei boli. evidenţierea deosebirilor dintre miopie ş i hipermetropie , analiz â nd : două cauze , o
e
manifestare şi modul de corectare
M
I
$
I

V - ii SI
i «
*
s%
Eseu: Circulaţ ia ia mamifere ii
I Eseu Ochiul - organ de simţ

“ Elementele figurate ale sângelui î ndeplinesc următoarele funcţii; eritrocitele (hematiile)YMl * î n cadrul unui organ de simţ receptorul preia informa ţ iile din mediu şi „ traduce "
.
- au roi în transportul gazelor respiratorii (
:
4
i în imunitatea organismului, iar trombocitele 02 şi C02), leucocitele (globulele albe) - cu rol semnalul î n impuls nervos (potenţial de receptor) care va ajunge la centrii nervoşi.
M Ii (plachetele sangvine) - rol î n coagularea * Receptorii vizuali !a mamifere sunt celulele fotoreceptoare cu conuri şi cu bastonaş
II * sângelui.
• inima este situată în cavitatea toracică, între cei doi plămâni; este din retină . Ele transformă energia luminoasă î n impulsuri nervoase . Celulele cu conuri li
£ un organ musculos, sunt responsabile de vederea în lumină puternică şi de perceperea culorilor. Există trei
•

: < având patru camere (cavităţi) : două atrii ( drept şi stâng) şi două
ventricule ( drept si stâng) •
* în interiorul inimii se află valvuie atrioven îriculare,
între a î rii şi ventricule , ce permit
:

1
tipuri de celule cu conuri corespunz ătoare ceior trei culori fundamentale (ro şu, verde şi
albastru). Prin combinarea impulsurilor venite de la cele trei tipuri de celule cu con, mami-
1
sângelui să treacă numai din atrii în ventricule ş
^

! i valvuleie semilunare (sigmoide) - situ- ferele pot distinge toate nuanţ ele de culoare.
ate la baza arterelor mari ( aortă şi pulmonar ă) - ce î mpiedic
'
•
artere în inimă.
ă reî ntoarcerea sâ ngelui din Celulele cu bastona ş sunt responsabile de vederea In lumină slabă dar nu deosebesc
culorile .
4
* marea circulaţie arterele transport ă s ânge oxigenat spre ţ esuturi
, la nivelul • Componentele sistemului optic ale globului ocular , din partea anterioară spre cea
41 capilarelor sângele cedează lichidului iriterstiţial O
, şi substanţ ele nutritive necesare posterioară a ochiului sunt ; corneea, umoarea apoasă, cristalinul, umoarea sticloasă
celulelor şi preia substanţe produse de celule şi C , iar
'1
inimă . 02 venele aduc sângele înapoi la ( corpul vitros).
vil .
• C ând ochiul priveşte de aproape , sistemul optic se regleaz ă prin contracţia muşchilor
" Ateroscleroz ă este o afec ţiune a sistemului circulator la om,
'V cauzată de sedentarism , ciliari circulari; cristalinul se bombează şi imaginea se formează pe retină. Acomodarea
precum şi de infiltrarea pereţilor arterelor mari cu
lipide şi uneori cu săruri de calciu. pentru vederea la distanţă se face prin turtirea cristalinului, reducerea puterii de conver -
Boala se manifestă prin scă derea elasticit ăţii vaselor , creş
terea tensiunii arteriale şi poate gen ţă.
fi prevenită prin evitarea sedentarismului, practicarea
unui regim ra ţ ional de via ţă şi • Miopia este cauzat ă fie de globul ocular prea alungit , fie de puterea prea mare de
evitarea supraaiimenta ţiei şi a alimentelor bogate î n lipide .
convergenţă a cristalinului, iar imaginea se formează î n faţ a retinei. Prin urmare , persoana
cu miopie nu vede bine când priveşte în depărtare . Corectarea se face cu lentile divergente
(biconcave) .
n: Hipermetropfa este afecţiunea opusă miopiei. Este cauzată fie de lungimea prea mic ă
«i J m
r (/ a globului ocular, fie de convergen ţ a scăzută a cristalinului . Astfel, imaginea se formează
1
' î n spatele retinei, iar persoana nu vede clar c ând prive şte aproape. Corectarea se face
1
:
cu lentile convergente ( biconvexe) .

' '
•
1

424
42;
.

Ii
W '
 Varianta 48 Varianta 49
Alcătuiţi un eseu cu tema “ Fotosinteza -cel mai important proces metobolic de pe planet ă ” , după
următorul pian:
notarea ecua ţiei chimice generale şi denumirea etapelor (fazelor) fo îosintezei;
i
I
precizarea tipurilor de ţesut fundamenta! asimilator ; Alcătuiţi un eseu cu tema “ Nutriţia heterotrofă ”, după urmă torul pian:
localizarea ciorofilei în cadrul unui cioroplast şi notarea a două tipuri de ciorofiie; - definiţia nutriţiei saprofite ; precizarea a două exemple de ciuperci saprofite şi a două
descrierea experimentelor prin care se evidenţiază fotosinteza : după CO2 absorbit, după roluri ale organismelor saprofite pentru natură;
substanţa organică produsă şi după 02 produs; - precizarea a două exemple de plante superioare parazite şi a două modificări aie corpului
- stabilirea a două argumente legate de importanţa fotosintezei . lor datorate modului de nutriţie;
- enumerarea componentelor tubului digestiv la om; *
Rezolvare stabiiirea categoriilor de enzime după substanţele asupra cărora acţionează ;
'
notarea unei
enzime pentru fiecare categorie;
Eseu; Fotosinteza - ce! mai important proces metabolic de pe planetă .
caracterizarea unei afecţiuni a sistemului digestiv - hepatita: o cauză , patru manifest ;
ări
patru măsuri de prevenire a bolilor digestive .
Fotosinteza const ă î n sinteza substanţ elor organice pornind de ia apă, dioxid de
* I
carbon şi săruri minerale, cu ajutorul luminii şi a ciorofilei a , cu eliminare de oxigen I
I
Ecuaţia chimic ă generală a fotosintezei este:
energie luminii
-- î
C 02 + H20 + săruri minerale
clorofila >
substanţ e organice + f 02 Rezolvare
Fotosinteza se desf ăşoară în dou ă faze; faza de lumină şi faza de Întuneric. !
!
* Ţesutul fundamentai asimilator este de două tipuri: paiisad î c şl lacunar. 1
Sediul fotosintezei este cloroplastul care conţine membrană externă, membrană Eseu: Nutriţ ia heterotrofă îi
î
8 .

internă cu tilacoizi şi grana. Pe membrana internă se află cele două tipuri de clorofilă
(clorofila a şi clorofila b ) dar şi alţi pigmenţi asimilatori asociaţi mai ales cu proteine.
«
Nutriţia saprofită este caracteristică organismelor care se hr ănesc cu substanţe i* i? •

organice (vegetale şi animale) din organismele intrate în descompunere. Nutriţia saprofit

* Fotosinteza se pune în evidenţă prin procedee bazate pe evidenţierea producerii de ă I
oxigen, procedee bazate pe evidenţ ierea consumului de C 02 şl procedee bazate pe este realizată de bacterii şi ciuperci. Exemple de ciuperci saprofite: mucegaiul alb ( Mu - « v

1
evidenţierea substanţelor organice sintetizate. cor mucedo ), ciuperca de bălegar ( Agaricus campestris ). E Îe îndeplinesc următoarele > a
i roluri pentru mediu; descompun în întregime resturile
în procedeele bazate pe evidenţierea producerii de 02 se secţionează oblic o rămurlc ă organice î n substanţe minerale,
de plant ă acvatică ( exemplu: Efodea ) şi se plasează în apă, cu secţiunea în sus, în vase | asigurând astfel necesarul de minerale pentru plantele verzi şi îndeplinesc o acţiune
transparente expuse la lumină. După 2-3 minute, prin partea secţionată , se observ ă | igienică însemnată.
• Plante superioare parazite sunt muma p ă durii ( Laihraea squamaria
degajarea de bule. Pentru a dovedi c ă gazul degajat este 02 se ridic ă eprubeta în care ) şi lupoaia
s-a colectat gazul şi se introduce rapid în ea v â rful unui băţ de chibrit incandescent care | ( Orobanche minor ). Ele şi-au pierdut clorofila (sunt incolore) ş i prezint ă haustori prin mm
se va reaprinde. Prin reducerea luminii până la limita vizibilităţii se constată că degajarea intermediul c ărora extrag substanţ ele organice din planta gazdă.
I
de bule aproape încetează . | • Tubul digestiv ia om prezintă următoarele componente: cavitate bucală, faringe, %

în procedeele bazate pe evidenţierea consumului de C02 se înlocuieşte apa din | esofag, stomac , intestin subţire şi intestin gros.
• După substanţ ele asupra c ărora acţ ionează enzimele sunt:
experienţa anterioară cu apă fiartă şi răcită. Planta nu mai degajă bule nici dacă va fi 81
expusă la lumină puternică , deoarece prin fierbere a fost înl ăturat C 02 din apă. Dac ă î n - enzime proteolitice; ele hidrolizează proteinele (exemplu: tripsina din sucul pan-
apa fiartă şi ră cită se introduce o mică cantitate de carbonat acid de sodiu va reîncepe I crea ţ ie); I
degajarea de bule, deoarece apa conţ ine acum C 02 rezultat din reac ţ ia 2 . - enzime glicolitice; hidrolizează amidonul (exemplu: amilaza pancreatic ă);
NaHC03 -> C02 + H20 + Na2C03.
- enzime lipolitice; hidrolizează gr ă simile (exemplu: lipaza gastrică ). I
1 • Hepatita este o afecţiune a sistemului digestiv la om cauzată de virusurile hepatice
.
Pentru a evidenţ ia substanţ a organică produsă ( amidon) se acoper ă parţ ial o frunză Se manifestă prin: icter ( colorarea în galben a pielii), tulbură ri digestive, urina î nchisă
cu staniol şi se lasă câteva ore la lumină . Apoi, se desprinde frunza de plantă, se opăreşte la culoare, oboseală ).
cu apă şi se fierbe î n alcool până se decolorează, după care se scufundă î n soluţie de iod M ă surile de prevenire a bolilor digestive sunt: evitarea unei alimenta ţii bogate în I
in iodur ă de potasiu ( soluţie Lugol). Zona acoperită nu se alb ă streşte, în timp ce zona condimente iuţi, evitarea consumului de alimente pră jite, insuficient mestecate, prea 4
-

I
neacoperită se albăstreşte, deoarece în aceasta s-a sintetizat prin fotosinteză amidon, l
fierbinţi sau prea reci sau alterate, asigurarea igienei apei potabile; spălarea pe mâini
care se colorează în albastru în urma reac ţ iei cu iodul. 1 înaintea meselor şi după folosirea toaletelor. -
! ( * Prin fotosintez ă se obţ in alimente de origine vegetal ă (fructe, legume, cereale etc . ) .
Fotosinteza menţ ine constantă concentraţia atmosferei prin consumul de CO.: şi eliberarea
de 02. Fotosinteza are şi rol cosmic deoarece prin acest proces planeta Terra poate
stoca o parte din energia solar ă primită.

426
427 I
 Varianta 52 Varianta 53

^
Alcătuiţi un eseu cu tema “ Reproducerea la om ”, după urmă
torul plan: Alcă tuiţi un eseu cu tema “ Excre ţia -proces prezent şi la plante şi la animale ”, după următorul
definiţia reproducerii;

F
- denumirea celulelor şi a gonadelor masculine; plan:
notarea a două categorii de substanţ e care pot fi eliminate de om prin intermediul sistemul
-
j
enumerarea componentelor sistemului reproducă tor femei şi stabilirea unui ro!
fiecare component; pentru excretor;
- enumerarea conductelor genitale mascule şi precizarea funcţiei acestora; definirea şi localizarea transpira ţiei la plante;
- explicarea rolul placentei în dezvoltarea intrauterină; reprezentarea sistemului excretor la om printr-un desen şi notarea elementelor
- prezentarea cauzei, a trei manifestări şi a trei măsuri de prevenire a sifilisului. componente;
denumirea celor două zone de ţesut renal care pot fi observate într-o secţiune longitudinală
prin rinichi şi precizarea a câte două particularităţi pentru fiecare zonă ;
stabilirea legă turii dintre felul alimenta ţiei ş i apariţia diferitelor tipuri de litiaz ă urinar ă şi
precizarea a două manifestări ale acestei boli.
Rezolvare
Eseu; Reproducerea la om 4
Rezolvare
• Reproducerea reprezintă funcţia prin
care organismele dau naştere la indivizi
asem ănători, asigurând astfel perpetuarea speciei. La om , reproducerea
este sexua îă şi ]
Eseu: Excreţ ia - proces prezent şi la plante şi ia animale
sexele separate, cu dimorfism sexual.
ş&;
* Aparatul reproducă tor masculin este format din; • La om, prin excreţ ie se elimină produşii toxici rezultaţ i din metabolism (uree, acid
a ) gonade, reprezentate de testicule, situate în scrot . La nivelul uric , creatină , creatinină) , împreună cu excesul de apă , săruri minerale sau substanţ e
tubilor seminiferi
se formează prin diviziuni mitotice şi meiotice, celulele reproduc pătrunse accidental (medicamente, droguri etc. ).
ătoare bărbăteşti
reprezentate de spermatozoizi (celule haplode cu c âte • într-o secţiune logitudinală , la nivelul rinichiului se pot observa două zone:
23 de cromozomi).
b) conducte genitale reprezentate de; canale eferente , epididim, - zona eorticală: aspect granulat datorită giomeruiilor renali; «st
canale deferente
uretr ă; J ::
- zona medulară, îa nivelul căreia se evidenţiază piramidele renaie Malpighi; numărul
c) organul copulator; lor este de 7-14 şi au aspect striat;
d) glande anexe: prostată, glande bulbo-uretrale, vezicule • Reprezentarea grafică a aparatului excretor. în ordine, componentele Indicate surit:
seminale.
• Aparatul reproducător feminin este format din: (1) rinichi, ( 2) uretere, (3) vezica urinară, ( 4) uretra.
ţ 4 li
a) gonade, respectiv ovare, situate în cavitatea abdominală, cu
rol de a produce
gârneţii femeieşti reprezentaţi de ovule (celule haploide, cu
23 de cromozomi);
b) conducte genitale: trompe uterine , care preiau ovulul şi
la nivelul că rora are loc
m
fecundaţia; uterul, organ musculos, nepereche, unde are loc nidaţia (fixarea)
vaginul prin care comunică la exterior ;
embrionului; H
c) glande anexe: glandele mamare şi, temporar (pe
•V parcursul sarcinii), placenta.
• Placenta are roluri multiple:
- produce hormoni care stimulează relaxarea uterului, şi circulaţia la nivelul vaselor
uterine; i «i
- are rol în hrănirea şi respiraţ ia embrionului şi fă tului, precum şi în eliminarea

_
produşilor toxici rezultaţi din metabolismul produsului de
concepţie;
- realizează legătura între vasele de sânge ale uterului şi circulaţia fetală prin • Litiaza renală reprezint ă acumularea de săruri la nivelul rinichilor, care poate duce
intermediul cordonului ombilical. la formarea de depozite sau nisip urinar , determinată de: excesul de sare în alimentaţie,
• Sifilisul: este produs de o bacterie. ( Treponema pallidum I aport insuficient de lichide ( media normal ă este de 1 , 5 - 2 litri / 24 ore), alimente I
) care se transmite prin
secreţii, sânge, saliv ă, obiecte de uz personal; manifestări: în faza
I apar ulceraţii şi răni condimentate, pră jeli, alimente acide. Litiaza urinar ă se manifestă prin dureri puternice
pe organele genitale; în faza II apare febra , ulcera ţ
ii şi r ăni ro şiatice în cavitatea bucală şi î n zona lombar ă sau în cavitatea abdominală, dureri la urinare, usturimi la urinare, febră , (
organele genitale; în faza III apar deterior ări lâ nivelul
sistemului nervos care determină modificarea culorii urinei (în roşiatec), senzaţie de presiune în abdomenul inferior.
pierderi de memorie, demenţă şi chiar moartea; prevenire
: evitarea contactelor sexuale • Transpiraţ ia plantelor reprezintă eliminarea excesului de apă , sub formă de vapori .
î nt â mplă toare şi neprotejate, igiena intimă strict ă, • Transpiraţia la plante se realizează la nivelul stomatelor existente în epiderma
neigienice . evitarea transfuziilor sangvine j inferioară a frunzelor sau în epiderma tulpinii plantelor ierboase.
4 ;4
$
430 Vf
;

431 m
4
M
 I I

*
Alcă tuiţi un eseu cu tema “ Particularităţi ale sistemelor digestiv , respirator , circulator ,
Varianta 55
excretor şi
reproduc ător la mamiferele rumeg ătoare ” , dup ă urmă torul plan:
denumirea unui reprezentant al rumegă toarelor ; enumerarea compartimentelor
stomacului prezent la aceste mamifere ;
enumerarea că ilor prin care aerul ajunge de la exteriorul corpului şi p â nă la alveolele Alcă tuiţi un eseu cu tema : „Sistemul digestiv la mamifere" , dup ă urmă torul plan:
pulmonare ;
m definiţia digestiei ; 1* Sjbj
(WtlH

W
fÎ T & jj
- denumirea cavităţilor inimii şi a vaselor de sâ nge cu care acestea comunică ; enumerarea elementelor componente ale tubului digestiv; precizarea unei caracteristici §§
- enumerarea a patru elemente componente ale nefronului; func ţionale a fiecărui element component al tubului digestiv ; UBkM
stabilirea unui rol pentru fiecare din urmă toarele pă r ţ i ale sistemului reproducă tor : ovare t prezentarea particularit ăţilor structurale ale stomacului rumegă toarelor ;
, localizarea centrilor nervo ş i salivari ş i gastrosecretori; ii
oviducte ş i uter . I
precizarea unei posibile consecinţe a consumării alimentelor nespă late / alterate şi a unei . 1
Rezolvare manifestă ri întâ lnite în acest caz .
iii»
Eseu: Particularit ăţ i a î e sistemelor digestiv, respirator, circulator, excretor ş l
%
reproducător la mamiferele rumegătoare m
• Mamiferele rumegă toare sunt reprezentate de bovine ( vaca ) , ovine (oaia ),
cervide
( caprioara , antilopa ) . Rezolvare
• Aparatul digestiv este format din:
a ) tub digestiv: cavitate bucală , faringe, esofag, stomac, intestin subţire şi intestin gros -4
;
b ) glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas . Eseu: Sistemul digestiv fa mamifere
I
* !V '

Stomacul este tetracameral, format din: burduf, ciur, foios şi cheag. /

-
• Aparatul respirator este format din: • Digestia reprezint ă totalitatea manifestărilor mecanice, fizice şi chimice în urma
a ) căi respiratorii - extrapulmonare: fose nazale , faringe, laringe, trahei, bronhii că rora alimentele sunt descompuse î n substanţ e simple şi asimilabile ( nutrimente). :

extrapulmonare; - intrapulmonare, care formează arborele bronşlc, reprezentat de ramifi • Aparatul digestiv este format din:
- a ) tub digestiv, compus din:
$
caţ iile bronhiilor la nivelul plămânilor : bronhii lobare , bronhii segmentare , bronhii i
lobulare, - cavitate bucal ă : prezintă limba şi dinţii care au ro! î n prelucrarea mecanic ă a
bronhiole respiratorii, canale alveolare şi alveole pulmonare.
' N'
V

!1
•'

b) plămâni. alimentelor (mastica ţ ie -triturare, mă cinare);

Tranzitul aerului se realizeaz ă pe următorul traseu: fose nazale - faringe - laringe - - faringe şi esofag: tranzitul bolului alimentar ( deglutiţ ia );
t; - stomac : depozitează temporar alimentele şi intervine în prelucrarea lor chimic ă
f trahee - bronhii principale - bronhii lobare - bronhii segmentare - bronhii lobulare
- î #4
bronhiole respiratorii - alveole pulmonare. datorită sucului gastric secretat de glandele mucoasei gastrice;
• Aparatul circulator este format din : - intestin subţ ire : prezintă glande ce secretă suc intestinal; aici se varsă secreţ iile ; fi , . . .
.
!
1

a ) inimă tetracameraiă : 2 atrii complet separate şi 2 ventricule complet separate ;
b) vase de sânge: artere - arteră pulmonară care transportă la plămâni sângele cu
C 02 preluat .din ventriculul drept; artera aortă care transportă la ţ esuturi.s â
ngele cu O,
ajuns în ventriculul st â ng; vene - venele cave care aduc de la ţ esuturi la
inimă sângele
neoxigenat şi se deschid în atriul drept; venele pulmonare care vin încărcate cu sânge
cu
02 de la plăm âni şi se deschid î n atriul st âng; capilare, care realizează legă tura între
artere şi vene.
• Unitatea morfo- func ţ ională a rinichilor este nefronul , format din
:
- capsula renală, care adă posteşte un ghem de capilare . Cele două formează
corpusculul renal Malpighi;
r • Consumarea alimentelor nespălate sau alterate poate determina apariţia a numeroase
- tub excretor alc ă tuit din tubul contort (încolăcit) proximal, ansa Hen î e, tubul con-
fort ( î ncolă cit ) distal;
• Aparatul reproduc ă tor feminin este format din:
pancreasului şi ficatului ( în duoden ), se finalizeaz ă digestia şi se absorb nutrimentele;
- intestin gros: are rol î n reabsorbţ ia apei şi eliminarea produşilor nedigara ţi sau
nedigerabili; ţ;
b) glande anexe: glande salivare , ficat şi pancreas. >
• La mamiferele rumegă toare , stomacul este tetracameral, format din: burduf, ciur ,
foios şi cheag. Hrana vegetală trece de două ori prin acesta, fiind foarte bine prelucrat ă .
Fiecare componentă prezintă musculatur ă netedă bine dezvoltat ă , iar cheagul are şi
glande gastrice cu rol î n digestia chimică.
• Centrii nervoşi salivari şi gastrosecretori se găsesc în bulb şi punte (trunchiul cere
bral).
-
boli ale sistemului digestiv: stomatita, toxiinfecţiile alimentare, dizenteria, hepatita epi-
.
demic ă. Manifestă rile sunt diverse: st ă ri de vom ă , grea ţă , febr ă , scaune diareice,

î
< a) organe reproduc ă toare ( gonade) reprezentate de ovare. Ovarele au rolul de a
forma gârne ţ ii femeie şti reprezenta ţi de ovule.
b ) c ăi genitale: trompe uterine ( oviducte) care preiau ovulul expulzat şi la
modificarea aspectului urinii şi a materiilor fecale .

i nivelul
că rora se realizeaz ă fecunda ţ ia , uterul î n care se realizeaz ă nida ţ ia ( fixarea
) embrionului
şi î n care se dezvoltă embrionul respectiv f ă tul , şi vaginul.

432
433
 '

Varianta 56 3 Varianta 57
Alcă tuiţi un eseu cu tema : „Respira ţia ia mamifere” , după urmă torul plan:
- definiţia respira ţiei ;
- enumerarea că ilor respiratorii; precizarea câte unei caracteristici structurale a organelor Alcătuiţi un eseu cu tema : „Sistemul nervos la mamifere ’ , după urmă torul plan: 1:
care intră în alcă tuirea că ilor respiratorii; - clasificarea sistemului nervos după funcţie ;
- denumirea organul respirator la nivelul că ruia se fac schimburile de gaze
suprafe ţei de schimb gazos ;
precum şi a - enumerarea a şase organe nervoase ;
descrierea tipurilor de substanţă nervoasă; nume, rolurile îndeplinite , localizare la nivelul a
c-î
i H.

IşŞ'.
prezentarea ecua ţiei chimice a respira ţiei aerobe ; două organe nervoase ;
- localizarea centrilor respiratori; prezentarea modului de funcţionare a acestora . - enumerarea a patru reflexe medulare ;
- explicarea motivului pentru care pot să apară paralizii atunci câ nd sunt iezste c ă ile
descendente .

Rezolvare M
'

Eseu: Respiraţ ia la mamifere

• Respiraţ ia reprezintă procesul de nutriţ ie prin care se extrage energia conţinută în

Rezolvare
legăturile chimice ale substanţ elor pentru a fi utilizată în procesele vitale. Respiraţ ia
poate fi aerobă şi anaerobă. în respiraţia aerobă, celulele utilizează oxigenul pentru a Eseu: Sistemul nervos la mamifere
oxida substanţ ele organice, produc â ndu-şi astfel energie şi elimanând dioxidui de car -
bon rezultat în urma acestor arderi. *Sistemul nervos, se clasifică func ţ ional în:
* Sistemul respirator este format din: 1 - sistem nervos somatic ( al vieţ ii de rela ţie), care asigură legă tura organismului cu
a) căi respiratorii: extrapulmonare, reprezentate de: mediul înconjurător;
*
- fose nazale, separate de septul nazal; au mucoasă şi perişori, av ând rolul de a - - sistem nervos vegetativ, care coordonează activitatea organelor interne;
•si? '

umezi, încălzi şi purifica aerul inspirat;

- faringe; reprezintă intersecţia căii digestive şi a celei respiratorii. Prezintă muscu-
-Sistemul nervos, din punct de vedere structural, este compus din:
- sistemul nervos central (SNG): mă duva spină rii şi encefal, alcătuit din trunchiul
latura netedă şi striată; ; cerebral (bulb, punte şi mezencefai), cerebel, diencefal şi emisfere cerebrale:
- laringe, prezintă corzile vocale cu rol în fonaţie (producerea sunetelor); - sistemul nervos periferic, format din ganglioni nervoşi şi nervi (spinali şi crameni);
~ trahee, formată din inele cartilaginoase incomplete şi c ăptuşită cu mucoasă; i * Organele nervoase sunt formate din substanţă albă şi substanţă cenuşie .
m - bronhii extrapulmonare, prezintă mucoasă ciliată şi inele cartilaginoase;
b) căi respiratorii: intrapulmonare; formează arborele bronşic, alcătuit din: bronhii m m Componenta Alcătuire Distribuţie Ro \
Substanţa Corpii neu- Măduva spinării: în interior , forma literei H. Reaiizeaz ă
t lobare, segmentare şi lobulare ce provin din ramificarea bronhiilor principale la niveiul &
cenu şie ronali Trunchiul cerebral: în interior , alcătuită din funcţia reflexă
plămânilor. Acestea au mucoasă şi mult ţesut muscular neted. Bronhiile lobulare nudei. fiind centru
:
se
continuă cu bronhiolele respiratorii care se dilat ă şi formeaz ă canalele şi alveolele .5 Cerebel: în interior ( nucfei) şi exterior nervos .
pulmonare. ( scoarţa cerebeloasă ) .
ii
* Schimburile gazoase respiratorii se realizează în plăm â ni, Substanţa Prelungiri Măduva spinării; exterior (cordoane). Realizează
ţ

la nivelul alveolelor
pulmonare. Afveioleie pulmonare prezintă un epiteliu unistratificat aşezat pe o membrană aibă nervoase Trunchiul cerebral: exterior şi interior (cor- funcţia de
bazală şi sunt înconjurate de numeoase capilare sangvine, reprezentâ nd ( dendrite şi doane). corsducere .
unitatea axoni) Cerebel şi emisfere cerebrale: interior .
funcţionala a plămânului. Alveolele pulmonare împreună cu capilarele sangvine alc

-
ătuiesc
membrana aiveolo-capilară. Reflexele medulare sunt:
I
* Respira ţia aerobă are ecua ţia chimic ă: a) somatice: monosinaptice: reflexul rotulian, ahilean, bicipital, tricipitâ f; polismaptice:
substanţ e organice + oxigen -> dioxid de carbon + ap ă + energie reflexul de flexie;

°
C6H12 6 + 602 = 6C 02 + 6 H + 675 Kcal
glucoza
( molecuiă-gram)
produşi finali
20 b) vegetative: pilomotor, de mic ţiune, defecaţ ie, sexuale, cardiovasculare.
• Paraliziile apărute în urma sec ţ ionă rii c ăilor descendente se produc datorită imposibili-
tăţii muşchilor de a se contracta , ca urmare a lipsei excit ării .
* Centrii respiratori sunt nudei vegetativi din trunchiul cerebral; produc ritmic
impulsuri
destinate muşchilor respiratori. Ei funcţ ionează ca un „ceas biologic”, automat, dar se
află sub controlul etajelor superioare din encefal şi îşi pot modifica ritmul, regl
ând ventila ţ ia
pulmonară după necesităţi. Reflexul respirator automat este î nnă scut ,
are arc reflex
programat genetic, fiind reflex necondiţionat.

434 435
I
 I I
{ :
Varianta 58 Varianta 59
;
!: •

Alcă tuiţi un eseu cu tema : „Digestia chimică a lipidelor ” , după urmă torul pian:
Alcă tuiţi un eseu cu tema : „Sensibilitatea la mamifere ", după urmă torul plan :
definiţia digestiei; numirea tipurilor de digestie din lumea vie; prezentarea mecanismului
precizarea rolului organelor de simţ;
digestiei întâlnită la protozoare;
localizarea receptorilor vizuali, auditivi ş i vestibulari;
- denumirea segmentelor tubului digestiv în care se realizează digestia chimică a lipidelor ; - numirea tipurilor de receptori vizuali şi precizarea rolului lor; enumerarea defectelor de||Ş
precizare a trei secre ţii digestive care intervin în digestia chimică a lipidelor ; denumirea
vedere; indicarea tipurilor de lentile utilizate pentru corectarea acestor defecte ;
glandelor care produc aceste secre ţii digestive ; precizarea a trei exemple de enzime care
acţionează asupra lipidelor; - prezentarea mecanismul stimulă rii receptorilor auditivi şi vestibulari; precizarea motivul
pentru care o infecţ ie la nivelul faringelui poate determina o infec ţie la nivelul
- denumirea nutrimentelor rezultate în urma digestiei chimice a lipidelor ; menţionarea locului - explicarea corela ţie dintre organele de simţ şi sistemul nervos.
urechii:
de absorbţie a acestor nutrimente;
1
prezentare a două consecin ţe posibile , ca urmare a consumului , în exces , a alimentelor
bogate în lipide .
Rezolvare
Rezolvare Eseu ; Sensibilitatea ia mamifere K

• Organele de simţ au rolul de a prelua stimulii din mediu intervenind în adaptarea

Eseu: Digestia chimică a lipidelor
,

| organismului la modificările apă rute în mediu! î nconjurător ,

.1'
• Receptorii sunt localiza ţi î n: li.
• Digestia reprezint ă totalitatea proceselor mecanice , fizice şi chimice î n urma cărora ^
- tunica Intern ă a globului ocular (retina ): receptorii vizuali;
i alimentele sunt descompuse î n substanţe simple şi asimilabile (nutrimente ) .
- urechea intern ă - melcul membranos : receptorii auditivi;
Tipuri de digestie:
- la baza canalelor semicirculare şi î n vestibulul membranos (utricula şi sacuta) :
- intracelulară, care se realizează la nivelul celulelor (protozoare, leucocite); | receptorii vestibulari. fi
* i
- extracelulară, în organe digestive, ca urmare a acţiunii sucurilor digestive; $
• Receptorii vizuali sunt reprezentaţi de:
La protozoare există vacuolele digestive în interiorul cărora se află enzime hidrolitice . a ) celulele cu conuri - situate în pata galben ă şi cu densitate mare î n foveera cen-
yU

i
Produsul este încorporat în celul ă şi apoi introdus în vacuolă unde este descompus.
• Digestia şi absorbţ ia lipidelor se realizeaz ă în componentele aparatului digestiv ,
&
te
tralis, au rol în vederea diurnă ş i cromatic ă ;
b) celulele cu bastonaş - situate mai ales la periferia retinei, intervin în vederea
fi
format din: -
nocturnă.
a ) tub digestiv: cavitate bucai ă, faringe, esofag, stomac , intestin sub ţ ire şi gros;
i
Im
1:
• Defectele anatomice de vedere sunt determinate de disfuncţii ale aparatului optic
b ) glande anexe ; glande salivare , ficat , pancreas. sau lipsa celulelor cu conuri ( daltonism ):
• Digestia chimică a lipidelor începe în stomac unde se secretă suc gastric . Acesta

conţine lipaze care descompun lipidele emulsionate ( din lapte , frişca , ou).
Intestinul subţ ire prezintă pentru digestia lipidelor urmă toarele secre ţ ii:
- sucul pancreatic, produs de c ătre pancreas şi eliminat în duoden , bogat în lipază
• pancreatic
ăî • • •
- bila ( fierea) , secretată de c ă tre ficat, care conţ ine săruri biliare ce emulsionează
gr ă simile şi activeaz ă lipazele;
- sucul intestinal secretat de glandele mucoasei intestinale, care transformă lipidele
degradate anterior î n produşi finali, respectiv acizi gra şi ş i glicerol. Ace şti produşi finali
se absorb prin vilozit ăţ ile intestinale. Glicerolul, fiind hidrosolubil , se absoarbe pasiv In
sânge, pe c â nd acizii graşi se absorb diferit , î n funcţ ie de lungimea lor, în s ânge sau
limf ă.
• Consumul excesiv de alimente grase duce la suprasolicitarea stomacului şi intestinului
sub ţire , dar şi a pancreasului şi mai ales a ficatului , care trebuie să secrete cantit ăţ i
crescute de sucuri digestive. Cantităţile mari de lipide se depun sub formă de gr ăsimi
L subcutanate determinâ nd creşterea în greutate ( obezitate) , dar şi î n jurui unor organe
( inim ă, rinichi), determinând dificultăţi î n func ţ ionarea acestora . Colesterolul se depune
te
a) miopia - imaginea se formează înaintea retinei; se corectează cu lentife divergente
(biconcave );
I
: b) hipermetropia - imaginea clar ă se formeaz ă în spatele retinei , corectâ ndu -se cu ilm
lentile biconvexe (convergente);
c ) prezbitismul ( prezbiopia ) - apare datorit ă sc ă derii elasticitatii cristalinului, se
* manifest ă şi se corectează ca şi hipermetropia;
I
d) astigmatismul, î n care , datorită unor disfuncţii ai indicilor de refracţ ie ai corneei
sau cristalinului , exist ă rnai multe focare principale. Se corecteaz ă cu lentile cilindrice.
e) strabismul, în care muşchii externi ai globului ocular nu se contractă normai,
ochiul av â nd o pozi ţ ie defectuoasă în interiorul orbitei.
• Receptorii vestibulari sunt stimulaţi de schimbarea poziţiei corpului sau capului,
mişc ă ri rectilinii, precum ş i de rota ţ ia corpului/capului . Astfel , modificarea poziţ iei prin
rota ţ ie duce la mişcarea cupolei gelatinoase care acoperă cilii celulelor receptoare din
ampulele canalelor semicirculare , ceea ce generează impulsuri nervoase. Pentru celulele ţ
din vestibulul membranos, otolitefe care se găsesc î n substanţa gelatinoasă pot determina
atingerea cililor celulelor şi stimularea acestora î n momentul mişcărilor corpului. *.
...

• Datorit ă trompei lui Eustachio prin care urechea medie comunică cu

în interiorul vaselor sangvine produc â nd plă ci (ateroame), ceea ce cauzează producerea faringela, o
infecţie ia nivelul faringelui poate determina şi afecţiuni aie urechii medii.
bolii numită ateroscleoz ă . Aceasta se manifestă prin sc ă derea elasticit ăţ ii artereior , • Sistemul nervos preia şi transformă informa ţ iile venite de la organele
hipertensiune şi poate cauza accidente vasculare sau infarct de miocard. de simt
(receptori) . Ambele structuri intervin astfel î n adaptarea organismului Sa mediu.

436
437

P
 !
r

i Varian î a 60

Alcă tuiţi un eseu cu tema: „Ţesuturile”, după urmă torul plan:

definiţia ţesuturilor ;
- menţionarea unei asemănări şi a unei deosebiri între celuia vegetală şi cea animală;
- precizarea celor două tipuri fundamentale de ţesuturi vegetale şi a câ te unei caracteristici a
A lor;
menţ ionarea celor patru tipuri fundamentale de ţesuturi animale;
descrierea urtor structuri nervoase : neuronul - numele celor două componente şi câte un
rol al lor ; sinapsa - definiţie, transmiterea impulsului nervos la nivelul ei; celulele giiaie -
;

două roluri;
precizarea a două tulburări provocate de consumul de tutun . .«
I
I

(;) |
tjjk

Âi
Rezolvare
' '

Eseu: Ţesuturile
m :!
M
ii
" f-
• Ţesutul reprezintă o grupare de celule care au aceeaşi diferenţ iere morfologic ă şi
r; ii structurală şi aceea şi specializare funcţională (aceeaşi form ă , structur ă şi func ţie) mt

w.i. • Celulele vegetale şi cele animale au ca asemănare fundamentală alcătuirea generală : m

Si membrană, citoplasmă şi nucleu, dar şi alte organite comune (RE, fnitocondril, cenî rozom , ii
r î cili, flageli, iizozomi, ribozomi), acela şi tip de diviziune etc . 111
i
A
m
§

4
1 Deosebiri : celula vegetală prezintă clo.roplaste şi perete celular , iar cea animală are
neurofibrile, miofibrile şi corpusculi Nissl ( corpi tigroizi).
a
Ţesuturile vegetale sunt:
a
m a) embrionare, aicătuite din celule nediferenţiate , care se divid continuu;
v-
,.
-14 b) definitive (adulte), formate din celule specializate pentru realizarea unei anumite
» ' ®
1

funcţii.
m
M • Ţesuturile animale sunt: ţesut epiteiial (de acoperire, glandular şi senzorial), ţesut
. conjunctiv (moale, semidur şi dur ) , ţesut muscular ( striat, neted şi de tip cardiac) şi ţ esut
s
1
5
nervos.
• Ţesutul nervos este format din:
: :: W

% m
a) neuroni, alcătuiţi din:
- corp celular cu membrană (neurilemă), citoplasmă (neuroplasmă ), nucleu cu
unul sau mai mulţi neuroni;
- prelungiri neuronale reprezentate de dendrite - prelungiri numeroase, ramificate ,
care conduc impulsul nervos centripet (aferent) şi axon - prelungire unică, lungă, ce
conduce centrifug (eferent).
Transmiterea jmpulsului nervos între neuroni se realizează prin intermediu! sinapsei.
Sinapsa reprezint ă legătura funcţională care se realizează între neuroni. i

Transmiterea impulsului nervos se realizează astfel; la nivelul butonului terminal al

axonului impulsul determină eliberarea mediatorului chimic din vezicule, care va difuza 11
în fanta sinaptic ă. Mediatorul chimic va ajunge la neuronul postsinaptic unde se va forma 1
1
în impuls nervos care va fi trasmis mai departe. Mediatorul chimic va fi inactivai de 1
ii
enzime specifice, iar membrana presinaptic ă se va reface. 1
* IIi

f 439 I
I
 1
b) celulele gliale , î n număr de aproximativ 10 ori mai mare dec ât al neuronilor. Ele
se pot divide, ocupând locul neuronilor distruşi. De asemenea, au rolul de a fagocita
Varianta 81
?
! resturile de mielină şi pigmenţi, precum şi de a hr ăni şi susţ ine neuronii, interpunându-se
) printre aceştia. Realizând legătura dintre neuroni şi vasele de sâ nge, celulele gliale au
rol trofic.
Alcă tuiţ i un eseu cu tema : „Reproducerea la plante", după urmă tbrufplan:
• Consumul de tutun ( fumatul activ sau pasiv) determină depunerea de gudron şi alţi
- precizarea celor două tipuri fundamentale de reproducere la plante şi a două deosebiri
produşi toxici atât pe căile respiratorii, cât şi în plămâni. Ca urmare, capacitatea respiratoria dintre acestea ;
scade, oxigenarea organismului este deficitar ă şi exist ă predispoziţ ia spre apariţ ia defini ţia florii;
cancerului gastric, de esofag sau pulmonar . Substanţ ele nevolatile rezultate din arderea - enumerarea elementelor componente ale florii , cu precizarea a câte unei caracteristici
pentru fiecare element ;
tutunului se pot depune şi pe traseu! vaselor de sâ nge , determinâ nd creşterea tensiunii
prezentarea dublei fecunda ţii;
arteriale şi predispunând persoanele fumătoare la accidente vasculare şi infarct miocardic . realizarea corela ţiei între fruct, sămâ nţă şi două componente ale gineceului.

Rezolvare
J
Eseu: Reproducerea la plante
I
M
;i
• Tipuri de reproducere : asexuat ă şi sexuată.
Deosebiri - reproducerea asexuată se realizează: prin germeni asexuaţi specializaţi
(spori ) sau prin organe vegetative; făr ă fecundaţie.
- reproducerea sexuat ă se realizează : prin germeni sexuaţi (gâ rneţi): în
urma procesului de fecundaţie.
• Definiţia florii: ramur ă scurtă cu frunze metamorfozate, adaptate pentru asigurarea
E
procesului sexual şi pentru formarea fructului şi a seminţ ei.
• Elementele florii sunt :
- pedunculul - «lă starul» fiorii;
- receptaculul - porţiunea scurtă pe care sunt fixate elementele florale;
- învelişurile florale: - extern: caliciul = totalitatea sepaielor ( verzi);
- intern: corola = totalitatea petalelor (colorate);
•
- —-
•« - ;

- organele de înmulţ ire : 1

- b ărbă teşti: androceul - totalitatea staminelor (filament, conectiv şi anteră cu

gr ă uncioare de polen);
i
- femeie ş ti : gineceul - totalitatea pistilelor ( stigmat lipicios , stil şi ovar
cu ovule) .
• Fecunda ţ ia dublă :
- o spermatie fecundează oosfera - zigotul propriu- zis (2n);
SE
*
- a doua spermatie fecundează nucleul secundar al sacului embrionar -> zigotul
C accesoriu ( 3n) alburnenul (endospermul secundar ).
• Corela ţ ia dintre fruct , s ămâ nţă şi dou ă componente ale gineceului:
( - dup ă ţpcunda ţ ie, ovarul florilor se transform ă î n fruct;
- după fecunda ţie, ovulul se transform ă în sămânţă.
u

440 I
-
 ';i£

Varianta 62 li .
Varianta 63
Alcă tuiţi un eseu cu tema : „Circula ţia în lumea vie”, după următorul
pian:
Alcătuiţi un eseu cu tema : „ locomo ţia la mamifere", după,următorul pian:
menţionarea rolului circula ţiei în lumea vie ;
- precizarea sistemelor care asigur ă locomo ţia şi a modului în care realizează această
'MVjM

- denumirea vaselor din corpul plantelor, respectiv din corpul animalelor

precum şi a funcţie;
lichidelor care circulă prin aceste vase;
- prezentarea for ţelor care determină ascensiunea apei în corpul - enumerarea oaselor membrelor superioare , cu prezentarea particularităţilor acestora ia
plantei: numele for ţelor şi liliac;
mecanismul de acţiune a acestor forţe; denumirea organului
unui component al mediului intern prin vasele mamiferelor;
musculos , cu rol în circula ţia
wil
- clasificarea mamiferelor terestre, în func ţie de modul în care calcă , cu precizarea a câte
două exemple de mamifere pentru fiecare categorie numit ă ;
caracterizarea elementelor figurate: nume, rol;
* corelarea activităţii sistemului circulator cu activitatea
- enumerarea a patru muşchi ai membrelor mamiferelor ;
realizarea func ţiei de nutriţie .
celorlalte sisteme care asigură - explicarea corelaţiei dintre nivelul de dezvoltare a unor structuri nervoase şi anumite grupe
'
musculare.
<
•

m -
l s1

;! & »

m i. Rezolvare
Rezolvare
'
3
i;

Eseu: Circulaţ ia în lumea vie

“V -
«şa
Eseu: Locomoţ ia la mamifere
; -î
:
• Rolul circula ţ iei î n lumea vie :
$
- asigură transportul: gazelor respiratorii, a substanţ elor nutritive , a produsilor de : • Sistemele care asigur ă locomoţia sunt : sistemul osos (roi pasiv); sistemul muscular
||
li: :t dezasimilaţie; 1 (rol activ).
- face legă tura dintre diferite părţi ale organismului • Oasele membrelor superioare formează:
. .
• Denumirea vaselor :
f

i <
V
- scheletul centurii scapulare (claviculă şi omoplat);
- din corpul plantelor: - vase lemnoase - seva brută; - scheletul membrului liber;
Ml . " m
- vase liberiene - seva elaborată . - scheletul braţ ului ( humerus);
.
M
'

- din corpul animalelor: - artere; - scheletul antebraţului (radius şi ulnă);

- capilare; * I - scheletul mâinii (carpiene, metacarpiene şi falange).
- vene. La liliac, falangele sunt lungi şi subţ iri şi susţin patagiui (membrană care uneşte
y • Forţ ele care determină ascensiunea apei î n corpul plantelor
sunt : membrele cu coada).
fii
V- -
- presiunea radiculară este rezultatul activităţ ii
metabolice ale celulelor;
- forţ a de suc ţiune a frunzelor - se datoreaz ă transpira
• Clasificarea mamiferelor după modul în care calcă:
ţiei (deficitului hidric foliar - plantigrade (se sprijină pe toată talpa), exemplu: arici, urs, om;
creat de aceasta); sucul din celulele frunzelor se concentreaz - digitigrade (se sprijină numai pe degete), exemplu: pisica , lupul;
ă -> vor aspira osmotic apa
din vasele lemnoase. - unguligrade (se sprijină pe vârful degetelor învelite în copite), exemplu: porc ,
Organul musculos cu rol în circula ţ ia sâ ngelui la mamifere oaie , cal, cămila.
este inima .
• Elementele figurate ale sângelui sunt: • Corela ţ ia dintre nivelul de dezvoltare a unor structuri nervoase şi anumite grupe
- hematiile - rol în transportul gazelor respiratorii cu ajutorul unei proteine musculare:
hemoglobină, care conţ ine fier ; numită
- numărul de neuroni care controlează un grup de muşchi corespunde atât volumului
- leucocitele - rol în apărarea organismului (imunitate) prin: fagocitoză ; producerea muşchilor respectivi, cât şi preciziei şi fineţii mişcărilor respective;
de anticorpi . - neuronul motor poate inerva: un număr mare de fibre musculare ( la muşchii cu
- trombocitele - rol în coagularea sângelui şi oprirea sângerarilor. m
$ -
mişcări grosiere); un număr mic de fibre musculare (la muşchii cu mişcări fine şi pre-
cise) . {
4

I®

442 *
443

w
!

Varianta 64 Varianta 65
i
Alcătuiţ i un eseu cu tema “Nutriţia în lumea vie ” după următorul plan: Alcă tuiţi un eseu cu tema “Respira ţia în lumea vie” după urmă torul plan :
definirea celor două tipuri fundamentale de nutriţie din lumea vie ; - denumirea tipurilor de respiraţie celulară; precizarea a două deosebiri între acestea,
enumerarea organelor tubului digestiv la mamifere; enumerarea organelor sistemului respirator la mamif şre;
- precizarea sucurilor digestive implicate în digestia proteinelor şi a câ te unei enzime - descrierea mecanismului ventila ţiei pulmonare la mamifere ;
proteolitice pe care o conţine fiecare dintre aceste sucuri , precum ş i a produsului final
pSi
de digestie proteica ;
- stabilirea unei afecţiuni a sistemului respirator la om, o cauză şi o manifestare a
sa ; §fjp
- explicarea rela ţiei func ţionale dintre digestie , respira ţia celulară şi circula ţie în realizareaI
- precizarea unui tip de ţesut epitelial şi a tipului de ţesut muscular care intr ă în structura func ţiilor de nutriţie.
stomacului precum şi a rolului unuia dintre cele două ţesuturi;
- explicarea rela ţiei existente între digestie şi circula ţie în realizarea funcţiilor de nutriţie
ale unui organism animal.
Rezolvare
Eseu: Respiraţ ia î n lumea vie

• Tipuri de respira ţ ie celular ă aerob ă şi anaerob ă .

,

Deosebiri:
Rezolvare respira ţ ia aerobă !;<ş

- se realizează în prezen ţa
02;
Eseu: Nutriţ ia în lumea vie - substanţele organice sunt degradate până la produşi finali (C
- se eliberează o cantitate mare de energie ( 675 kcal ) ;
02 şi H20); I
• Tipuri de nutriţie: autotrofă ( sinteza substanţelor organice din substanţ e anorganice) respira ţia anaerobă:
şi heterotrofă ( sinteza substan ţ elor organice proprii din substanţ e organice) . - se realizează în absen ţ a
• Organeie tubului digestiv la mamifere: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
02;
, - substanţele organice sunt degradate pâ nă ia produşi intermediari;
subţ ire şi intestin gros. - se elibereaz ă o cantitate mică de energie ( 16-30 kcal).
• Sucurile digestive implicate î n digestia proteinelor sunt : • Sistemul respirator la mamifere este alcătuit din căi aeriene : fose nazale, mă
faringe M1
- sucul gastric pepsina; iaringe , trahee, bronhii şi plămâni.
- sucul pancreatic tripsina; • Mecanismul ventila ţiei pulmonare la mamifere:
- sucul intestinal -» dipeptidaze ( oligopeptidaze) . inspiraţ ia:
*
Produsul final al digestiei proteice : aminoacizii.
• î n structura stomacului intr ă:
- faza activă a respiraţiei;
- realizată prin contracţia muşchilor inspiratori (diafragmă şi inî ercostali)
!&
- ţ esut epitelial un ( stratificat cilindric; care ; m
4
determină creşterea volumului cavităţii toracice;
1
,

*
- ţesut muscular neted, cu urm ătoarele roluri: . 1'
'
- plămânii urmează cutia toracic ă datorită elasticităţii tor şi a pleurelor care îl
• asigur ă depozitarea temporar ă a alimentelor; învelesc -> se vor destinde ; .
• amestecul alimentelor cu sucul gastric;
- presiunea aerului din plămâni va scădea sub valoarea presiunii atmosferice şi
• evacuarea conţ inutului stomacal în duoden. ca urmare aerul atmosferic intră în plămâ ni.
• Rela ţia dintre digestie şi circula ţie: produşii finali ai digestiei (glucoza , aminoacizii , %
expira ţ ia:
acizii graşi şi glicerina ) sunt transportaţ i, cu ajutorul circulaţiei sangvine , la toate ţ esuturile * - faza pasiv ă a respira ţ iei;
corpului unde vor fi utilizaţi pentru producerea de energie.
- realizată prin relaxarea muşchilor inspiratori care determin ă revenirea volumului
cutiei toracice la valoarea normală de repaus ;
- presiunea intrapulmonară creş te peste cea atmosferic ă şi ca urmare aerui cu
'

CO este expulzat .
„
*
• O afec ţiune a sistemului respirator - pneumonia :
î - cauză : diferiţ i microbi (pneumococi, streptococi, stafilococi) ;
i - manifestare: temperatur ă ridicată , junghi toracic , tuse seacă , chinuitoare .
fc
• Relaţ ia func ţională dintre: digestie - respira ţ ie celulară - circulaţ ie: digestia asigură
substan ţ ele organice simple (nutrienţii), care pe calea sângelui ajung la celule, unde
prin
respira ţ ie celulară sunt degradate oxidativ pentru eliberarea de energie.

444
445
i
 Varianta 66 a
Varianta 67
ÎS
f
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Sistemul nervos la mamifere” după următorul pian:
:

Alcătuiţi un eseu cu tema “Circula ţia la mamifere” după următorul plan:

denumirea celulelor care alcă tuiesc ţesutul nervos ;
- enumerarea celor cinci organe care alc ătuiesc sistemul nervos central;
- clasificarea reflexelor care se închid în măduva spinării şi precizarea a câte unui
exemplu pentru fiecare tip de reflex;
- prezentarea nucleilor trunchiului cerebral: tipuri, rol;
- explicarea, din punct de vedere fiziologic, a expresiei: “Privim cu ochii, dar vedem cu
creierul”.
i 5
- elemente figurate ale sâ ngelui: denumirea şi precizarea rolurilor lor;
S
- fibre musculare : numirea tipurilor de fibre care intră în aică tuirea unui muşchi scheletic,
respectiv în aicătuirea peretelui unui vas de sânge şi stabilirea unei asemănă ri şi a unei
deosebiri de structură între cele două tipuri de fibre;
a
- inima ; precizarea vaselor sangvine care comunică direct cu inirna şi transportă sânge
cu oxigen, a compartimentelor inimii cu care comunică aceste vase şi a sensului ce
circula ţ ie a sâ ngelui prin aceste vase ;
- valvulele semilunare: explicarea rolului lor în circula ţia sângelui;
,
- o afecţiune a sistemului circulator ia om - prezentarea denumirii, a unei cauze , a unei
manifestă ri şi a unei modalităţi de prevenire a acesteia .

ă
i
* •

4$ :v

4
Rezolvare Rezolvare
Eseu: Sistemul nervos la mamifere
Eseu: Circulaţia la mamifere
1 • Celulele ţ esutului nervos sunt: neuronii şi celulele gliaie .
|
• SNC este format din: mă duva spinării, trunchi cerebral, cerebel , diencefa! i
i * Elementele figurate ale sângelui sunt; hematiile - transportă gazele respiratorii
;
ş emisfere leucocitele - participă la imunitate; î rombociteie - participă la coagularea sângelui.
cerebrale. îi
|
• Funcţia reflexă stă la baza activităţii sistemului nervos. în măduva spinării se află • Muşchiul scheletic este alcătuit din fibre musculare striate. ;
1 în structura peretelui unui vas de sânge se află fibre musculare netede.
$ centrii unor importante reflexe somatice şi vegetative. Reflexele somatice sunt de doua
tipuri: reflexe monosinaptice (reflexul rotuiian); polisinaptice (reflexul de apărare Asemănare - prezintă miofibrile.
:
- de Deosebire - fibra musculară netedă prezintă un singur nucleu central; cea striată
i# £ flexie).
I prezintă numeroşi nudei aşezaţi periferic.
•

*
-
Reflexele vegetative sunt: simpatice ( reflexul cardioaccelerator) ; parasimpatice
(reflexul de micţiune) .
w • î n trunchiul cerebral se gă sesc următoarele tipuri de nudei:
- nucleii senzitivi; primesc impulsuri dinspre organele de simţ , de la limbă, urechea
internă , pielea şi muşchii capului;
- nucleii somatomo î ori; comandă mişcări ale muşchilor din regiunea feţ ei, limbii şi
I -
II
* Inima prezintă: ventricul stâng - de la care pleacă artera aortă (duce sângele oxigenai
I în corp); venele pulmonare se deschid în atriul stâng şi aduc sângele oxigenat ia inimă.
• Valvulele semilunare (sigmoide) nu permit sângelui
să se întoarc ă din artere în
inimă.
Un accident vascular cerebral apare atunci câ nd un vas de sânge (o arter ă), care
furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului, se sparge sau este blocat de un cheag
i

faringelui;
sangvin. în câ teva minute, celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri
- nucleii vegetativi; sunt centrii unor reflexe vegetative precum cel salivar , în câ teva ore.
gastrosecretor, lacrimal.
* Ochii ( globii oculari) conţin celule fotosensibile care transformă 3
ii în cazul arteroscierozei, în pereţii arterelor se „infiltrează ” colesterolul şi grăsimile
energia luminii în prezente în cantităţi excesive în sâ nge ( datorită greşelilor de alimentaţ ie).
impulsuri nervoase. Aceste impulsuri se transmit prin nervul optic spre creier ,
ajungând I Paralizia este un simptom neurologic constând î n imposibilitatea de a executa o
î n aria senzitiv ă vizuală a emisferelor cerebrale. Aid, excita ţia se transformă î
n senzaţie mişcare.
de v ă z. i
i Accident vascular - ateroscleroza - paralizii - se combat prin evitarea supraaiimen-
1 ta ţiei şi a
alimentelor bogate în lipide.
(
V -V m

i
" '
4
'
3

446 mm 447

-JL a
 rr
i
Varianta 68
I A
Varianta 69
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Organul de simţ vizual" după următorul plan:
I
denumirea celulelor receptoare vizuale; Alcătuiţi un eseu cu tema “Organe de simţ ale
mamiferelor” după următorul plan:
precizarea învelişurilor globului ocular şi a roiului fiecă rui înveliş; numirea a dou ă tipuri de sensibilităţi deservite de piele
; ~\
enumerarea componentelor sistemului optic al globului ocular ş i menţionarea rolului localiză rile receptorilor vestibulari Tn urechea
internă ;
să u; - descrierea succesiunii de fenomene fizice prin
care unda sonoră ajunge să stimuleze
stabilirea cauzei a modului de manifestare şi a unei posibilităţii de remediere a
, receptorii auditivi din melcul membranos;
hipermetropiei; - compararea receptorilor gustativi ş i a celor olfactivi prin
stabilirea unei asemă nă ri şi a
explicarea modific ă rilor care se produc în globul ocular . în situa ţia în care un individ unei deosebiri între ei;
I prive şte un obiect situat !a un metru distanţă de e!. - precizarea unei posibile cauze a surdit ii
ăţ şi motivul pentru care această cauza
determină apariţia surdităţii.
I

-
m
f kk
4 '

Rezolvare .

Rezolvare i
Eseu; Organul de simţ vizual i

• Celulele receptoare vizuale sunt; celule cu conuri şi bastona şe.

*
IM
Eseu: Organe de simţ ale mamiferelor
:
• învelişurile globului ocular; sclerotica - rol protector; coroida - rol de nutriţie; retina • Tipuri de sensibilităţi deservite de piele
: tactilă , termică, dureroasă.
kt
- rol vizual , fiind sediul celulelor fotoreceptoare . • Receptorii vestibulari din urechea
• Componentele sistemului optic al globului ocular: corneea, umoarea apoasă , cristalin ,
internă sunt localizaţ i î n canale semicirculare > •
utriculă, saculă.
umoare sticloasă (corp vitros); rolul de a focaliza pe retină radiaţiile luminoase.
• în cazul hipermetropiei ochiui este mai scurt decât capacitatea de refracţie a aparatului
• Pavilionul captează undele sonore, le
timpan. Acesta vibrează, le transmite
direcţionează prin conductul auditiv către . y
P 1 . » ;

optic, imaginea se proiectează î n spatele retinei, se corectează cu lentile convergente

oscioarelor auditive care vibrează şi transmit
vibra ţiile membranei ferestrei ovale , apoi perilimfei
(biconvexe).
• Ochiul se acomodează pentru vederea de aproape, cristalinul se bombează, muşchii
5
t auditivi din melcul membranos.
• Asemănare între receptorii gustativi
şi endolimfei, ajungând la receptorii

şi receptorii olfactivi: sunt celule receptoare

im
ciliari se contractă, ligamentul suspensor se relaxează . |
I
chemosensibile.
Deosebire: receptorii gustativi sunt celule senzoriale
ciliate, iarveceptorii olfactivi sunt
neuroni bipolari.
• Cauze posibile ale surdităţ ii sunt -
zgomotele puternice care duc ia perforarea
>
timpanului.

m
t

m
m
mi
(

448
i
449 '

1
'

a
 «'
K fl

}
1

Varianta 70 Varianta 71
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Reproducerea la om" după urmă torul plan
: Alcă tuiţi un eseu cu tema "Reproducerea la plante
"
- denumirea celulelor sexuale vegetale dup
ă următorul pian:
- denumirea celulelor sexuale femeieşti şi bărbă teşti;
- enumerarea a patru conducte genitale extratesîiculare şi a dou
ă glande anexe , care m asigur ă reproducerea asexuată specializat ă ;
(gâ rne ţi) la angiosperme şi a structurii
care
intră în alcătuirea sistemului reproducător masculin; numirea a trei organe care pot fi utilizate în înmulţirea
vegetativă la plante ;
a roiului a trei dintre organele
- precizarea organelor sistemului reproducător femeiesc şi - descrierea structurii unei flori hermafrodite la
angiosperme - elementele de Susţinere
reproducă toare interne în realizarea funcţiei de reproducere ; învelişurile sterile, alcă tuirea pă r ţii bă rbăte ti, alc
ş ătuirea părţii femeieşti;
; denumire , c cauză o
- prezentarea unei micoze care poate afecta organele genitale I - clasificarea angiospermeior după
,

criteriul numărului de cotiledoane produse;

manifestare , o modalitate de prevenire a acesteia ; explicarea faptului că angiospermele au să
mânţ a închisă în fruct .
, grupul placentare .
I

- argumentarea încadrării sistematice a omului în clasa mamiferelor

:Vtf

4
i
:s3!l

I
-
'

4v \ '
mm
m
:,
Rezolvare i

i i
m
mtt
i
•'
. i .lilj
'
jjl m Reiolvare

, .* . . .
Eseu: Reproducerea la om t
- Jt Eseu ; Reproducerea la plante
1
PP
IJ
l1
i
"

• Conducte genitale extratesîiculare: canalul epididimului, canal deferent canal

, ejacu- ,
« d U p«
saxuată
se asigură p rpeiuara specia . La p a t , ,„
.
sexuala ia angiosperme implică gârne ţ ii : doi
i
lator uretr ă si glande anexe - vezicule seminale şi prostat ă 1
V _ bă rbă teş ti ( nudei

. ..
. Ovarul - permafici) şi unul femeiesc - oosfera
producfovu“
• Oraanele sistemului reproducător femeiesc: vare , trompe uterine uter vagin
, fecundata de o spermatie , Iar celă

.,
lalt va fecunda
!
-
i
* •
pele lecaptează, uterul găzduieşte şi hr ă neşte embrionul ( f ătul) pnn l
J®
***Reproducerea
** asexuata se poate realiza
: prin structuri specializate numite spori dar

„ ,
niarfantâ
P

%•
m
• Candidoza cauza este ciuperca Candida albicans , care afectează !a femele
şi la ărba penisul: se mani es ă prin scurgere vaginalâ HM VUiv i: pr .
vulva
veplr - , Şii prin
•
j
* organe vegetative: bulbi, rizomi şl

j
tuberculi.
i»
respectarea regulilor de igienă corporală.
w • Omul este încadrat în grupa primate şi este mamifer superior; are emisfere cerebrale
j - petalele, formează corola. Sepalele şi petalele formeaz ă învelişurile sterile
cu numeroase circumvoluţiuni cerebrale; ochii sunt aşezaţi în acelaş i pian ; degetele sunt I
filamTnT Ser
0 Slitateâ Staminelor (partea băr ă
^
.
”v
din teasc â). O stamină este formată
terminate cu unghii; embrionul se dezvoit â complet î n uterul mamei şi este hr â hlt prin ş â
intermediul placentei, după naştere copiii sunt hrăniţi cu lapte produs de glandele mamsre
celui al doilea sistem
;
| este alc
J
- gineceul = totalitatea carpeleior ( petalele) nartp
ătuit din ovar, stil şi stigmat .
- ~* 1
"a
,n neceu (pistil)
9
,
este superior tuturor mamiferelor , î n primul r ând , prin prezenţ a de -
‘

de semnalizare: limbajul articulat . m111 Clasificarea angiospemelor: #

- monocotiledonate (exemplu: Gramineele);

l' S - dicotiiedonate (exemplu: Leguminoasele, Cruciferele). •1

i • Angiospermele au sămânţ a închisă în

c
fruct - caracter de superioritate, fructui
i A 4, protejează sămânţa - caracter de adaptare ia
43
. m
3 sunt cele mai - condiţiile variate ale mediului terestru. Ele
evoluate şi mai răspândite plante.
*
.
'x
m
m
iiip
m
m%

450
451

V
 I

Varianta 72 Varianta 73 I

> 1
l
Alcătuiţi un eseu cu tema “ Digestia Ia
’ după următorul plan:
Alcă tuiţi un eseu cu tema “ Ţesutul muscular striat’ , - definiţia digestiei;
mamifere ", după următorul plan:
de ţesuturi animale;
ţesuturile:definiţie, enumerarea celor patru tipuri membrului superior unul al - tubul digestiv: enumerarea componentelor;
oasele membrelor - enumerarea a trei oase: două aie
'
>

IfTI membrului inferior ;

muşchii membrelor - enumerarea a trei muşchi: doi
ai membrului inferior , unui ai I -
ficatul şi pancreasul: localizarea Tn raport
ficatul şi pancreasul: denumirea sucurilor
pentru fiecare dintre aceste sucuri,
cu organele vecine ;
digestive produse; precizarea a c
âte trei roluri 1
;
superior ; în digestia
membrului rol; - bolile sistemului digestiv: enumerarea a patru chimică a alimentelor;
valvuiele inimii: denumire localizare , sens de deschidere , măsuri de prevenire .
infarctul miocardic: două cauze .

Rezolvare N

Eseu; Digestia ia mamifere

Rezolvare • Digestia este ansamblul

transformărilor fizice şi chimice suferite de
mm
lungul tubului digestiv, în urma cărora hrană ae-s
substanţ ele organice complexe sunt
în substanţe organice simple (nutrimente descompuse
%

Eseu; Ţesutul muscular striat ), absorbabile.

• Sistemul digestiv este alcătuit I
din tub digestiv şi glande anexe. Tubul
i origine formă, structură alcătuit din: cavitate bucală, faringe, digestiv este
• Ţesuturile sunt grupări de celule interdependente cu aceea ş esofag, stomac , intestin subţire, intestin gros i
’

î e, conjunctive , musculare ş l anexe sunt ; ficatul , . Glandele • d

şi funcţ ie. Ţesuturile animale se clasifică în: ţ esuturi epitelia
pancreasul şi glandele salivare.
• Ficatul este situat în dreapta
nervoase. abdomenului, sub diafragmă; este cea măi mare
• Oasele membrelor: humefu î, ulna, radius (membrul
superior); femur, f ş Dula,peroneu i din corp. Pancreasul este situat sub stomac, în partea stângă a glandă
IJ
• Ficatul produce bila, care în perioadele abdomenului.
(membrul inferior). săruri biliare care emulsionează gr ă
digestive se varsă în duoden. Bila
conţine
croitor , adcuctor lung.
• Muşchii membrelor : superioare - biceps brachial; inferioare - gra ş i. Pigmen
simile, activează lipaza ş s ajută la
absorb ţ ia acizilor *
înire atrii şi ventricule ţii biliari rezultă din degradarea hemoglobinei
• Valvuiele inimii: inima prezintă două orificii de comunicare
,
; a fecalelor şi dau culoarea caracteristic ă HI
al circula ţiei sangvine ş i a urinei Colesterolul şi lecitina din bilă
prevăzute cu valvule atrioventriculare - ce asigură sensul unic
.
arterelor mari (artera Pancreasul prin zona sa exocrină secretă sucul asigură absorbţia grăsimilor. 4 >> :
prin inimă, alături de valvuiele semilunare (sigmoide) de ia baza pancreatic , care con ţine urmă i
scurgerea sângelui din atrii enzime: toarele II
aortă şi artera pulmonar ă). Valvuiele atrioventriculare permit
'

nchidere. Valvuiele semilunare - proteolitice : tripsina, chemotripsina, carboxipeptidazele

în ventricule, împiedicând întoarcerea sângelui în atrii prin î proteinele până la oligopeptide şi , elastaza, care hidroiizează WMm
prin î nchidere nu permit întoarcerea sângelui din artere în
ventricule , deschiderea lor aminoacizi; &
- lipolitice : lipaza pancreatic ă,
fiind într-un sens unic, spre ventricule. hidroiizează gră
enervare puternic ) , emo ţ ii, eforturi fizice - giicoliiice : amilaza pancreatică cu ac ţ iune simile în acizi graşi şi glicerol;
• Infarctul miocardic : cauze - fumatul , ( stres similar ă cu amilaza salivar ă, dar mai
ţa circulatorie î n vasele activ ă , ac ţ ionâ nd pe orice tip de amidon pâ nă la maltoză. II
îndelungate, stări de raceală accentuată care determină insuficien • Bolile sistemului digestiv: gastrita
, u cerul gastro-duodenal, hepatita
coronare. toxiinfecţ iile alimentare. Prevenirea acestor' , apendicita,
bolilor se face prin: evitarea unei alimenta
bogate î n condimente iuţi; evitarea ţii
consumului de alimente prăjite, insuficient
prea fiebinţi sau prea reci, alterate
; evitarea consumului de alcool şi
mestecate ,
igienei apei potabile, a dinţilor tutun; asigurarea
şi a gurii.

452 453
 5

Varianta 74 Varianta 75
ă torul plan:
Alcă tuiţi un eseu cu tema " Respira ţia în lumea vie\ după urm

-
Alcătuiţi un eseu cu tema
- definiţia şi ecua ţia chimică a respira ţiei aerobe ; “ Sensibilitatea în lumea Vie ", după următorii! plan:
de oxigen:
- uh experiment de evidenţiere a respira ţiei la plante, după consumul
o mişcare activă întâlnită în regnul
- retina: localizare, enumerarea a patru tipuri: denumire
vegetal şi definiţie ;
precizarea a patru etape de realizare şi a conc î uziiior ; de celule din structura retinei, rolul
ă a plantelor şi fotosiriteză ;
- rela ţia de interdependen ţă între respira ţia aerobinspira ţiei;
'
-
receptorilor;
miopia : manifestări, două cauze, corecţie;
- inspira ţia : cinci caracteristici ale mecanismulu i
- drumul parcurs de aer din momentul intră rii în sistemul respirator
' şi pâ nă la Intrarea în - receptorii vestibulari pentru poziţie: denumire,
- două efecte ale consumului de droguri. localizare structur ă , rol;
sistemul circulator.

Rezolvare Rezolvare
I

Eseu: Respiraţ ia în Isjmea vie Eseu: Sensibilitatea în lumea vie

m
ă în
• Respira ţ ia este procesul prin care organismele mobilizează energia stocat •Sensibilitatea este proprietatea organismelor de a reacţiona la stimulii
vederea utiliz ării acesteia . Eliberarea energiei se produce mediu, Ea este foarte dezvoltată la animale. Se întâ primiţi din
m substanţele organice n î
lneşte şi !a plante sub formă de
ajutorul unor enzlme.
întotdeauna în interiorul celulelor , prin reacţii de oxidoreducere şi cu m$ tropisme, îactisme şl nemţii.
în lumea vie exist ă două tipuri de respiraţ ie : aerob ă ş i anaerob ă . • Retina este învelişul intern al globului
m ocular unde se g
structura retinei: celule cu bastonase şi cu conuri sunt ăsesc receptorii. Celule din
Respiraţia aerobă const ă în oxidarea completă a substanţ elor organice, cu consum
de oxigen, până la compuşi anorganici: H20 şi C02. care transformă energia luminoasă în Influx nervos;
celule
-
celule receptoare fotosensibile
bipolare, celule multipolare -
Ecuaţia generală este: neuroni.
substanţ e organice + 02 -> C 02 + H20 + Energie Celulele cu conuri reac ţionează la lumina diurnă puternici
-
, iar celulele cu bastonaşe
Respiraţia aerobică este contrariul fotosintezei; substanţ ele finale nu mai pot fi folosite
reacţionează la lumina foarte slabă
ca sursă de energie chimic ă . Energia rezultată este stocat ă î n ATP .
• Miopia se caracterizează prin incapacitatea
Imaginea se formează în faţa retinei, vederii clare a obiectelor îndepărtate
La eucariote, sediul respira ţ iei aerobe şi producerea de ATP este î n mitocondne IMfg
F- ,
deoarece globul ocular este mai lung decât cel
ale celulei . normal, sau cristalinul are putere prea mare de
ATP -ui va fi utilizat în celeiate pă rţi convergenţă. Se corectează pu lentile
w | divergente,
• Evidenţ ierea respiraţiei la plante după cohsumul de oxigen
;
^

,
?v

Concluzie: în urma respiraţiei, în balonul cu dop s-a produs C 02 ş s-a consumat

^^
estibulul
0„ de aceea flac ă ra se stinge. . s j 'J r n s are două
T. “ ţ iei liniare. Cilii acestor celule străbat un strat
0
acoeiera
componente
: utricula şi sacula , unde se aflâ receptorii
gelatinos si vin n
î
~
• în inspiraţie: se contractă diafragmul şi, ca urmare , baza cavităţii toracice şl • contact ou niş te granule de carbonat de calciu (
otolite), care prin deplasare stimuleaz ă
deplasează spre abdomen; se contract ă muşchii interoostali externi, rotind coastele
; ămânii
| receptorii vestibulari,
La baza canalelor semicirculare se aflâ
depărtâ nd sternul de coloana vertebrală ; creş te astfel volumul cavităţ ii toracice pl alţi receptori pentru echilibru - cei Dentru

f Jclu ,
ş a esutului elastic pulmonar , rotaţie fiind stimulaţi de mişcări în jurul
urmează mişcările peretelui toracic datorită pleurelor i ţ axelor corpului. Cilii celulelor senzoriale suni
,

Slaseze
4
sub nivelul celei atmosferice ş i aerul intr ă î n plaman ? ntr-o creastă gelatinoasă Rota ţ ia capului face
presiunea intrapulmonar ă scade
• Aerul pătrunde în cavităţile nazale, apoi în faringe, laringe, trahee, bronhii, bronhie s
eformând cresta gelatinoasă cu cilii celulelor să se endolimfa (
« Efecte ale senzoriale ,
până în alveolele pulmonare. Oxigenul din aerul inspirat str ăbate epitelul alveolar consumului de droguri; excitaţii psihologice sentimente de
străbate modificarea senzaţiei auditive şi olfactive tensiune
pătrunde prin peretele capHarîn sânge. Dloxidul de carbon din sângele capilar ,

peretele capilar , alveolar şi trece î n alveola pulmonar ă .

454
455
 I-
i
I
Varianta 78 !

Varianta 77 |
" după următorul plan
Alcătuiţi un eseu cu tema "Funcţia de reproducere la angiosperme Alcă tuiţi un eseu cu tema Circula
ia celor dou ă tipuri principale de reproduce re întâ lnire la angiosperme; “ ţia sângelui la om” după urm
- definiţ ştocul plan:
- înmulţirea vegetativă: enumerarea a patrii specii de plante
care se înmulţesc vegetativ - sângele: precizarea a trei
funcţ«ii: enumerarea celor două
de organ vegetativ prin precizarea propor ţiilor lor; componente principale
şi precizarea a câte unui exemplu de organ vegetativ / fragment , I
t hematiile: două caracteristici structurale
care se realizează acest tip de înmulţire , pentru fiecare dintre ele;
definiţia fecundaţiei;
sămânţa: definiţie , enumerarea componentelor sale , enumerarea a trei
exemple de
I
1
leucocitele: două caracteristici structurale , rol;
trombocitele: două caracteristici structura , rol;
le, rol;
file
Jc-iJ
; I legă tura inimă - vase de sânge . ..
specii care prezintă fructe CU O singura sămânţă şi denumirea acestor fructe :
cu care acestea comunică , tipul focalizarea inimii, camerele inimii şi vasele de sânge
-
rela ţia fotosintez ă fructe. de sâ nge transportat de
aceste vase de s ânge .
1
< .I
v
I
Eseu: Circulaţ ia sângelui î a om
Rezolvare i

I
Rezolvare • Funcţiile sângelui:
M .

- transport (a gazelor
Eseu: Funcţia de reproducere !a angiosperme i
respiratorii, substanţelor nutritive
- asigură apărarea imunitară; , produşilor de metabolism };: % .
- asigură homeostazia.
1 :i .
Componentele sângelui sunt:
'

Tipuri de reproducere î a angiosperme:

r

• - *.
- plasma ( 55-60%);
- asexuată (înmulţire vegetativ ă );
*

P
- sexuată . - elementele figurate (40-45%).
• Hematiile: 1
• înmulţirea vegetativă se poate realiza prin;
- caracteristici: anudeat i
- bulbi, la lalea; e, formă de disc biconcave; > 1
- rol: transportul gazelor
- tuberculi, la cartof; respiratorii cu ajutorul hemoglo
binei pe care o conţin.
• Leucocitele:
- rizom, la iris;
- separarea r ădăcinilor tuberizaţe, la dalie. - caracteristici: nucleate, cu forme
diferite;
• Fecundaţia este contopirea garnetului femei cu cel mascul, având ca- rezultat formarea - rol: în imunitate, prin;
fagocitarea microbilor; producerea
zigotului (ce!ulei-ou). • Trombocitele: de anticorpi.
• Sămânţa: i
- numite şi plachete sangvine;
- organ de înmulţire format după fecundaţie din ovui; - caracteristici: fragmente
- rol: î n coagularea sâ
celulare (cu citoplasmă şi membrană
); sunt anuclea î e;
.*

- componente: • Legătura inimă

ngelui.
>
tegument seminal; i
- vase de sânge:
embrion: rădăciniţă , tulpiniţă , muguraş şi î -2 cotiiedoane; Inima: este localizată în cavitatea
toracică, între cei doi plămâni;
albumen (endosperm) - poate să lipsească . în jos şi baza în sus, ce orientat ă cu vârful
prezint ă vasele mari de a. ;

tetracameral; funcţ ionează ca o pompă sâ nge; organ musculos şi ca

- exemple de specii cu fructe cu o singură sămânţă: dublă aspiro-respingătoare ce vita r:

prun (cireş, cais); ia care fructul se numeşte drupă; teritorii vasculare: circulaţia mare deserve ş te dou ă i
(sistemică) şi circulaţia mic
fioarea-soarelui (chimen, păpădie), fructul se numeşte achenă manent în corp sânge prin ă (pulmonară); trimite per -
arterele mari şi ia ea se reî ntoarce
grâu (orz, porumb), fructul se numeşte cariopsă . venele mari: sângele din corp prin
• Rela ţia fotosinteză - fructe : prin fotosinteză se produc substanţe organice care
se din ventriculul stâng pleac ă
cu O2 artera aort ă care duce la organele
depun ca substanţe de rezerv ă în fructe. corpului sânge
’
« din ventriculul drept pleac . j&
I
C02 pentru a fi oxigenat; ă artera pulmonară, care duce
ia plămâni sânge cu
( in atnul stâng ajung
oxigenat
* patru vene pulmonare, care aduc de la
plăm â ni sâ nge
î
în a îriui drept ajung două
corp sânge cu C . vene cave (superioară şi inferioar
02 ă ), care aduc din • A
î
.

456 I
457
 Varianta 78 Varianta 78
Alcă tuiţi un eseu- cu tema ‘‘Ţesutul epitelial” după urmă torul plan f

:
,
după urmă torul plan
Alcătuiţi un eseu cu tema "Substanţa cenuşie a sistemului nervos centrai”şi precizarea
- ţesutul: definiţie; denumirea tipurilor de ţesuturi animale ;
neuronul: definiţie, enumerarea celor două tipuri de prelungiri - ţesutul epiţ elial; roiuri, clasificare în func ţie de rol:
şii în §NC;
componentei neuronale care participa ia constituirea substanţei cenu - epiteliul alveolar: enumerarea a trei caracteristici structurale/
funcţionale; •
şi a trei reflexe - pielea : enumerarea a trei funcţii;
reflexele medulare : denumirea a două reflexe medulare somatice
medulare vegetative;
-
-
rela ţia neuroni ţesut epjtelial în menţinerea echilibrului: denumirea
receptorilor pentru
nucjeii trunchiului cerebral: localizare, clasificare , enumerarea a cinci reflexe poziţie şi pentru rota ţie, structura acestor receptori,
mecanism de funcţionare .
coordonate de aceştia ;
arii senzitive ;
scoar ţa emisferelor cerebrale: localizare, enumerarea a cinci
î

legă tura emisfere cerebrale - mişcare . Rezolvare

Eseu: Ţesutul eplttlial

* Ţesutul este o grupare interdependentă de celule care au aceeaşi formă, structură

funcţie şi origine. Tipuri de ţesuturi animale: epiţelial, conjunctiv,
muscular şi nervos.
M
Rezolvare j
* Ţesutul epiţelial:
- roluri: înveleşte suprafeţele şj căptuşeşte organele cayitare; produce şi elimină
H
substanţele; conţine celule specializate pentru recepţionarea unor ş
"
timuli şi transmiterea
Eseu: Substanţa cenuşie a sistemului nervos centrai semnalelor că tre SNC;
-
i* - clasificare (după rolul îndeplinit): de acoperire; secretoare; senzoriale.
a 4 «
Neuronul ; * Epiteliul alveolar: format din celule turtite (pavimentos); foarte subţire; împreună cu
celulă specializată în generarea şi conducerea impulsurilor nervoase
:
m i*
7

-- unitatea morfofuneţională a ţesutului nervos

;
epiteliul capilar formează membrana aiveolo -capilară
respiratorii de la nivel pulmonar .
mm permite schimbul de §@ge
lung ; denarite (centripete ) , multiple

r %n
f - tipuri de prelungiri: axon ( centrifug), unic ,
* Funcţiile pielii: proiecţie mecanică, biologică; organ de simţ ; excreţie.
i
scurte , ramificate , po ţ lipsi;
participi la constituirea substan
'

ţei cenuşii în ŞNG.

4
i * ,
Relaţia neuroni - ţesut epit@ jj.al în menţinerea echilibrului .
- componenta neuronal ă ce Receptorii
I din utriculă şi saculămi
. !•
pentru şcări liniare sunt: celulele epiteliaie
senzoriale din maculete otoiiuce
i este corpul neuronului ( pericarionul) . (veziculele vestibulului membranos).
ţice şi poiisinaptice ;
i% * Reflexe medulare: - somatice: monosinap I Receptorii pentru mişcări de rotaţie sunt: celulele epiteliaie
senzoriale din crestele
- vegetative defeea ţie , micţiune , reflexele sexuale
.
:
4' ,
ampuiare de la baza eanalelelor semicirculare membranoase
?
; * Nucleii trunchiului cerebral :
1 Structura receptorilor:
v localizare : la interiorul trunchiului cerebral
, înconjuraţi de substanţă aibă; - macula otolitică: celule de susţinere; celule senzoriale cu cili care străbat un strat
V şi proprii;
- clasificare senzitivi, motori, vegetativi cerebral : salivar , lacrimal ,
subţire gelatinos în care se gă sesc gr ăuneioare de carbonat de calciu (otolite ; ay
) la
- cinci refexe coordonate de nucleii trunchiului bază termina ţii nervoase dendritice ale unor neuroni din ganglionul Scarpa;
pitrg şecretor , respirator , eafdiovasomoior ) . - creasta ampulară: celule de şuşfinere; celule
senzoriale su ei ineiavaţi înfr -o
*V

* Scoarţa emisferelor cerebrale creastă gelatinoasă (eupulâ); au ia bază terminaţii nervoase

- localizare: la suprafa ţa emisferelor cerebrale ; din ganglionul Scarpa.
dendritice ale unor neuroni
- prezintă cinci arii sensitive : vizuală , auditivă , olfactiv ă
, gustativ ă şi sornestezic ă .
* Mecanism de funcţ ionare;
« mi şcare: aria motorie a scoar ţei cerebrale comand
ă ;
* Leg ă tura emisfere cerebrale - maouiele otolitice sunt stimulate:
ăţii voluntare
mai ales mişcări voluntare, pe care le transmite descendent pe căile motilit în condiţii statice: otoli î ele dense şi greie apasă cilii
somatici spre
(piramidale) spre măduva spinării şi de aici se transmit prin neuronii motori
celulelor receptoare
deformându-i;
muşchii stria ţi, determinând contracţia acestora .
în condiţii inamice; otoliteie dense se mişcă în direcţie opusă mi c
ş ării corpului
şi presează cilii celulelor senzoriale deformându-i;
» defomarea cililor producerea de potenţiale de receptor impulsuri
preluate de dendritele neuronilor ce înconjoară polul
nervoase

-
wm bazai al celulelor senzoriale.
crestele ampuiare sunt stimulate de rotaţia capului sau a corpului -
endoiimfa
defomează creasta gelatinoasă -> sunt deformaţi cilii celulelor senzoriale - >producerea
de potenţiale de receptor -» impulsuri nervoase preluate de »
înconjoară polul bazai al celulelor senzoriale. dendritele neuronilor ce

i
458 459
 Varianta 81 I
a
Varianta 80
Alc ătuiţi un eseu cu tema " Reproducerea sexuat ă în lumea, vie" după următorul plan:

Kll
ătorul plan:
“Sistemul locomotor
la mamifere” după urm ; definiţia reproducerii şi a fecunda ţiei;
ătuiţi un eseu cu tema trei tipuri de mers al mamiferelor - precizarea tipurilor fundamentale de reproducere şi a câte unui exemplu de plante
Alc
locomoţia în mediul
terestru: enumerarea celor
fiecare dintre aceste categorii
exemple de mamifere pentru pentru fiecare tip;
precizarea a câte două enumerarea a cinci exemple de oase ;

SC
al omului : adaptări - descrierea structurii unei flori hermafrodite la angiosperme şi a mecanismului
scheletul membrului superior
uman la locomoţia bipedă
: enumerarea a patru fecunda ţiei î a angiosperme;
adaptări ale scheletului scheletului liliacului;
- denumirea gonadelor masculine şi feminine ia vertebrate şi precizarea funcţiilor
locomoţia în mediul
aerian: trei adaptă ri ale
rela ţia sistem nervos somatic - mi ş cări voluntare . 1 acestora ;
m
1 compararea a două boli cu transmitere sexuală (la alegere) , precizâ nd două asemănări %
şi două deosebiri.
li,
I

J
Rezolvare **

Rezolvare t U '.m.

la mamifere si

Eseu: Sistemul locomotor Eseu: Reproducerea sexuată în lumea vie

pM
% 1
1' W
• Tipuri de mers: exempiu: ariciul, ursul; • Reproducerea este funcţ ia prin care se realizează î nmulţirea organismelor vii, iar m«
se sprijină pe toată talpa); ;

- plantigrad (
ă pe degete ) ; exemplu : pisica , lupul;
- digitigrad (se sprijin ă pe vârful degetelor învelite în copite); exempiu: şi cubi-
oaie, cal. fecunda ţ ia este procesul de contopire a celulei reproduc ătoare masculine . î i

Ai
• Tipurile fundamentale de reproducere sunt : reproducerea asexuat ă , care se poate
- unguligrad (se sprijin
superior al omului: humerus
(scheletul braţului), radius
. realiza prin spori - ca la muşchi şi ferigi şi prin organe vegetative - ca ia viţ a de vie,
• Scheletul membrului metacarpiene ş i falange (scheletul mâinii) i $#!
ţului), carpiene , oaselor i cartof, ceap ă, lalea, căpşuni şi reproducerea sexuată - ca la trandafir, pomi fructiferi,
'

tus/ulnă (scheletul antebra locomo ţia biped ă: curba plantară; alungirea arbori. tm
• Adaptări ale scheletului
uman la
(4) fiziologice ale coloanei
vertebrale
centurii pelviene ; curburile • Floarea hermafrodit ă la angiosperme este formată din peduncui, receptacul, înveliş
coa,psei şi gambei;lărgirea
m
„S” rezisten ţă elastic ă. | floral şi organe reproducătoare. î nvelişul floral este format din caliciu , constituit din
ce-ii conferă formă de litera , adapt ă ri ale scheletului liliacului: j totalitatea sepaielor şi din corolă, constituită din totalitatea petalelor, reprezentând partea
aerian
• Locomoţia în mediul j asexuată a florii.
sub ţiri;
- falange lungi şi
îT

din oase foarte uşoare

;
ă aripile) Partea bărbătească a florii esteanrtroceul - format din totalitatea^ stamineior, iar partea
- scheletul format pectorali ce acţioneaz <; M
pentru inserarea muşchilor femeiască este gineceul - constituit din ansamblul carpelelor.
- sternul este mărit ( - mi ş c ări voluntare . Fecundaţia la angiosperme este dubl ă şi constă din contopirea nucleului dipioid al
• Relaţia sistem nervos
somatic ă comenzi motorii pe care ie
scoar ţ ei cerebrale elaboreaz ţia sacului embrionar cu unul din nucleii spermatici ai gr ă unciorului de polen, rezultând
Zonele din aria motoare a motorii, neuronilor somatomotori care asigură inerva ă albumenul triploid şi din unirea oosferei cu celălalt nucleu spermătic al grăunciorului de
transmit descendent, prin cSub acţiunea impulsurilor motorii, muşchii striaţi se contract
ă i
. polen, rezult ând celula -ou sau zigotul dipioid.
muşchilor striaţi scheletici • Gonadele masculine la vertebrate sunt testiculele şi suni produc ă toare de
executând mişcări voluntare
.
neuron somatomotor împreună cu toate fibrele spermatozoizi, iar gonadele feminine
tuite dintr - un , la mu ş chii sunt ovarele şi sunt produc ătoare de ovule.
Unităţile motorii sunt alcă ă . Ele pot conţine: puţine fibre musculare musculare • Gonoreea şi candidoza : se aseam ă nă prin organele atacate ( vulva şi vaginul la
inerveaz
musculare striate pe care cărilor voluntare fine şi precise; mai multe fibre
le
femeie, penis la bărbat) şi prin modul de manifestare (scurgere galbenă sau albă cu
implicaţi în elaborarea miş mi ş c ă ri voluntare grosiere. j senza ţ ie de arsuri); se deosebesc prin agentul patogen (gonoreea e produsă de o bacterie,
striate, pentru muşchii ce
execut ă
j iar candidoza de o ciupercă) şi prin durata perioadei de incubaţie ( ce dep ăşeşte 10 zile) .
(

46!

460
 r • - - - •

i . '
/ liŢ Uf l
'
M

.
#1 M
l'd
i
I Varianta 82 '

1
-
Varianta 83 i
1
'

Alcă tuiţi un eseu cu tema “Boisle sistemelor care realizează funcţ iile de nutriţie" după urmă torul
Alcă tuiţi un eseu cu terna “Sistemul digestiv şi digestia la mamifere" după urmă torul plan :
plan;
- definiţia func ţiilor de nutriţie ;
- prezentarea denumirii, a două cauze , a două manifestă ri şi a două modalităţi de
1 - definiţia digestiei şi a absorbţiei intestinale ;
- enumerarea componentelor tubului digestiv al mamiferelor ;
MM .
prevenire a unei boli a sistemului digestiv;
- prezentarea a câ te două caracteristici morfologice/ func ţionale pentru trei organe , î a 'V

f - prezentarea denumirii, a două cauze , a două manifestă ri şi a două modalităţi de 3 alegere, ale tubului digestiv; n Sfii
prevenire a unei boli a sistemului circulator ; - precizarea localiz ării glandelor anexe , a denumirii sucurilor digestive produse şi a rolului
acestora în digestia chimică a alimentelor ;
- prezentarea denumirii , a două cauze , a două manifestă ri şi a două modalit ăţi de
prevenire a unei boli a sistemului respirator ; - o boală a sistemului digestiv la om: denumire , o cauză .
- prezentarea denumirii, a două cauze , a două manifest ă ri şi a două modalit ăţi de
'

prevenire a unei boli a sistemului excretor . iii%

i
fif
i

*
i
•»
SI Rezolvar ă
f

I Rezolvare SÎ
:

|
L
Eseu; Sistemul digestiv şi digestia la mamifere
Eseu; Bolile sistemelor care realizează funcţiile de nutriţ ie
M
jf
* Digestia reprezintă procesul de transformare mecanic ă , fizici şi ohimtei a
fi * In sens larg, prin funcţii de nutriţie se înţeleg activităţile prin care organismele
prelucrează, transportă şi utilizeaz ă substanţe preiuate din mediu de viaţă 'S
substanţ elor organice din alimente în substanţ e organice simple , lipsite de specificitate ,
absorbablle. Absorbţia intestinală reprezintă procesul de trecere a nutrimentelor din
t

* Ulcerul gaştroduodenal es ţ e cauzat de acţiunea coroziy ă a HC-i şi de atacul bacteriei Mii» lumenu) intestinal In circulaţia sangvină sau limfatici.
i
'
.ir
V.
Helycobactm pylori ; şe manifestă prin leziune unică sau multiplă î n stomac sau duoden, * Sistemul digestiv a! mamiferelor este constituit din ,două componente : tubul digestiv
•i
** prin dureri şi vărsă turi cu sânge; se combate prin servirea meselor la ore fixe şi prin | şi glande anexe.

1
o
evitarea consumului de alinwte alterate. , Tubul digestiv este format din cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire ,

* Infarctul miocardic are drept cauze fumatul şi stresul; se manifestă prin obstrucţie intestin groş, Glandele anexe sunt; glandele salivare, ficatul şi pancreasul.
arterei coronare şi irigare insuficientă a teritoriului miocardic ce conduce la necroză şi la • Esofagul este un tub musculos şi flexibil oare face legătura între faringe şi esofag ,
! -
oprirea inimii; se combate printr o alimenta ţ ie s ărac ă î n lipide ş l prin evitarea I
supraalimentă rii, prin evitarea sedentarismului şi prin mişcare. ii
având rol în tranzitarea alimentelor ( deglutlţie). Stomacul este partea cea mai dilatat ă a
tubului digestiv cu perete musculos , av ând rol î n depozitarea şi digestia holurilor
m .
* Pneumonia poate fi provocată de microbi şi de frig; se manifest ă prin temperatur ă alimentare , Intestinul subţire este cel mai lung segmentai tubului digestiv , perete musculos

1
m
ridicată, Junghi toracic, tuse; se combate prin tratament adecvat şi evitarea răcelilor , prin
eălirea organismului, '
şi o mucoasă ou vilozit ăţi, av ând roi î n digestie şi î n absorbţ ia nutrimentelor .
• Glandele salivare se găsesc în vecinătatea cavităţii bucale, secretă saliva care conţ ine
* Insuficien ţ a renal ă este produs ă de intoxica ţ ii şi de infec ţ ii puternice , de hemoragii; ; arniliia şiilvă filUbfdf
ffi disoompuFieriâ iţnî icfenuiui , Ficatul m. afli în
'
'
cavitatea
# se manifestă prin încetarea funcţionării rinichiului şi anurle; se combate prin evitarea abdominală , subdiafragmatic , secretă bila care conţine săruri biliare cu rol în emufsionarea
f
factorilor cu potenţial vătămă tor fizici, chimici, biologici şi tratarea corespunză toare a gr ă similor şi în absorbţia acizilor gra şi. Pancreasul este situat în abdomen, în spateie
fer
*
•

infecţiilor din corp şi evitarea abuzului de medicamente. im stomacului, secretă sucul pancreatic ce conţine şnzirne proteolitice, lipolitlce şi amjlolitice,
cu roi în descompunerea proteinelor, lipidelor şl respectiv polizaharideSor .
• Hepatita este o boală a sistemului digestiv provocată de virusuri ce afectează structura I
.
şi funcţiile ficatului.
J
V (
I
â
vm

462 463
ii
"
 I

Varianta 84 Varianta 85
i

energiei vitale ’ după următorii - Alcă tuiţi un eseu cu tema “Substanţa cenuşie a sistemului nervos” după următorul plan:
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Respira ţia - modalitate de producere a
'

prezentarea alcătuirii şi rolului neuronului; V

definiţia respira ţiei; - precizarea rela ţiei dintre neuroni şi substanţa cenuşie ;
ele! am punct de cinci nervos
compara ţie între respiraţia aerobă şi cea anaeroba : precizarea diferenţ enumerarea a componente ale sistemului centrai a ! mamiferelor şi
si implic ării oxigenului , al produşiior de reac ţie , ai cantităţii de energie rezultate localizarea acestora ;
vedere
şi numirea a câte unui organism care respiră aerob , respectiv anaerob
; - localizarea substanţei cenuşii la nivelul mă duvei spină rii şi !a nivelul altor două
sistemul respirator ; enumerarea căilor respiratorii ale mamiferelor; localizai
ea componente ale encefalului ( la alegere);
plămânilor şi precizarea a două caracteristici structurale ale acestora
; - numirea a două arii de ia nivelul scoar ţei cerebrale ş i precizarea roiului acestora . li
descrierea mecanismului ventila ţiei pulmonare ;
prezentarea interreia ţiei sistem circulator " sistem respirator ia mamifere. I

x .
Rezolvare
Rezolvare
•%
Eseu: Substanţ a cenuşie a sistemului nervos
Eseu: Respiraţ ia - modalitate de producere a energiei vitale
• Neuronul este format din corpul neuronal (pericarion) şi din prelungiri neuronale
.Respiraţia este procesul prin care organismele mobilizează i folosesc ş energia stocată ( dendrite şi axon). El are rolul de generare şi de conducere a influxului nervos.
* Substanţa cenuşie intră în constituţia sistemului nervos central şi a ganglionilor
'V

*
în substanţele organice proprii. *'

* în timp ce respira ţia aerob ă const ă î

n oxidarea totală a susbstanţ eior organice, cu nervo şi şi este format ă din corpii neuronali. Prin procesul de concentrare a corpilor
unei mari neuronali în trunchiul cerebral se formează nudei senzitivi, motori vegetativi si proprii,
consum de oxigen, până ia compuşi anorganici (H20 şi C02) şi cu producerea
•
a
i

cantităţi de energie , respiraţ ia ariaerobă const ă î n oxidarea par ţ ial ă a unor substan ţe care controlează activitatea diferitelor organe din organism. Ganglionii nervoşi sunt staţ ii
organice, compuşi organici mai simpli , eventual ş i C 02 ş i o cantitate redusa de energie pe traseul că ilor nervoase senzitive somatice şi motorii vegetative.
terestre, respiraţie • Sistemul nervos central al mamiferelor este format din măduva spinării , trunchiul
Respiraţie aerobă au în cea mai mare parte organismele acvatice şi
anaerob ă au câteva specii de ciuperci, de
"
bacterii . cerebral, cerebel, diencefal şi emisfere cerebrale. Măduva spinării este localizată î n canaiul
* Sistemul respirator al mamiferelor este
format din c ăi respiratorii şi plă mâ ni. Căile vertebral, iar celelalte constituie encefalul, localizat în neurocraniu.
ifPj
, bronhii * La nivelul măduvei spinării substanţa cenuşie se află în interior, sub forma literei H;
:

respiratorii sunt reprezentate de cavitatea nazal ă , faringe, laringe, trahee

cavitatea toracic ă , fiind acoperi ţi de dou ă pleure şi la nivelul trunchiului cerebral este situată în interior, fiind fragmentată î n nudei; la nivelul
principale. Plă mânii sunt localizaţi î n ..

au în structura lor arborele brpn ş. ic (bronhii lobare , bronhii segmentare , bronhiole cerebelului şi al emisferelor cerebrale se găseşte ia exterior, formând scoarţa cerebeioasă
ânge, fibre
respiratorii, duete alveolare) şi ţ esut pulmonar (ţesut conjunctiv, vase de s şi respectiv, cerebrală .
-
.

nervoase vegetative) format din lobi, segmente , lobuii ş i acini . Scoarţ a cerebrală prezintă arie senzitive (neocortexul senzitiv ), ia nivelul c ă reia
• Ventilaţ ia pulmonar ă reprezintă schimbul de gaze dintre pl ămâ ni şi
mediu şi se ajung şi sunt prelucrate informaţ iile senzitivo-senzoriale şi arie motorii (neocortexul mo-
: inspira ţ ia ş i expira ţ ia. Prin tor ), la nivelul c ă reia se elaboreaz ă comenzi voluntare şi involuntare pentru musculatura
realizează prin intermediul a două procese antagonice
chilor intercostali externi cre şte volumul cutiei scheletică.
contracţia muşchiului diafragm şi a muş
toracice şi a! plă m â nilor ceea ce produce sc ă derea presiunii intrapulmonare , determin ând
acestora produce levenirea
pătrunderea aerului î ncă rcat cu O,, în plă mâni, iar relaxarea
şi
cutiei toracice şi a plămâ nilor la volumul iniţ ial, creşterea presiunii intrapulmonare
expulzarea aerului î nc ă rcat cu C 02 .
,
• Interrelaţia sistem circulator - sistem respirator: î n sistemul respirator ia mamifere
»;

la nivelul membranei alveolo capilare (contactul

- alveolelor cu capilarele ) are ioc schimbul
( de gaze: sâ ngele capilar cedeaz ă C 02 adus de la ţ esuturi, iar aerul alveolar elibereaz
ă
1
O, venit prin inspiraţie din aerul atmosferic.

..
;
v

465
464
 Varianta 86 Varianta 87
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Nutriţia în lumea vie" după următorul plan: plan:
definiţiile nutriţiei autotrofe , respectiv heterotrofe; Alcă tuiţi un eseu cu tema “Organe de simţ la mamifere" după urmă torul
a unei caracteristici
- fotosinteza: precizarea definiţiei acestui proces, a localizării şi a ecuaţiei chimice ; precizarea componentelor aparatului optic al globului ocular şi
comune a componentelor aparatului optic;
- organisme parazite: menţionarea a trei exemple de organisme parazite şi a unei - enumerarea învelişurilor globului ocular şi prezentarea receptorilor
vizuali: denumire
adaptări a plantelor parazite la acest mod de nutriţie;
- digestia; definiţie ; câ te un exemplu de organism la care se realizează digestia localizare , rol;
şi a localizării
intracelulară , respectiv extraceluiară; - precizarea componentelor urechii externe şi medii a mamiferelor
sistemul digestiv: precizarea tuturor componentelor şi câ te unei adaptă ri a tubului receptorilor auditivi şi vestibulari;
- prezentarea unei asemă nă ri ş i a două deosebiri între receptorii gustativi şi olfactivi;
digestiv al mamiferelor la regimul de hrană : carnivor , erbivor , omnivor . ă pielea este încadrată în categoria organelor de simţ.
- argumentarea faptului c

1
3?

Rezolvare
Rezolvare
Eseu; Nutriţia în lumea vie
Eseu: Organe de simţ la mamifere
• Nutriţia autotrofă constă în sinteza substanţelor organice pornind de la carbon anor-
• Aparatul (sistemul) optic al globului ocular este format din: cornee , umoare
ganic şi C 02. Nutriţ ia heterotrofâ constă î n hr ănirea cu substanţ e organice produse apoasă ,
de sturnată
alte organisme. cristalin şl umoare sticloasă , Rolul acestuia este de a proiecta pe retină imaginea r ă
• Fotosinteza constă în sinteza substanţ elor organice pornind de la apă, dioxid a obiectului privit,
de I şul mediu)
• învelişurile globului ocular sunt ; sclerotica (învelişul extern) , corolda î nveli
carbon şi săruri minerale, cu ajutorul energiei luminoase şi a pigmenţiior asimilatori, cu (
eliminare de oxigen. vizuali : celulele cu bastona ş,
şi retina (învelişul intern). în
n
m retin ă sunt situa ţi receptorii
Ecuaţia chimică generaiă a fotosintezei este: 1
specializate pentru vederea aib - negru , crepuscular ă şi nocturn ă şi ceiuieie cu con,
galben ă se află
specializate pentru vederea colorată, diurnă în foveea
, centralis din pata
C02 + H20 + săruri minerale energie luminii> substanţ e organice + a vizual ă .
clorofilă a 02 î numai ceiule cu conuri. Aici este zona de maxim ă acuitate
auditiv ex -
*
• Sediul fotosintezei • Urechea externă a mamiferelor este formată din pavilion şi din conduct
fp: este cioropiastul.
tern. La limita dintre urechea externă şi cea medie se afl ă timpanul . Urechea medie
• Organismele heterotrofe se diferenţiază î n categorii care se deosebesc î ntre
I prin sursa de substanţ e organice şi prin modul ds folosire a hranei: organisme profite
ele conţine 3 oscioare acţionate de mu şchi proprii : ciocan , nicoval ă ş i sc ă riţă . Ea comunic ă
membranos ia nivelul
sa , cu faringeie prin trompa iui Eustachio. în urechea internă , î n melcul
,
organisme parazite , organisme mixotrofe şi organisme simbionte . Dintre organismele ă receptorii
parazite fac parte: unele bacterii, unele plante şi unele ciuperci. Ca adaptare la organului Corti se află receptorii pentru auz, iar în labirintul membranos se afl
acest otolitice din utricul ă şi sacui â ş i î n crestele ampulare de la
mod de nutriţie, plantele parazite , lipsite de clorofilă, prezintă nişte prelungiri vestibulari situaţi în maculele
haustori care ajung până la fasciculele conducătoare ale gazdei, de unde extrag
numite baza canalelor semicirculare membranoase.
• Receptorii gustativi şi olfactivi fac parte din aceeaşi categorie:
chemoreceptori.
substanţele hrănitoare. epiteliale senzoriale , receptorii
Spre deosebire de receptorii gustativi care sunt celule
• Digestia reprezintă procesul de prelucrare a hranei până când substanţele nutritive
olfactivi sunt neuroni bipolari care transmit direct encefalului impulsuri nervoase .
sunt aduse la forma cea mai simplă, în vederea utilizării lor. Ea constă în tactili, recep -
transformă ri
mecanice (mărunţire), fizice (dizolvare, umectare) şl chimice (hidroliză). Are două variante: • Pielea este considerat ă un organ de simţ deoarece ea conţ ine receptori
digestia intracelulară ( de exemplu: protozoarele) şi digestia tori pentru presiune şi durere, precum şi termoreceptori , i;:
extraceluiar ă ( de exemplu :
mamiferele),

c
• Sistemul digestiv la mamifere este alcătuit din tub digestiv (caviate bucală, faringe,
esofag, stomac , intestin subţ ire şi intestin gros) şi din glande anexe (glande
salivare,
ficat şi pancres). î n funcţ ie de regimul de hrană , mamiferele pot fi; carnivore ,
erbivore ş i
omnivore. Ele prezintă adaptări ale segmentelor tubului digestiv la modul de
hrană astfel:
la carnivore caninii sunt mari şi la închiderea gurii trec unul pe lângă
altui, servind la
reţ inerea pră zii; stomacul mamiferelor erbivore rumegă toare este
tetracameral, iar
intestinul subţire are lungime medie ia omnivore.
466 467

i
 Varianta 88
Varianta 89
Alcă tuiţi un eseu cu tema ‘‘Sângele şi circula ţia la mamifere" după urm torul
ă plan:
- încadrarea sângelui în categoria de ţesuturi corespunzătoare; Alcă tuiţi un eseu cu tema "Sistemul locomotor la mamifere” după urmă torul plan :
'

- enumerarea elementelor figurate ale sângelui şi precizarea roiului acestora - enumerarea oaselor care alcătuiesc . scheletul membrelor mamiferelor terestre ;
;
- enumerarea componentelor sistemului circulator la vertebrate; clasificarea ţesuturilor musculare ; numirea a câte unui muşchi al coapsei, respectiv ai $»:^
precizarea localiz ă rii inimii şi a denumirii compartimentelor sale; bra ţului.
- precizarea vaselor de sâ nge care comunică direct cu inima , î clasificarea mamiferelor terestre , în func ţie de tipul de mers şi precizarea a c âte unul
n corela ţie cu cavitatea
inimii şi cu tipul de sânge transportat de că tre acestea . exemplu de animai din fiecare categorie;
m. precizarea a câ te două adaptă ri ale mamiferelor acvatice , respectiv aeriene, !a mediul
de via ţă respectiv ;
i, precizarea relaţiei dintre schelet şi musculatură şi a unui aspect din care să reias ă rolul
sistemului nervos în realizarea mişcării la mamifere.
&
'

71

m ;ff

Rezolvare
Rezolvare ^ fi
Eseu: S ângele şi circula ţ ia la mamifere i s
Eseu: Sistemul locomotor la mamifere
• Sângele este un ţ esut conjunctiv fluid, în care plasma este
substanţ a fundamentală *
iar elementele figurate sunt celulele. • Membrele anterioare cuprind următoarele oase: humerus ( osul braţ ului) , radius şi
,

&
• Elementele figurate ale sângelui sunt: cubitus ( oasele antebra ţ ului), carpiene (oasele încheieturii), metacarpiene (oasele labei/
- hematiile, cu rol în transportul gazelor respiratorii, cu ajutorul hemoglobinei ; palmei) şi falange (oasele degetelor). Membrele anterioare se articuleaz ă iâ scheletul i
m
- ieucocitele, cu rol în imunitate; trunchiului prin centura scapulară (clavicule şi scapule) . 1

- trombocite î e, cu rol în coagularea sângelui. Membrele posterioare cuprind urmă toarele oase: femur (osul coapsei), tibie şl peroneu /

• Sistemul circulator ia vertebrate este format din inimă

• inima este localizată în cavitatea
şi vase de sânge. <
(oasele gambei), tarsiene (oasele gleznei/încheieturii), metatarsiene oaseie labei) şi
falange (oasele degetelor). Membrele posterioare se articulează la scheletul trunchiului
«w .
toracică , între cei doi plă mâni . Este un organ
musculos format din patru camere: două atrii şi dou ă ventricule. prin centura pelviană (oasele bazinului: iiion, ischion şi pubis , sudate uneori î n coxale). $<
• S ângele parcurge două circuite : • Ţesuturile musculare sunt de trei tipuri: striat, neted şi cardiac. m
1. marea circula ţie: Bicepsul brahial este muşchi al bra ţ ului, iar croitorul este muşchi al coapsei. i *:
i
inirT!ă ( ventriculul stâng) -» artera aortă (sânge oxigenat) - corp • Mamiferele terestre, în func ţie de tipul de deplasare/mers, se clasific ă astfel: dlgiti
.

> venele cave

(sânge neoxigenat) inimă (atriul drept): grade (c âinele), unguligrade ( calul), piantigrade (ursul).
2. mica circulaţie: • Mamiferele acvatice prezintă următoarele adaptări la mediu: membrele anterioare i
inim ă ( ventriculul drept ) -» artera pulmonar ă (s ânge neoxigena î ) transformate în lope ţi; piele nudă sub care se află un strat gros de grăsime.
plă mâ ni
venele pulmonare ( sânge oxigenat) -> inimă (atriul st âng) . Mamiferele aeriene prezintă următoarele adaptări la mediu: oase subţiri şi uşoare şl
Venele cave superioară şi inferioară comunică cu atriul drept; carenă sternală; pliu tegumentar ce uneşte laturile corpului cu membrele anterioare şi
venele pulmonare
comunic ă cu atriul stâng. Ventriculul drept comunică cu artera posterioare şi cu coada.
pulmonar ă; ventriculul
stâng comunică cu artera aortă. • Sistemul osos reprezintă componenta pasiv ă , iar cel muscular componenta activ ă a
sistemului locomotor. Mu şchii se inser ă pe oase prin tendoane şi î mpreun ă cu oasele
formează pârghii.
Sistemul nervos central coordoneaz ă activitatea musculaturii scheletice ( voluntar ă -
de exemplu: reflexul de flexie), iar sistemul nervos vegetativ , a musculaturii netede
( (involuntară - de exemplu: motilitatea tubului digestiv).

468
469
 MMŞHMMK

Varianta 90 Varianta 91
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Sângele şi sistemul circulator la om dup
” ă următorul plan: Alcă tuiţi un eseu cu tema '‘Ţesutul nervos " după urmă torul plan :
numirea ce|or două componente ale sângelui, precizând procentele în care se gă vedere func ţionai;
- enumerarea cavităţilor inimii; sesc; - clasificarea sistemului nervos din pupei de
- numirea şi descrierea elementelor figurate (două caracteristici r , enumerarea a patru funcţii ale celulelor giiaie (nevrogjii) ; şi descrierea componentelor
m pentru fiecare tip de element figurat);
structurale / funcţionale caracterizarea neuronului (defini ţie , alcă tuire, enumerarea
w - precizarea tipurilor de vase de s ânge şi a raporturilor acestora cu sale);
inima ; enumerarea componentelor encefalului;
- menţionarea a trei boli ale sistemului asupra sistemului nervos
circulator. - precizarea a două consecinţe ale consumului de cafea
central

Rezolvare Rezolvare
Eseu: Sângele şi sistemul circulator ia om
i >
Eseu: Ţesutul nervos
• Sângele este alc ătuit din plasmă (55-60%) şi elemente figurate ( 45 ).
Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos se clasific ă î n: sistem nervos
40 - % so-
• Inima este formată din patru camere: două atrij şi două ventricule. *
• Elementele figurate ale sângelui sunt: hematiile, leucoeitele şi limfocitele. matic şi sistem nervos vegetativ .
* Celule giiaie (nevrogliile) au rol de suport pentru
neuroni, trofic ( de hrănire al
- hematiile: au formă de lentilă biconcav ă şi sunt lipsite de nucleu, ele au ş prin sinteza tecii de mieiiuă
transportul gazelor respiratorii cu ajutorul hemoglobinei; rol în neuronilor), roi fagoeitar şi rol de protec ţie i izolator
* Neuronul este unitatea structurală ş i func ţional ă a sistemului nervos. El este format
3
leucoeitele: au nucleu şi prezintă forme variabile; au rol în imunitate, prin fagoeitoză dendrite şi axon). Corpul
şi prin producerea de anticorpi; din corpul neuronal (perioarion) şi din prelungiri neuronale (
i
Neurilema este
- nucleu
&4i
'
neuronal este o celulă formată din neurilem ă, neuropiasm â şi .
tromboeitele: fragmente celulare cu citoplasmă şi membrană fără nucleu; au rol
*W:! In coagularea sângelui.
I
hipoproteică, trilaminată; neuroplasma conţine organite celulare comune, cu excepţia
'
eentrozomuiui şi organite celulare specifice, neurofibrile şi corpusculi Niss!. Pendriteie
•

• Vasele de sânge sunt: arterele - care pleacă de

la inimă (din ventricule) în corp,
venele - care se întorc din corp la inimă (în atrij) şi capilarele - care fac legă sunt prelungiri neuronale scurte, subţiri şi ramificate, ele conduc influxul nervos centripet
arterioie (ramificaţii ale arterelor) şi venule (ramificaţii aia venelor).
tura între ( aferent, celulipet). Au la baza lor organite comune şi ambele organite specifica Axonul
este prelungire unică , variată ca lungime (poate ajunge şi|a 1,5 m); are la exterior axoiema
v ,
• Boli ale sistemului circulator la om: ateroscleroza, infarctul miocardic, accidentul acoperită de teci (de mielin ă Schwann
, , Henle ) şi în interior axoplasma , cu reticu! endo -
vascular .
*v
plasmic, mitocondrii şi neurofibrile. La capătul său terminal se ramifică, formând butoni
terminali ce conţin axoplasma eu reticul endoplasmic, mitocondrii şi vezicule cu media
-
tor chimie.
* Encefalul este format din trunchi cerebral, cerebel diencefal ş
, i emisfere cerebrale.
central determin ând insomnie ,
* Consumul de cafea poate afecta sistemul nervos
delir, ameţeli. li

'Si

470 47!
 Varianta 33
Varianta 92
Alcă tuiţi un eseu cu tema "Sistemul digestiv la mamifere” după următorul plan : Alcă tuiţi un eseu cu tema "Respira ţia în lumea vie’’ după urmă torul plan:
- definiţia respira ţiei;
sistemul digestiv: enumerarea segmentelor tubului digestiv şi a glandelor anexe ale
- ecuaţia chimică a respira ţiei aerobe şi precizarea motivului producerii unei cantităţi mai
^;
' •
acestuia;
mari de energie în respira ţia aerobă fa ţă de respira ţia anaerobă ;
digestia bucală; precizarea denumirii şi a compoziţiei sucului digestiv implicat ;
prezentarea modului de ac ţiune a enzimelor digestive ia acest nivel;
- ecua ţia chimic ă a respira ţ iei anaerobe;
trei tipuri de fermenta ţ ie : enumerarea lor ; precizarea a câ te unui tip de organism
digestia lipidelor: enumerarea enzimelor cu rol în digestia lipidelor ; menţionarea rolului
fermeritativ pentru fiecare tip de fermenta ţie şi a produsului final rezultat ;
bilei în digestia lipidelor ;
aplica ţii practice ale fermenta ţiilor: menţionarea a câ te unei aplica ţii pentru fiecare dintre
enzimele proteolitice: precizarea tipurilor de sucuri digestive care le conţin;
cele trei procese fermentative. I
ulcerul gastroduodenal: menţionarea a două cauze ale apariţiei acestei boli.

s>
Rezolvare ?

Eseu: Sistemul digestiv la mamifere Rezolvare

• Sistemul digestiv ai mamiferelor este format din tubul digestiv şi glandele anexe. Eseu: Respiraţ ia în lumea vie
Tubul digestiv este format din cavitatea bucală , faringe, esofag, stomac, intestin subţire,
<
*.
intestin gros. Glandele anexe sunt: glandele salivare, ficatul, pancreasul. • Respiraţia este procesul prin care se mobilizează energia stocată în substanţele
• La nivelul cavităţii bucale se secretă saliva, care are în compoziţ ia sa 99,5% apă şi organice în vederea utiliză rii acesteia. Respiraţ ia este procesul prin care are loc schimbul
0,5% reziduu uscat - format din 0,2% substanţ e anorganice (Na \ K \ CI , HCQ, , HPGT ,
*

3
. de gaze î ntre organism şi mediul î nconjurător ; se ia oxigenul şi se elimină dioxidui de
Ca 2 ", Mg2") şi 0,3% substanţ e organice (amiiaza salivar ă , mucina , lizozimul). Singura ••
t; carbon.
enzimă digestivă din salivă este amiiaza salivară sau ptialina, care acţionează asupra • Ecuaţia chimic ă a respiraţ iei aerobe :
;I
amidonului preparat transformându-i în maitoză. C6HI206 +
• Digestia lipidelor din alimente începe la nivelul stomacului, unde lipaza gastrică
,
02 CO? + H2G + Energie
descompune lipidele emulsionate din mâ ncărurile preparate în acizi graşi şi glicerol. în respiraţia aerobă are loc eliberarea unei mari cantităţi de energie, deoarece are loc •

^4
Lipidele neemuisionate sunt digerate în intestinul subţire , unde sub ac ţiunea s ărurilor oxidarea completă a substanţ elor organice , pe când ia respiraţia anaerobă oxidarea este
biliare sunt emulsionate, ceea ce permite lipazei pancreatice şi lipazei intestinale să le incompietă.
descompună mai eficient î n acizi graşi şi glicerol, forme sub care pot fi absorbite în • Ecuaţ ia chimic ă a respiraţ iei anaerobe:
sâ nge şi limfă. C6HI206 produs intermediar ± C 02 + energie
• La nivelul tubului digestiv ac ţ ionează şi enzime proteolitice şi anume: pepsin ă din • Fermentaţ ia alcoolică este realizat ă de drojdii ( ciuperci unicelulare) din genul Sac -
sucul gastric, secretată sub form ă inactivă de pepsinogen pe care îl activează acidul charomyces . Produsul rezultat este alcoolul etilic.
clorhidric şi tripsină , chemotripsină, carboxipeptidază , eîastază şi colagenază din sucul Fermentaţ ia tactic ă este produsă de unele bacterii diri genul Streptococcus şi Lacio-
pancreatic, secretate şi ele sub formă inactiv ă şi peptidază ( oligopeptidazele) care bacillus; produsul rezultat este acidul lactlc.
ac ţionează la suprafaţ a mucoasei intestinale. Fermentaţ ia acetică este realizată de bacterii Mycoderma aceti , este atipic ă pentru
• Ulcerul gastroduodenal poate fi provocat de ac ţ iunea corozivă a HCI şi de ac ţ iunea c ă este proces aerob şi produsul rezultat este acidul acetic.
bacteriei Helycobacter pylori . • Fermentaţiile sunt folosite în procesele biotehnoiogice, din industria băuturilor
alcoolice şi fabricarea pâinii, industria laptelui şi industria o ţ etului. i

I
* I
i

473
472
¥

Varianta 94 Varianta 95
Alcătuiţi un eseu cu tema “Sistemul nervos central după
-
- enumerarea componentelor encefalului;
"
precizarea tipurilor de celule ce intră în alcă
următorul plan:
tuirea ţesutului nen/os; •
3 Alcătuiţi un eseu cu tema " Digestia lipidelor" după următorul plan:
- enumerarea Segmentelor tubului digestiv la nivelul cărora are loc digestia lipidelor;
lui în digestia lipidelor »
- dlspuherea substan ţei albe şi a substan ţei cenu ii - precizarea localizării ficatului şi a rolurilor lipoiitice
ş la nivelul trunchiului cerebral şl al - enumerarea a două exemple de ehzime acţioneaz ;
cerebelului; 1

ă enzimele lipoiitice ş i a produşilor

- menţionarea ralurilor cerebelului; ffiii - precizarea tipurilor de lipide asupra cărora
(
h - prezentarea a două manifest ă ri a unei beli
central,
degenerative care afectează sistemul nervos
finali rezulta ţi;
- menţionarea unei cauze şi a şase manifestări ale hepatitei:

Rezolvare
Rezolvare
1
.
< : Eseu: Digestia lipidelor
Eseu; Sistemul nervos central
y

•* i sunt: stomacul
• Segmentele tubului digestiv la nivelul cărora are loc digestia lipidelor i

• Ţesutul nervos e alcătuit din neuroni şi celule gliale. intestinul sub ţire,
diafragm. în ceea
.4* • Encefalul este format din: trunchi cerebral, cerebel, diencefal • Ficatul este localizat In epigastru, în partea dreaptă, sub muşchiul
-
.

, emisfere cerebrale. (nu are erizime)

vi • La nivelul trunchiului cerebral substanţa albă este are rol prin producerea sucului biliar
la exterior şi Interior, Iar substanţa ce priveşte digestia lipidelor , ficatul
ce pot
cenuşie numai la interior, organizată sub formă de care reduce tensiunea superficială a lipidelor , ducând la emulsionarea similor gr ă
nudei senzitivi,< motor! vegetativi şi bila activeaz ă
proprii. fi atacate de enzimele sucului pancreatic şi intestinal. De asemenea ,
i'
;
La cerebel, substanţa cenuşie este dispusă la exterior şl lipazele. ' ' MMM " i'..

formează scoarţa cerebeloasăt

,

'
şi la interior formează nucleil cerebeioşi.
Substanţa albi este dispusă la interior . • Enzlme lipoiitice: lipaza gastrici, iipaza pancreatic ă, lipaza intestinal ă.
i le descompune în
• Lipaza gastric ă atacă gr ăsimile emulsionale (din lapte şi ouă) ş
;
* Rolurile cerebelului sunt :
m
- menţinerea echilibrului ( arhicerebel); acizi graşi ş gllcerol.
-
* M
v. i
în prealabil au fost
4 tonusul muscular (paleocerebel); Lipaza pancreatică şi Intestinală acţionează asupra lipidelor ce
,
•
-
coordonarea mişc ărilor fine (neocerebel).
Epilepsia este o boală degenerativă care afectează
emulslonate de sucul biliar, în urma acţ iunii enzimelor rezult ând acizi graşi ş! gllcerol
sistemul nervos central . Se • Hepatita:

--
im

manifestă prin: convulsii, pierderea cunoştinţei, agitarea cauze: virusurile hepatice mi

membrelor, înţ epenirea corpului galbenă), materii fecale
muşcarea limbii. manifest ări: tulbur ări digestive , icter ( piele de culoare
ficatului.
decolorate i oboseală, urină închisă ia culoare , mărirea volumului

m
.siiiii

* te
mm
«
A
AA

474 473

— i - — *î!
l
\

Variante 98
Alcătuiţi un eseu cu tema "Organele de simţ la mamifere" după urmă torul plan :
receptorul: defini ţ ie ;
- globul ocular : enumerarea componentelor şi precizarea tipurilor de vedere asigurate de
celulele fotosensibile în corela ţie cu tipul de celulă;
- urechea medie precizarea a două caracteristici ale acesteia;
'
- chemoreceptorii: menţionarea denumirii şî a localizării lor;
- pielea: precizarea a trei tipuri de receptori conţinuţi de aceasta .
*
I Alcă tuiţi un eseu cu tema “Fotosinteza” după urmă torul plan:
- ţesuturile asimilatoare: localizarea lor , două exemple de ţesuturi
cu roi asimilator;
ecua ţia generală a fotosintezei;
- fazele fotosintezei: denumirea şi localizarea acestora ;
- pigmenţii asimilatori: precizarea tipurilor de clorofila şi a rolului lor ;
- importanţa fotosintezei: menţionarea a trei aspecte ale importan
ţei fotosintezei.

Rezolvare
Eseu ; Organele de simţ fa mamifere
Rezolvare
• Receptorul este celulă specializată din structura organelor de simţ care recep ţioneaz Eseu: Fotosinteza
ă
stimull specifici şi îi „traduce ” î n impuls nervos ( potenţial de receptor) care va ajunge la
centrii nervoşi. Stimulii sunt variaţii ale diferitelor forme de energie. • Fotosinteza poate fi realizată numai organismele care au pigmen
ţi asimilatori. Aceştia *
• Globul ocular este alc ă tuit din ; captează energia luminii şi o convertesc î n energie chimică. Organul vegeta
! specializat
- retină (receptorul vizual); conţine celule fotosensibile care transform ă energia î n fotosinteza este frunza , deşi mai există ţ esut asimilator şi î n alte organe
expuse ia
luminii în impulsuri nervoase. Unele se numesc „celule cu bastanaş” deoarece au câte c lumină. în structura internă a frunzei regăsim două tipuri de ţ esut asimilator
: ţesut paiisadic
prelungire cu această formă. Ele reacţionează chiar !a lumin ă foarte slabă, dar şi ţ esut lacunar la nivelul mezofilului.
nu
deosebesc culorile. Altele se numesc „celule cu con”: fiecare este sensibilă numai la una • Plantele con ţin două tipuri de clorofilă: a şi b, î mpreună cu două
tipuri de pigmenţi
dintre culorile fundamentale: roşu, galben sau albastru. carotenoizi: caroten şi xantofiia. Toate tipurile de pigmenţi absorb energie
luminoasă:
- coroidă - conţ ine vase de sânge ; în partea anterioar ă a coroidei este corpul cil clorofila a converteşte energia luminoasă în energie chimică.
î ar
şi irisul care mă rgineşte pupila. Pupila are diametrul reglabil datorită unor fibre musculare • Ecua ţ ia generală a fotosintezei este:
din iris, circulare şi radî are. Cristalinul, lentilă convergentă elastică, are geometrie ;v . .:
o C 02 + H20+ săruri minerale energie luminii> substanţ e organice +
reglabilă datorită muşchilor ciliari care ac ţionează ligamentul în jurul să u. clorofila 02t
- sclerotică - î nveliş tare, extern , care asigur ă protecţ ia. Partea anterioar ă a • Fotosinteza este un proces complex, reprezentat printr -un ianţ de reacţii de oxido-
scleroticii este transparentă şi se numeş te cornee. reducere care cuprinde două faze strâns legate între ele ?
Globul ocular conţ ine două lichide: umoarea apoasă - în fa ţ a cristalinului şi umoarea - faza de lumină - se desfăşoară în formaţiunile granale, membrana tilacoidală din
sticloasă - în spatele cristalinului. structura cloropiastului;
• Urechea medie este o cameră plină cu aer şi comunică cu faringele - faza de întuneric - are loc în stroma cloropiastului.
printr-un canal • Importanţ a fotosintezei:
numit trompa lui Eustachio.
• Pielea este un vast câmp receptor unde se află receptori tactili (corpuscuiii - este sursa principală de substan ţ e organice , hrană pentru organismele
Meissner), heterotrofe
receptorii termici ( corpuscuiii Ruffini) şi dureroşi ( termina ţ iile nervoase din ecosisteme ;
libere). - menţine constantă compoziţ ia atmosferei, în echilibru cu reac ţiile consumatoare
• Chemoreceptorii din mucoasa limbii, dar şi a
restului cavităţii bucale şi chiar a de oxigen (respiraţ ie şi arderi);
faringelui, sunt celule epiteliale senzoriale situate la nivelul mugurilor gustativi
. Mucoasa - racordează biosfera la o sursă inepuizabilă de energie: energia solară.
olfactiv ă conţ ine receptorii pentru miros; este situată în partea superioară a cavit
ăţii nazale .
Receptorii olfactivi sunt neuroni olfactivi.

476
477
 ??rr rr
kV

Varianta 98 Varianta 99
Alcă tuiţi un eseu cu tema “Reproducerea
plan ; - func ţie fundamentală a organismelor” după urm
ă torul Alcă tuiţi un eseu cu tema " Ţesuturile animale ’ după urmă torul pian:
1

- enumerarea altor două funcţii definiţia unui ţesut;

- fundamentale ale organismului;
precizarea elementelor componente ale
- enumerarea elementelor componente alesistemului
’

genital masculin; - clasificarea ţesuturilor epiteliale , dup ă rolurile de ţinute Tn organism

m
-
>

florii hermafrodite ; precizarea a două tipuri de fibre musculare , a. câte unei caracteristici structurale a pi ,

- precizarea structurilor care se formează din cele două acestora şi a câ te unui organ în structura că ruia este întâ lnit fiecare tip de fibr ă ; */ 1
tipuri de zigoţi, rezulta ţi în urma
* dublei fecunda ţii la angiosperme; - descrierea structurii ţesutului osos compact şi precizarea a câte unui exemplu de ”
menţionarea a câ te unei cauze , a câte localizare pentru fiecare tip de ţesut osos;
unei manifest ă ri şi a câ te unei modalit
prevenire a sifilisului, respectiv gonoreei
. ăţi de - argumentarea încadr ă rii sâ ngelui în categoria ţesuturilor conjunctive .

II
%
y*
Rezolvare
i: V
I

Eseu. Reproducerea - funcţie fundamental

ă a organismelor Rezolvare
• Funcţiile fundamentale ale organismelor '{•
sunt: funcţia de nutriţie, funcţ ia de rela ţ ie Eseu; Ţesuturile animale
# funcţia de reproducere. Sistemul reproducător la mamifere este
şi .
format m
.

•V| 3 conducte genitale

, organe genitale externe şi glande din gonade ,
anexe. • Ţesuturile sunt grupări de celule interdependente care au aceeaşi origine, formă,
|
V
• Sistemul reproducă tor mascul este
•

>

format din: structur ă şi func ţ ie.

I ; - testicule (gonade masculine) con
'

ţin numeroase tuburi seminifere în care • Dup ă roiurile deţinute în organism, ţ esuturile epiteliale se clasifică *
spermatozoizii
i
"
; se produc '
m
:

- epitelii de acoperire - învelesc suprafeţ e;

‘

- conductele genitale ; sunt ş

ni te tuburi care acumuleaz SH
I1 ejaculator
- sperma trece succesiv prin: canalul epididimului ă şi conduc sperma ;
, canalul deferent şi canalul
- epitelii secretoare - produc şi elimină substanţe;
- epitelii senzoriale - conţin celule specializate în recepţ ionarea unor stimuli.
, care se varsă î n uretr ă;
• Fibre musculare:
- %
1
-auretra , care str ăbate penisul, este şi
cale urinara şi cale genitală - fibra musculară striată - celulă gigantică (până la 10 cm lungime) cu numeroşi
-
l #v • Floarea hermafrod
veziculele seminale, alături de prostată, sunt glande
anexe.
i

nudei, este întâlnită în structura muşchilor scheletici;

ită are următoarele elemente: peduncul
•

I
* formează caliciul; petale , formează corola ; stamine , şi receptacul; sepale, -
- fibra musculară netedă are formă de fus, cu nucleu central; este întâlnită în
bărbătească a florii); cârpele,
• formeaz ă androceul ( partea peretele stomacului.
formează gineceul (partea femeiasc â a florii) . • Ţesutul osos este format din lame osoase care, î n ţesutul osos compact, sunt dispuse
• î n urma dublei fecunda ţii de la
angiosperme se formeaz ă: concentric, î n jurul unor canale microscopice prevăzute cu vase şi nervi. Ţesutul osos
- zigotul diploid; va forma embrionul; compact se află î n diafiza oaselor lungi şl la suprafa ţ a oaseior late şi scurte, iar ţesutul
- zigotul triploid; va forma un ţ esut nutritiv al seminţ ei numit albumen sau endosperm
secundar. osos spongios se află î n epifizele oaselor lungi şi î n grosimea oaselor late şi scurte .
• Sifilis ; • Sângele poate fi considerat ţesut conjunctiv moale în care plasma ar constitui
substanţa fundamentală, iar elementele figurate - celulele .
- cauză: Treponema pallidum prezent în sânge;
- manifestare: erupţie roşie pe corp;
Ii - modalitate de prevenire: igienă corespunză toare a
reproducător. organelor aparatului
m
M • Gonoree:
(
1

â 1i
&* 7 - cauză: bacteriană;
- manifestare: senzaţie de arsură* la urinare;
.
- modalitate de prevenire;
folosirea prezervativului. '

C'M 'i' . 9,(Ut

; '

478
479

m
L
 Varianta 100
Tabel de evidenţă a subiectelor rezolvate
ii; i

Alcă tuiţi un eseu cu tema „ Sensibilitatea chimic ă la

în acest tabel sunt spaţii rezervate fiecărui subiect şi fiecărui subpunct al acestuia . De
mamifere " după următorul plan : asemenea, am împărţit că suţele în două , presupunând că veţi rezolva multe dintre subiecte
- sensibilitatea la mamifere: enumerarea altor două tipuri de sensibilităţi ;
- mucoasa olfactivă: precizarea localizării, a caracteristicilor
a rolurilor acestor componente; elementelor componente si
de două ori. v
*
- calea de conducere a informa ţiilor olfactive ;
SUBIECTUL I SUBIECTUL II
i - muguri gustativi: precizarea localizării, a caracteristicilor elementelor
componente si a
& Variante
A B C D A B SUBIECTUL III
i
rolurilor acestor componente ;
rolurile olfac ţiei şi gustului în via ţa mamiferelor .
1.
2.
v

3. .:
A
$ !.

iii
Rezolvare I 4. *
, ' ) )!

Eseu : Sensibilitatea chimic ă ia mamifere 5. Şi;#;

- -
i
:
Primirea informaţiilor din mediul extern şi din propriile
*
v

structuri este o condiţie esenţială 6.

a supravieţuirii animalelor. Astfel, le permite
acestora să-şi găsească hrana să evite
m W" —
pericolele, să participe la reproducere etc
. i:
în afară de sensibilitatea chimic ă, putem enumera 7.
i
%
• Mucoasa olfactivă:
sensibilitatea vizuală si auditivă 1
flflf
fii
este receptorul mirosului şi este situată în partea
superioar ă a cavităţ ilor nazale ; ._ —
f- ;V;

- cuprinde celule chempsensibile

8.
, care sunt chiar neuroni, înconjurate de celule 19
|

susţinere; de a

- neuronii olfactivi au cate o singuri d

şndritâ scurtă , chemosensibilă, care proemină 9. llfe
II,
m
m mucuşul ce acoper ă mucoasa olfactiv
M
,
ă. Axoriii străbat baza cutiei craniene şi fac •S
sinapsă î n bulbii olfactivi ai creierului. TT*?

• Chemoreceptorii din mucoasa io.

limbii, dar şi a restului cavităţii bucale şi chiar
ai ingeiui, se află în mugurii
,,
gustativi. Ei con ţ in celule epii&liale senzoriale
d8 fuS asociate cu ce u e de susţinere.
substanţ ele dizolvate în saliv ă. La polul bazai
a
chemosensib î le
La polul apical, ele au un cil sensibil la 11.
i

, ele sunt înconjurate de dendritele unor

neuroni.
12. --
• Gustul permite alegerea hranei,
evitarea unor substanţ e dă un ătoare din hrană şi
declanşarea unor reflexe digestive.
Mirosul permite detectarea diferitelor substanţe a 13 .
căror prezentă are o semnificaţie
hrana, pericol etc. *

14.

J *
15.

16. M/ j

480
481