1.Gimnospermele şi angiospermele sunt plante care au flori şi seminţe.

a) Daţi câte două exemple de gimnosperme şi angiosperme.

b) Precizaţi trei roluri ale spermatofitelor în viaţa omului.
c) Explicaţi care este diferenţa definitorie dintre gimnosperme şi angiosperme.

2. În urma experienţelor de hibridare efectuate la plante, Mendel a dedus că

indivizi cu aceeaşi înfăţişare pot avea structuri genetice diferite.

a) Enunţaţi o lege mendeliană a eredităţii.

b) Precizaţi două deosebiri între procesele de monohibridare şi dihibridare.
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi
corect şi în corelaţie următoarele noţiuni: genotip, fenotip, organism heterozigot,
monohibridare.

3.În urma diviziunii mitotice a unei celule-mamă cu 2n = 16 se obţine un număr

mare de celule.
Stabiliţi următoarele:
a) numărul de cromatide/cromozomi din celula-mamă aflată în anafază;
b) numărul de celule rezultate după prima diviziune a celulei-mamă, precum şi
numărul total de perechi de cromozomi din aceste celule, în momentul formării lor;
c) numărul total de cromozomi aflaţi în toate celule-fiice rezultate din celula iniţială
după trei diviziuni mitotice succesive; se ia în considerare numărul total de
cromozomi din momentul formării celulelor.
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.

4.Plastidele sunt constituenţi celulari specifici anumitor celule.

a) Denumiţi două regnuri care cuprind organisme alcătuite din celule cu plastide.
b) Enumeraţi patru elemente din structura cloroplastelor.
c) Precizaţi două deosebiri între cromoplaste şi leucoplaste.

2. Muşchii şi ferigile sunt plante care se înmulţesc prin spori.

a) Daţi câte un exemplu de muşchi şi ferigi şi precizaţi mediul lor de viaţă.
b) Precizaţi o diferenţă definitorie dintre corpul briofitelor şi pteridofitelor.
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi
corect
şi în corelaţie următoarele noţiuni: briate, filicate, plante vasculare.

5.Se încrucişează plante care se deosebesc între ele printr-o pereche de factori
ereditari şi au structuri genotipice diferite, conform schemelor: 1) Hh x hh şi 2)
HH x Hh.
Ştiind că gena notată H determină fenotipul talie înaltă, iar gena notată h
determină fenotipul talie pitică, stabiliţi pentru fiecare din cele două hibridări
propuse mai sus, următoarele:
a) fenotipul plantelor implicate în încrucişările prezentate la punctele 1 şi 2;
b) raportul de segregare după fenotip pentru plantele rezultate din încrucişările
figurate
la punctele 1 şi 2;
c) raportul de segregare după genotip pentru plantele rezultate din încrucişările
figurate
la punctele 1 şi 2.
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.

Lamelibranhiatele şi cefalopodele sunt animale care trăiesc în apă.

a) Numiţi încrengătura din care fac acestea parte şi câte un reprezentant din grupul
lamelibranhiatelor şi respectiv al cefalopodelor.
b) Precizaţi trei caracteristici ale cefalopodelor.
c) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire morfofuncţională între lamelibranhiate şi
cefalopode.