FIȘĂ DE LUCRU

1. La om determinismul sexelor este de tip cromozomal.

a) Denumiţi cele două tipuri de determinism cromozomal al sexelor.
b) Daţi câte două exemple de vieţuitoare care aparţin fiecărui tip de determinism cromozomal.
c) Explicaţi diferenţa definitorie dintre sexul homogametic şi cel heterogametic.

2. Genetica studiază ereditatea si variabilitatea organismelor.

a) Definiţi termenii ereditate şi variabilitate.
b) Enuntaţi legile mendeliene ale eredităţii.
c) Explicaţi recombinarea genetică prin schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi.

3. Maladiile genetice sunt cauzate de modificări ale materialului genetic.

a) Precizaţi cauza apariţiei maladiei „cri-du-chat” şi numărul de cromozomi dintr-o celulă
somatică a unui individ care are această maladie.
b) Explicaţi cauza apariţiei anomaliilor numerice heterozomale.
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect şi în
corelaţie următoarele noţiuni: coagulare, gene, heterozomi.

4. Acţiunea unor factori de mediu asupra materialului genetic poate duce la apariţia unor
mutaţii.
a) Definiţi mutaţiile.
b) Denumiţi mutaţiile după cantitatea de material genetic afectat.
c) Clasificaţi factorii mutageni şi daţi câte un exemplu din fiecare tip.

5. Naturalistul şi matematicianul Gregor Mendel a formulat primele legi ale eredităţii.

a) Enunţaţi legile mendeliene ale eredităţii.
b) Explicaţi fenomenul de codominanţă, abatere de la transmiterea mendeliană a caracterelor.
c) Precizaţi diferenţa dintre noţiunile de genotip şi fenotip.

6. Gregor Mendel a elaborat legile eredităţii.

a) Definiţi următorii termeni: organism homozigot, organism heterozigot, genă dominantă,
genă recesivă.
b) Explicaţi raportul de segregare de 9:3:3:1 obţinut în urma dihibridării.
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect şi în
corelaţie următoarele noţiuni: genotip, fenotip, mediu.
 PROBLEME

1. Se încrucişează şoareci gri – caracter dominant, cu şoareci albi – caracter recesiv,

rezultând, în F1, şoareci hibrizi. Ştiind că ambii genitori sunt homozigoţi, să se stabilească:
a) genotipul şi fenotipul hibrizilor din F1;
b) genotipurile indivizilor din F2;
c) raportul de segregare după genotip, în F2.

2. Prin încrucişarea unui individ homozigot care aparţine unui soi de tomate cu fruct rotund
(O) şi de culoare roşie (R) cu un alt individ homozigot care are fructe ovale (o) şi de culoare
galbenă (r), se obţin, în F1, organisme hibride. Stabiliţi:

a) genotipurile părinţilor; genotipul hibrizilor din F1

b) genotipurile gameţilor formaţi de hibrizii din F1;

c) genotipurile hibrizilor din F2 care prezintă fructe rotunde şi galbene; numărul

descendenţilor din F2 care prezintă fructe roşii.

3. Se încrucişează un organism dublu heterozigot (GgHh) cu unul dublu homozigot recesiv

(gghh), obţinându-se generaţia F1. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul gameţilor pe care îi formează fiecare dintre aceşti genitori (părinţi);
b) genotipul organismelor din F1;
c) proporţia (%) combinaţiilor din F1 care prezintă ambele gene în stare homozigotă.