1. Genetica este ştiința care studiază ereditatea şi variabilitatea organismelor.

Genetica explică mecanismele de înregistrare, de modificare şi de transmitere a informației

ereditare din generație în generație, precum şi procesul interacțiunii genotipului cu mediul.
Ereditatea (hereditas – a moşteni, lat.) este proprietatea organismelor de a da naştere unor
descendenți asemănători lor.

Unitatea elementară care condiționează transmiterea şi manifestarea caracterelor a fost

numită genă în anul 1906 de către geneticianul danez W. Johannsen.

Totalitatea factorilor ereditari -GENE- ai unui organism poartă numele de genotip.

• Variabilitatea reprezintă proprietatea organismelor vii, cu diferite grade de înrudire, de a se
deosebi între ele în plan morfologic, fiziologic, biochimic etc.

• Totalitatea însuşirilor morfologice, fiziologice, biochimice şi de comportament ale unui organism

poartă numele de fenotip.
 APARIȚIA ŞI DEZVOLTAREA GENETICII

Una dintre primele teorii corpusculare a fost elaborată de Ch.Darwin în 1868 sub denumirea de
teoria pangenezei - gemule - particule care migrează din toate părțile organismului şi pe care sângele
le transportă în celulele sexuale, ele transmițându-se în urma fecundării la urmaşi.
Apogeul teoriilor corpusculare îl reprezintă teoria plasmei
germinative, elaborată de August Weismann în perioada 1875 –
1876 şi definitivată în 1902.

Această teorie susține că organismul este format din două părți

deosebite calitativ: soma sau corpul şi substanța ereditară
denumită germoplasmă sau plasma germinativă. Ea reprezintă
substratul care prin intermediul celulelor sexuale asigură
transmiterea ereditară a caracterelor.
 Biologul şi matematicianul Gregor Mendel este considerat fondatorul şi
părintele geneticii.

El a efectuat cercetări bazate pe hibridari experimentale la mai multe specii: mazăre,

porumb, fasole etc.

Ca urmare a elaborat teoria factorilor ereditari conform căreia fiecare caracter al

organismului este determinat de o anumită particulă materială denumită factor ereditar
(genă), localizată în nucleu şi care se transmite la urmaşi prin intermediul gameților
(celulelor sexuale).

- legi ale eredității (l. puritatii gametilor- uniformitatea caracterelor la hibr. din F1 /
segregare indep. a perechilor de caractere la hibrizii din F2)
Apariția geneticii ca ştiință este determinată de trei biologi şi anume Hugo
de Vries ( 1848 – 1935 ), Carl Correns ( 1864 – 1933 ) şi Erich Tschermac ( 1871 –
1962 ), care în anul 1900, au redescoperit independent concluziile lui Gregor
Mendel.

Thomas Hunt Morgan şi colaboratorilor lui - Drosophila melanogaster

ipoteze: plasarea liniară a genelor pe cromozomi; fenomenul de linkage complet şi
fenomenul de linkage incomplet.
După anul 1970 s-au dezvolatat considerabil cercetările de inginerie
genetică.

Acest nou domeniu a dus la:

• izolarea şi sinteza artificială a genelor,
• transferul intra- şi interspecific al genelor, uneori chiar de la organisme
procariote la cele eucariote şi viceversa,
• manipularea materialului genetic la nivel celular prin realizarea de
haploizi prin androgeneză şi ginogeneză experimentală la plante,
• hibridarea între celule vegetale şi animale,
• alcătuirea hărților genetice la mai multe specii inclusiv pentru om
(2005) etc.
Genetica devine o necesitate pentru speciliştii din domeniul
biologiei, agriculturii, medicinei.
 CROMOZOMI/GENE/ADN

CROMOZOMI
- corpusculi colorati
- formatiuni cu marime, morfologie si numar caracteristice ficarei specii - CRITERIU DE IDENTIFICARE
TAXONOMICA
- asigura transmiterea informatiei genetice de la o generatie la alta
• Alcatuire (duplicatie INTERFAZA):
- 2 CROMATIDE - (DEVIN CROMOZOMI FII ce
migreaza in cele doua celule fiice rezultate in urma
diviziunii)
- CENTROMER

• Dimensiuni:
- EK 0,2 - 50µ in diametru (ceapa 0,2-2µ / porumb 8-
10µ / umani 2-8µ)

• Forma
- depinde de pozitia centromerului (metacentrici,
submetacentrici, subtelocentrici, acrocentrici)

Autozomi - cromozomi somatici (2n - sub forma de

pereche - unul provenind de la mama altul de la
tata)
Heretozomi - cromozomi ai sexului (contin unul din
cromozomii pereche - n)
GENA
- segment cromozomial ce controleaza expresia fenotipica a unui caracter
- segment polinucleotidic al moleculei de ADN ce codifica sinteza unei molecule specifice -
polipeptid sau ARN
- localizate in cromozom (ex. Escherichia colli - 4000 gene/cromozom)

NUCLEUL CELULELOR UMANE = perechi de gene repartizate in 46 molecule de ADN = 46

cromozomi din setul diploid (fiecare cromozom = 1-2000 gene)

- ocupa un anumit LOCUS

- GENELE UNUI CROMOZOM SUNT DISPUSE LINIAR/FORMEAZA GRUPURI DE INLANTUIRE =
numarul haploid de cromozomi
- aceeasi gena poate aparea, in urma procesului de mutatie, sub mai multe forme - allele= expresii
diferentiate ale aceluiasi caracter
(in fiecare cromozom - o singura gena alela < in organismele 2n - fiecare gena este in doza dubla in cei
doi cromozomi omologi, ocupa acelasi locus fiind gene identice alele)
- mai multe procese mutationale la nivelul genei - in acesti loci - gene polialele
- individ purtator de alele identice = homozigot
- individ purtator de alele diferite = heterozigot
- intre cromozomii omologi poate avea loc schimb de gene alele - crossing-over
 ADN
- 1953 - J. WATSON, F. CRICK, M. WILKINS
MATERIAL GENETIC RESPONSABIL DE TRANSMITEREA EREDITARA A
CARACTERELOR
- unitati- NUCLEOTIDE
NUCLEOTIDA: baza azotata/zahar/radical fosforic
Baza azotata
- purinice : ADENINA - A / GUANINA - G - prezente si in ADN si in ARN
- pirimidinice: CITOZINA - C si TIMINA - T in ADN
CITOZINA - C si URACIL -U - in ARN

Zaharuri: riboza in ARN / dezoxiriboza in ADN

Baza azotata + zahar = nucleosida + grup fosfat = NUCLEOTIDA

lant polinucleotidic = legaturi intre carbonul 5' al unei pentoze si

carbonul 3' al pentozei urmatoare
ADN: - bicatenar - dublu helix
- antiparalele (5' - 3')
- complementare: b purinica - b pirimidinica (A-T, T-A, G-C, C-G)
- structura bicatenara - punte de H (leg. = / ≡ )

Denaturare/Renaturare = hibrizi moleculari (inclusiv ADN-ARN)

Replicatia ADN = in celele exista o anumita cantitate de ADN - dublarea cantitatii de material
genetic (pentru diviziunea celulara)
- rupere leg de H - ADN monocatenar, nucleotidele libere din citoplasma se
ataseaza pe baza de complementaritate de catenele vechi. Se formeaza doua molecule de
ADN bicatenat fiecare avand o catena noua si una veche (moleculele fiice sunt identice cu
molecula mama).
In replicatie intervin enzime precum ADN-polimeraze - vezi PCR.

ARN - structura monocatenara/ viral - material genetic ribovirusuri/ mesager ARNm -

transcriptie (copiaza o catena de ADN)/de transfer ARNt (aac la locul sintezei
proteice)/ribozomal ARNr - sinteza proteinelor/nuclear (nucleul mic - 100 nucleotide-rol in
functionarea nucleului)
Codul genetic = unitati de codificare a
informatiei genetice - CODONI (3 NUCLEOTIDE
fiecare)
- secventa de codoni ce determina
succesiunea aac in molecula proteica
- 64 CODONI (combinatii posibile
ale celor 4 tipuri de nucleotide) - 20 AMINOACIZI
(prin combinarea lor variata - numar mare de
PROTEINE)