CAP.

2 - EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA LUMII VII

 EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA –proprietăți definitorii ale lumii vii
În afară de bunurile materiale (case, mașini, bani) pe care copiii le moștenesc de la părinți sau bunici, mai există și o altfel de
moștenire, mult mai importantă. Toate organismele vii au anumite caractere asemănătoare cu cele ale părinților. Aceste caractere
apar deoarece se moștenesc (adică se transmit de la o generație la alta prin intermediul genelor).

Ş tiinţa care studiază ereditatea şi variabilitatea fiinţelor vii se numeşte genetică.

Ereditatea (lat. hereditas= moștenire)– proprietatea organismelor de a transmite cu mare fidelitate
tră să turile pe care le au, de la ascendenţi la descendenți.

Variabilitatea – proprietatea organismelor care aparţin aceleiaşi specii de a se deosebi unele de

altele .

•Tră să turile care se transmit cu mare fidelitate de la o generație la alta, se numesc caractere
ereditare.

•Transmiterea caracterelor ereditare se realizează în procesul de reproducere a organismelor.

Această transmitere fidelă a tră să turilor ereditare, de la o generație la alta , reprezintă esența fenomenului
ereditar.

• Aceasta a asigurat perpetuarea speciilor , de-a lungul erelor geologice.

 Transmiterea ereditară a caracterelor a fost descoperită de că tre omul de știință Gregor Mendel, considerat pă rintele
geneticii. În experimentele sale pe diferite soiuri de mază re, Gregor Mendel a descoperit că anumite caractere trec de la o
generație la alta, neschimbate, prin intermediul unor factori ereditari care ulterior au fost numiți gene.
Genele sunt factori ereditari sau structuri genetice care controlează caracterele ereditare și sunt plasate în
cromozomii celulei.
 Ce sunt factorii ereditari?
Îți aduci aminte de structura unei celule? Componentele principale ale unei celule
sunt membrana, citoplasma și nucleul. Nucleul celulei conține toată informația genetică
necesară formă rii unui nou organism. În interiorul nucleului se gă sesc niște structuri
numite cromozomi . Fiecare celulă umană are 46 de cromozomi (23 de perechi).
Jumă tate din numă rul de cromozomi se moștenește de la mamă , iar cealaltă jumă tate,
de la tată . Astfel, cromozomii vin în pereche. De aceea, unele caractere le moștenești
de la mamă și altele de la tată . Fiecare genă poartă o anumită informație genetică . De
exemplu, o genă poartă informația genetică responsbilă de timbrul vocii, iar alte gene
poartă informația genetică ce va determina apariția culorii pă rului.
Cromozomii dintr-o pereche au aceeași mă rime și conțin gene de același fel care
poartă același tip de informație genetică . Ei se numesc cromozomi omologi.
În același timp, genele vin și ele tot în perechi – una de la tată și alta de la mamă .
Genele sunt factori ereditari ce controlează caracterele ereditare. Ele sunt așezate în
cromozomi.
 Genotip și fenotip
Un caracter poate fi controlat de una sau mai multe gene. Nu toate genele însă exprimă un caracter în
organism. Toate genele care controlează un anumit caracter reprezintă genotipul organismului pentru acel
caracter. Numai genele care exprimă un caracter în organism (au manifestă ri observabile) determină felul
în care ară ți sau anumite însușiri fiziologice. Ele reprezintă fenotipul organismului tă u (culoarea ochilor,
forma nasului, grupa de sâ nge, predispoziția la anumite boli etc.).
Totalitatea informației genetice sau materialului genetic al unui organism (cromozomi, ADN și gene)
se numește genom. El este notat cu ”n”.
Precizează diferența dintre genotip și fenotip.
Imaginează -ți că fiecare carte din bibliotecă reprezintă un cromozom. O carte (cromozom) conține
mai multe propoziții (gene). Fiecare propoziție conține o anumită informație sau instrucțiune; o singură
genă va conține o anumită informație genetică (caracter). Toate propozițiile din carte alcă tuiesc întreaga
poveste, așa cum toate genele conțin toate instrucțiunile necesare noului organism (toate caracterele pe
care le ai – cum ești și cum ară ți).
 Influența mediului asupra fenotipului
Fenotipul unei persoane poate fi influențat și de interacțiunea genotipului cu factori externi, precum dieta
sau lumina solară . De exemplu, gena pentru înă lțime poate fi afectată de o alimentație să racă în proteine,
ceea ce face ca organismul să nu mai crească la nivelul normal. În mod asemă nă tor, lumina solară excesivă
conduce la schimbarea pigmentului natural al pielii.

CONCLUZII :
Genotipul- reprezintă totalitatea genelor(factorilor ereditari ) ai unui organism.
Fenotipul- reprezintă totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, biochimice și comportamentale, ca
rezultat al interacțiunii genotipului cu mediul .
Exemple de caractere fenotipice umane: culoarea ochilor
culoarea pă rului
înă lțimea
forma feței
B B b B b b

1 2 3