Ereditatea si variabilitatea lumii vii

Genetica are ca obiect de studiu ereditatea si variabilitatea organismelor.

Ereditatea este proprietatea organismelor de a poseda informatie genetica pe baza careia pot
da nastere la urmasi asemanetori din punct de vedere morfolo-gic, anatomic, biochimic si
comportamental. Orice caractristica care este transmisa de la parinti catre urmasii se poate
considera ca fiind ereditara. Exista insa si asa zisa ereditate falsa (pseudoereditate), cand la
urmasi se transmit si alti factori, inafara de cei genetici. De exemplu, cand se transmit de la
mama la copil imunitatea fata de anumite boli, deoarece, in timpul sarcinii, in organismul copi-
lului trec si antitoxine, care sunt produse de organismul matern.

Variabilitatea este capacitatea organismelor de a se diferentia unele de altele printr-un

ansamblu de caractere ereditare sau neereditare, nefiind posibil
sa existe doua persoane identice. Marea diversitate a lumii este rezultatul unor caractere
inascute, ereditare, transmise de-a lungul generatiilor la care contribuie si rezultatul influentei
mediului ambiant.

Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

Legile Mendeliene are ereditatii: -acestea au fost descoperite de Gregor Mendel pe baza unor
experiente facute pe boabe de mazare si fasole deoarece aceste plante sunt autogame (se
autopolenizeaza).

Au fost elaborate 2 legi mendeliene are ereditatii:

1. Legea puritatii gametilor (monohibridarea)

2. Legea segregarii independente a perechilor de caractere (dihibridarea)

Prin hibridare se intelege incrucisarea intre 2 indivizi care se deosebesc prin una sau mai multe
perechi de caractere.

 fiecare caracter ereditar este determinat de o gena

 genele sunt de 2 feluri: dominante si recesive
 genele dominante se manifesta in fiecare generatie si se noteaza cu litera mare
 genele recesive ramas ascunse in unele generatii si se manifesta in generatiile
urmatoare, fiind notate cu litera mica
 genele apar mereu sub forma de pereche
 prin raportul de segregare intelegem raportul indivizilor care rezulta in urma incrucisarilor
 gene alele ( una dominanta, una recesiva)
 
Prin genotip se intelege totalitatea genelor.
Prin fenotip se intelege insusirile determinate de interactiunea genotipului cu mediul.

Organismele homozigote prezinta un singur tip de gene ( fie dominante, fie recesive).

Organismele heterozigote prezinsta 2 tipuri de gene ( una dominanta si una recesiva).

Monohibridarea:

– indivizii se deosebesc printr-o singura pereche de caractere

Dihibridarea:

– incrucisarea intre 2 indivizi care se deosebesc prin 2 perechi de caractere

. DIVERSITATEA LUMII VII

Toate organismele vii se caracterizează prin metabolism – schimb permanent de substanţă,

energie şi informaţie dintre organismul viu şi mediul său de viaţă. 1. Clasificarea organismelor
vii - Toate organismele vii sunt clasificate în diferite grupe în funcţie de morfologie, anatomie,
fiziologie, comportament etc. Naturalistul suedez Carol Linné a introdus nomenclatura binară,
adică fiecare organism are un nume compus din două cuvinte în limba latină. De exemplu,
câinele domestic se numeşte Canis familiaris, în care Canis reprezintă genul, iar familiaris
reprezintă specia. În biologie este utilizată o serie ierarhică de taxoni în care sunt grupaţi
îndivizii biologici: specia, genul, familia, ordinul, clasa, filumul (încrengătura), regnul. - În
prezent, lumea vie este grupată în 5 regnuri: Monera (Procariota), Protista, Fungi, Plante,
Animale.